Știri
Știri din categoria Externe

Criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa poziției Vaticanului privind imigrația adâncesc tensiunile dintre administrația Trump și Sfântul Scaun, într-un moment în care politica americană de deportări și control la frontieră este contestată public de Papa Leon al XVI-lea, potrivit News.
Vance a spus că nu este de acord cu declarațiile Vaticanului despre imigrație, pe care le-a calificat drept „îngrijorătoare”, după comentariile repetate ale Papei Leon privind măsurile dure promovate de președintele Donald Trump. Vicepreședintele, care este catolic, a făcut afirmațiile într-un interviu la emisiunea „The Ingraham Angle” de la Fox News.
„Consider că unele dintre declaraţiile venite din partea Vaticanului cu privire la problema imigraţiei, în special, au fost îngrijorătoare şi, în cele din urmă, nu sunt de acord cu ele.”
În același interviu, Vance a susținut că invită liderii catolici la dialog, dar le cere să țină cont de efectele migrației în masă.
„Îi invit la dialog, dar îi încurajez, de asemenea, să ţină cont de faptul că migraţia în masă are victime.”
Papa Leon al XVI-lea, descris ca primul papă american, a cerut o „reflecție profundă” în SUA despre modul în care sunt tratați migranții sub administrația Trump. În declarațiile citate, el a criticat administrația ca fiind „extrem de lipsită de respect” față de imigranți și a vorbit despre un tratament „inuman”.
Donald Trump a promovat o politică dură de combatere a imigrației și o campanie de deportare care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, ar fi încălcat dreptul la liberă exprimare și dreptul la un proces echitabil și ar fi creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, pe fondul îngrijorărilor legate de profilarea rasială. Trump afirmă că urmărește să îmbunătățească securitatea internă și să reducă imigrația ilegală.
Dincolo de imigrație, Papa Leon a criticat și alte politici promovate de Trump. Vaticanul a refuzat să se alăture inițiativei numite „Consiliul Păcii” pentru Gaza, iar Papa a criticat războiul cu Iranul început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului. Totodată, el a lăudat un acord provizoriu între Washington și Teheran, exprimând speranța că acesta va pune capăt conflictului.
Recomandate

Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]

Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie : 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul , care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri. La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj. România: crește și percepția beneficiilor apartenenței Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte. În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025. Context european: pesimism despre viitor, dar așteptări mai mari de la UE Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%). În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%). Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene: „În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.” Ce domenii sunt văzute ca prioritare: apărare, energie, economie Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități: apărare și securitate (39%); independență energetică (35%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de toamna lui 2025; competitivitate și economie (locul al treilea, fără procent detaliat în textul sursă). Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Presiunea economică rămâne tema dominantă Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții. În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru . [...]

Crește sprijinul românilor pentru UE, iar așteptările se mută spre securitate și economie , potrivit datelor dintr-un nou Eurobarometru prezentat de Antena 3 . 74% dintre români văd Uniunea Europeană drept „un loc de stabilitate într-o lume cu probleme”, iar 73% consideră benefică apartenența României la spațiul comunitar, ambele procente în creștere față de sondajul anterior. De ce contează: mandat public mai puternic pentru politici UE cu impact economic și de securitate În același timp, românii indică explicit zonele în care vor rezultate: la nivelul temelor pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de Parlamentul European , primele opțiuni sunt inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), economia și crearea de locuri de muncă (41%) și apărarea și securitatea UE (31%). Pentru mediul de afaceri, această ierarhie sugerează că presiunea publică rămâne concentrată pe costuri, piața muncii și stabilitate, adică exact domeniile care influențează consumul, investițiile și deciziile de extindere. Ce spun românii că au câștigat din apartenența la UE Întrebați despre beneficiile apartenenței la UE, respondenții din România au plasat pe primele locuri: „UE oferă noi oportunități de muncă” (37%); „UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității” (28%); „UE contribuie la creșterea economică” (25%); „UE îmbunătățește nivelul de trai” (25%). La nivelul întregii Uniuni, 74% dintre cetățeni consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la UE, iar 21% spun contrariul. În România, 73% au această opinie, iar 23% nu o împărtășesc. Așteptări mai mari privind rolul UE în crize și securitate Sondajul arată și o cerere de implicare mai puternică a UE în protecția față de crize globale și riscuri de securitate: 54% dintre români spun că acest rol ar trebui să devină mai important (în creștere cu șapte puncte procentuale), în timp ce 26% cred că ar trebui să devină mai puțin important. Când vine vorba despre direcțiile prin care UE și-ar consolida poziția în lume, românii pun pe primele locuri: apărare și securitate (36%); competitivitate, economie și industrie (27%); independență energetică (26%) și, la egalitate, securitate alimentară și agricultură (26%). Context: optimism ridicat, dar satisfacție mai scăzută cu viața în România Românii se declară mai optimiști decât media UE în privința viitorului lumii (57% optimiști, 38% pesimiști). În privința calității vieții, 63% dintre români spun că sunt mulțumiți, iar 37% nemulțumiți, față de 83% mulțumiți la nivelul UE. Între domeniile în care schimbările ar îmbunătăți calitatea vieții, românii indică, după situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (38%), siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, în principal față în față, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărei țări. [...]

