Știri
Știri din categoria Externe

Israelul a lovit mai multe sucursale ale unei bănci din Beirut acuzate că finanțează Hezbollah. Atacurile aeriene au vizat instituția financiară Al-Qard Al-Hassan, despre care autoritățile israeliene susțin că ar sprijini direct activitățile militare ale grupării libaneze Hezbollah, informează BBC.
Atacul a avut loc luni la prânz și a vizat trei sucursale ale băncii din capitala Libanului. Israelul avertizase anterior că instituția ar fi implicată în finanțarea operațiunilor Hezbollah. Una dintre sucursalele lovite se află în cartierul Dahieh din sudul Beirutului, zonă considerată un bastion al organizației și frecvent țintă a raidurilor aeriene israeliene.

Potrivit relatărilor de la fața locului, clădirea sucursalei din Dahieh a fost distrusă, iar mai multe imobile din apropiere au suferit avarii importante. După atac, clădirea era cuprinsă de flăcări, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a gestiona consecințele bombardamentului.
Reprezentanții Hezbollah susțin însă că banca Al-Qard Al-Hassan oferă servicii financiare esențiale pentru populația și pentru întreprinderile din Liban. Instituția operează mai multe sucursale în Beirut și este considerată de organizație o componentă importantă a rețelei de sprijin economic pentru comunitățile locale.
Raidurile fac parte din intensificarea campaniei militare israeliene în Liban, care s-a extins în ultimele zile și în afara cartierului Dahieh. În unele dintre zonele vizate, civilii au primit avertismente de evacuare înaintea atacurilor.
Într-un incident separat produs duminică, un hotel de pe malul mării din Beirut a fost lovit de o dronă. În urma atacului au murit cel puțin patru bărbați despre care surse citate de presă afirmă că ar fi avut legături cu Iranul.
Recomandate

Israelul anunță uciderea șefului securității Iranului într-un atac aerian și susține că a eliminat simultan și conducerea miliției Basij, într-o nouă escaladare majoră a conflictului regional, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 17 martie 2026 de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, care afirmă că Ali Larijani , considerat șef al securității iraniene, și Gholamreza Soleimani, liderul forțelor paramilitare Basij, au fost uciși în lovituri aeriene desfășurate peste noapte. Iranul nu a confirmat oficial aceste informații, iar presa de stat de la Teheran nu a comentat direct afirmațiile israeliene. Dacă se confirmă, ar fi una dintre cele mai importante eliminări din conducerea iraniană de la începutul războiului, după uciderea liderului suprem Ali Khamenei în primele zile ale atacurilor americano-israeliene de la finalul lunii februarie. În paralel, conflictul continuă să se extindă în regiune. Iranul a lansat noi atacuri cu rachete asupra Israelului și a vizat infrastructură energetică și de transport din statele din Golf, dar și active americane, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la amplificarea tensiunilor internaționale. Situația militară actuală evidențiază: atacuri aeriene israeliene asupra unor ținte din Teheran și Beirut lovituri iraniene asupra Israelului și infrastructurii din Golf menținerea capacității Iranului de a efectua atacuri la distanță planuri israeliene pentru continuarea războiului încă cel puțin trei săptămâni Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte blocată, afectând aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, în timp ce aliații SUA au refuzat, pentru moment, să se implice în redeschiderea rutei maritime strategice. Conflictul, ajuns în a treia săptămână, a provocat deja peste 2.000 de victime și nu dă semne de detensionare, în condițiile în care ambele părți continuă atacurile, iar extinderea regională devine tot mai probabilă. [...]

Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului , în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice. Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni , dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare. Atacuri intense și mobilizare militară Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști , iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran. În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv: Teheran Shiraz Tabriz Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală. Iranul răspunde cu atacuri în regiune În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv , dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu. Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor . În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah , după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz , prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume , rămâne parțial blocată. Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril , alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale. Presiuni din partea SUA Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii , avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul. Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite. În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă. [...]

Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]

Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]

Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]

Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra statelor din Golf , lovind baze militare, infrastructură energetică și zone civile în cadrul operațiunii numite „True Promise 4”. Potrivit relatărilor citate de CNN , ofensiva aeriană s-a extins în perioada 14-15 martie 2026 și a vizat mai multe țări din regiune, pe fondul conflictului declanșat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie. Campania militară a ajuns în a treia săptămână , iar toate statele vizate au anunțat că au interceptat o parte dintre rachetele și dronele lansate. Atacuri în mai multe state din Golf Arabia Saudită a declarat că sistemele sale de apărare au interceptat și distrus 10 drone îndreptate spre capitala Riyadh și provincia estică. În plus, apărarea aeriană saudită a doborât șase rachete balistice care vizau regiunea al-Kharj, unde se află baza aeriană Prince Sultan, utilizată de forțe americane. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că au interceptat nouă rachete balistice și 33 de drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, Emiratele susțin că au neutralizat 294 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și aproximativ 1.600 de drone . Atacurile au provocat cel puțin șase morți și peste 140 de răniți , printre victime aflându-se cetățeni din mai multe țări. Qatar a raportat interceptarea a patru rachete balistice și mai multe drone , iar în Kuweit două drone au lovit baza aeriană Ahmed Al-Jaber, unde sunt staționați militari americani, rănind trei soldați. Bahrain a transmis că, de la începutul conflictului, a interceptat 125 de rachete și 203 drone , unele atacuri provocând incendii la depozite de combustibil și victime civile. IRGC revendică atacurile Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că atacurile fac parte din valul 52 al operațiunii „True Promise 4” , care ar fi vizat baze militare americane și instalații asociate cu operațiunile SUA și Israel în regiune. Potrivit declarațiilor IRGC, printre țintele lovite s-ar număra: baza aeriană Al-Harir din Erbil (Irak) baza Ali Al Salem și Camp Arifjan din Kuweit baza Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite Iranul susține că a folosit inclusiv rachete hipersonice Fattah și rachete balistice Ghadr. Impact regional și economic Escaladarea conflictului a afectat puternic transportul aerian și maritim din regiune. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic, iar Iranul a declarat că nu va permite exportul de petrol către Statele Unite și aliații acestora atât timp cât conflictul continuă. Potrivit UK Maritime Trade Operations, cel puțin 17 nave comerciale au fost vizate sau afectate în zona Golfului Persic de la începutul ostilităților. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat pe 11 martie Rezoluția 2817 , care condamnă atacurile Iranului asupra statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Opinie: conflictul riscă să devină o criză regională majoră Extinderea atacurilor asupra mai multor state din Golf indică o escaladare care depășește cadrul confruntării inițiale dintre Iran, Israel și Statele Unite. Implicarea directă a bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din regiune crește riscul transformării conflictului într-un război regional cu efecte globale, mai ales asupra pieței petrolului și transportului maritim. Dacă atacurile continuă, presiunea asupra aliaților occidentali și asupra statelor din Golf de a răspunde militar ar putea amplifica rapid tensiunile și ar putea destabiliza una dintre cele mai importante zone energetice ale lumii. [...]