Ultimatumul Ucrainei a deschis un nou front de presiune economică asupra Belarusului , după ce echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești deasupra teritoriului belarus ar fi fost oprite la câteva zile de la avertismentul public lansat de Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Miza nu este doar militară: analiști citați în material indică faptul că riscul unor lovituri asupra rafinăriilor – una dintre puținele surse de venit ale regimului – poate schimba calculele lui Aleksandr Lukașenko și, indirect, echilibrul sprijinului economic acordat Rusiei. Echipamentele ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, „cel puțin potrivit lui Zelenski”, iar Belarusul nu a confirmat informația. Nu este clar nici dacă oprirea va fi menținută pe termen lung, însă ar fi primul semn vizibil că Ucraina nu mai tratează Belarusul doar ca pe o bază de operațiuni a Rusiei, ci începe să exercite presiune direct asupra Minskului. Ce a cerut Kievul și ce s-a întâmplat după ultimatum Pe 19 iunie, Zelenski a spus că în două regiuni belaruse de la granița cu Ucraina ar exista sisteme de retransmisie (repetoare de semnal) instalate pe turnuri de comunicații, folosite pentru coordonarea atacurilor cu drone rusești, inclusiv asupra zonelor civile. Mesajul a fost explicit: „Dacă el nu-l va opri, o vom face noi.” Timp de aproape o săptămână, Lukașenko nu a comentat public. Pe 24 iunie, Zelenski a afirmat că echipamentul a fost scos din funcțiune, iar pe 25 iunie liderul belarus a declarat că „reprezentanții lui Zelenski au fost chiar aici” și a avertizat că „natura războiului s-ar schimba instantaneu” dacă Ucraina ar continua pe această linie. A doua zi, Lukașenko a plecat la discuții cu Vladimir Putin. Ca indiciu indirect, materialul notează că ar fi scăzut numărul de drone de atac rusești în nordul regiunii Cernihiv, iar raidurile de amploare cu drone Shahed de-a lungul frontierei Belarus–Ucraina ar fi încetat, potrivit unei declarații din 24 iunie a lui Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat. De ce contează economic: rafinăriile și exporturile de benzină către Rusia Analiza citată de Digi24 ( Kyiv Independent ) sugerează că presiunea Ucrainei nu se oprește la echipamentele de retransmisie, ci vizează și infrastructura economică ce susține efortul de război al Rusiei, inclusiv rafinăriile din Belarus. Katie Glod, de la Centrul de Strategii New Eurasia, spune că Lukașenko ar fi sensibil la riscul asupra rafinăriilor, descrise drept una dintre puținele surse de venit ale regimului. În același registru, un alt expert citat, Uladzimir Zhyhar (Belpol), susține că stațiile de releu sunt doar „o parte a tabloului de ansamblu”, iar discuția reală include întreprinderile care susțin efortul de război și rafinăriile care furnizează combustibil. În acest context, materialul menționează că Belarus ar fi intervenit pentru a acoperi parțial deficitul de combustibil al Rusiei, exportând în mai 2026 de 26 de ori mai multă benzină către Rusia decât în anul precedent. O eventuală lovire sau blocare a acestui flux ar amplifica presiunea asupra Moscovei, pe fondul penuriilor provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse de combustibili. O schimbare de strategie: de la prudență la ultimatumuri Digi24 arată că abordarea Ucrainei față de Lukașenko s-a schimbat „cu 180 de grade”: după ani de prudență pentru a evita escaladarea, Kievul ar fi trecut la confruntare deschisă și presiune prin ultimatumuri. Într-o declarație din 19 iunie, Zelenski a inclus și o cerere mai largă: Belarus să înceteze să furnizeze combustibil armatei ruse, prezentând demersul ca pe o succesiune de pași care au început „în culise” și au ajuns la avertisment public. Totuși, experții citați avertizează că oprirea echipamentelor nu echivalează cu îndepărtarea lor și că Lukașenko „încearcă să câștige timp”. Vadzim Kabanchuk, din cabinetul-umbră al opoziției belaruse, spune că, dacă stațiile vor începe să funcționeze din nou, Ucraina „își va pune în aplicare, cel mai probabil, ultimatumul”. Ce urmează: presiune continuă, dar cu multe necunoscute Pe termen scurt, rămâne neclar dacă echipamentele au fost demontate sau doar oprite temporar și dacă Minsk va confirma oficial situația. Pe termen mediu, miza se mută către cooperarea militară și economică Belarus–Rusia: dacă Ucraina își extinde presiunea către infrastructura de combustibili, costurile pot deveni semnificative pentru regimul Lukașenko, care depinde de stabilitate internă și de sprijinul Moscovei. În același timp, materialul notează că menținerea status quo-ului ar rămâne strategia preferată a lui Lukașenko, inclusiv pentru a evita represalii care i-ar afecta economia și una dintre puținele surse de legitimitate internă: promisiunea de „pace”. [...]

Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]

Comisia Europeană estimează la 3,189 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde de lei) costul integrării Muntenegrului în bugetul UE 2028–2034 , într-un pachet financiar care ar urma să se aplice din prima zi a aderării, potrivit Agerpres . Miza principală este una bugetară: Bruxelles-ul încearcă să fixeze din timp regulile și sumele, astfel încât extinderea să nu producă blocaje în alocarea fondurilor și să nu reducă alocările actualelor state membre. Documentul prezentat marți de executivul comunitar este un pas formal pentru închiderea capitolului 33 din negocierile de aderare (dispoziții financiare și bugetare). În paralel, Muntenegru ar trebui să pregătească încă din faza de țară candidată un plan de implementare al fondurilor, construit în logica viitorului buget multianual al UE, astfel încât să poată deveni automat plan național în ziua aderării. Cum ar fi împărțiți banii și ce condiții apar Cea mai mare parte a fondurilor, 2,076 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde de lei), ar urma să meargă către coeziune economică, agricultură și securitate internă. Pachetul include și: 155 milioane de euro anual (aprox. 775 milioane de lei) în fonduri nealocate; 84,5 milioane de euro (aprox. 422,5 milioane de lei) pentru gestionarea frontierelor și securitate, fără etapizare, pe motiv că Muntenegru ar deveni frontieră externă a UE din momentul aderării. Pentru agricultură, plățile ar urma să fie introduse treptat: de la 40% din nivelul aplicabil celorlalte state membre în primul an, până la paritate în termen de zece ani. De ce contează pentru bugetul UE și ce urmează Comisia Europeană susține că metodologia propusă ar evita ca vreun stat membru actual să își vadă alocarea redusă ca urmare a aderării Muntenegrului, o parte din cost urmând să fie acoperită prin transferul unor fonduri de preaderare deja alocate țării. Estimările sunt la „prețuri curente” și pornesc de la ipoteza unei aderări în ianuarie 2028; dacă intrarea ar avea loc mai târziu, sumele s-ar ajusta. În plus, cifrele rămân condiționate de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 dintre Consiliu și Parlamentul European, astfel că valorile finale pot varia. Pachetul urmează să fie discutat de statele membre în Consiliu, după care Bruxelles-ul ar urma să prezinte o poziție oficială de negociere pe capitolul 33, care va intra în discuțiile bilaterale cu Podgorița. Muntenegru își propune să încheie toate negocierile înainte de sfârșitul lui 2026; în prezent, 16 din cele 33 de capitole sunt închise provizoriu. [...]