Știri
Știri din categoria Externe

Israelul a lovit mai multe sucursale ale unei bănci din Beirut acuzate că finanțează Hezbollah. Atacurile aeriene au vizat instituția financiară Al-Qard Al-Hassan, despre care autoritățile israeliene susțin că ar sprijini direct activitățile militare ale grupării libaneze Hezbollah, informează BBC.
Atacul a avut loc luni la prânz și a vizat trei sucursale ale băncii din capitala Libanului. Israelul avertizase anterior că instituția ar fi implicată în finanțarea operațiunilor Hezbollah. Una dintre sucursalele lovite se află în cartierul Dahieh din sudul Beirutului, zonă considerată un bastion al organizației și frecvent țintă a raidurilor aeriene israeliene.

Potrivit relatărilor de la fața locului, clădirea sucursalei din Dahieh a fost distrusă, iar mai multe imobile din apropiere au suferit avarii importante. După atac, clădirea era cuprinsă de flăcări, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a gestiona consecințele bombardamentului.
Reprezentanții Hezbollah susțin însă că banca Al-Qard Al-Hassan oferă servicii financiare esențiale pentru populația și pentru întreprinderile din Liban. Instituția operează mai multe sucursale în Beirut și este considerată de organizație o componentă importantă a rețelei de sprijin economic pentru comunitățile locale.
Raidurile fac parte din intensificarea campaniei militare israeliene în Liban, care s-a extins în ultimele zile și în afara cartierului Dahieh. În unele dintre zonele vizate, civilii au primit avertismente de evacuare înaintea atacurilor.
Într-un incident separat produs duminică, un hotel de pe malul mării din Beirut a fost lovit de o dronă. În urma atacului au murit cel puțin patru bărbați despre care surse citate de presă afirmă că ar fi avut legături cu Iranul.
Recomandate

Armata israeliană spune că verifică autenticitatea unei fotografii în care un soldat ar lovi cu un ciocan o statuie a lui Iisus Hristos în sudul Libanului, un episod care riscă să alimenteze tensiunile într-o zonă unde Israelul a preluat recent controlul asupra unor teritorii, potrivit Agerpres . Fotografia, care circulă pe rețelele sociale, „pare să arate” un militar israelian folosind un baros pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, căzută de pe cruce. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani , a transmis pe X că, dacă imaginea este reală și recentă, acțiunile „nu sunt nici în conformitate cu valorile Tsahal, nici cu comportamentul așteptat de la soldații săi”. „Incidentul va face obiectul unei anchete amănunțite și minuțioase și, dacă va fi necesar, vor fi luate măsuri.” Contextul operațional: control în sudul Libanului și armistițiu recent Potrivit informațiilor citate, Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, descris ca bastion al Hezbollah , după atacul mișcării pro-iraniene asupra Israelului din 2 martie, prezentat ca represalii la ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare în Liban vineri. Unde ar fi fost statuia și ce se știe, deocamdată Presa arabă a susținut că statuia s-ar fi aflat în satul creștin Debl, în sudul Libanului, aproape de frontiera cu Israelul. Municipalitatea din Debl a declarat pentru AFP că statuia era într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă a fost deteriorată. Separat, agenția oficială de presă libaneză ANI a relatat că trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat mai multe case duminică. [...]

Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]

Președintele Argentinei, Javier Milei , și-a reafirmat alinierea la SUA și Israel, susținând războiul acestora împotriva Iranului , în timpul unei vizite la Ierusalim, potrivit Al Jazeera . Mișcarea are relevanță de politică externă prin semnalul de repoziționare diplomatică al Argentinei, într-un moment de tensiuni regionale. Vizita a inclus o întâlnire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , în cadrul căreia au fost discutate „noi acorduri” și o apropiere a relațiilor bilaterale, conform materialului. Publicația nu oferă detalii despre conținutul acordurilor sau despre domeniile vizate și nici despre calendarul implementării acestora. Informația a fost publicată la 19 aprilie 2026. [...]

Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]

China cere menținerea liberei treceri prin Strâmtoarea Ormuz , un mesaj cu miză directă pentru securitatea energetică și rutele comerciale globale , după cum relatează Mediafax . Președintele chinez Xi Jinping a transmis acest lucru într-o convorbire telefonică, luni, cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, potrivit radioului de stat chinez. Xi a spus că libera trecere prin strâmtoare „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale internaționale, relatează South China Morning Post, citat de Mediafax. Liderul chinez a avertizat și împotriva oricărei acțiuni care ar putea transforma regiunea într-o „lege a junglei”, subliniind că stabilitatea în Golf este în interesul comunității internaționale. Contextul: criză maritimă și tensiuni SUA–Iran Declarația vine pe fondul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026, marcată de blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene și de atacuri reciproce între Washington și Teheran. Beijingul a criticat oficial blocada impusă de administrația Trump, descriind-o drept o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează un armistițiu fragil. În acest context, Mediafax notează că nave chineze aflate sub sancțiuni au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în pofida avertismentelor SUA, pentru a menține fluxul de energie către China. Semnale din teren: tranzite în creștere, dar presiunea rămâne Potrivit informațiilor din articol, sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie. Tot luni, SUA au interceptat și sechestrat o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei. Arabia Saudită, la rândul ei, a raportat repararea conductei strategice est–vest, care fusese atacată anterior de forțele iraniene, iar Xi a lăudat eforturile Riadului de a menține dialogul regional. De ce contează pentru economie: petrolul rămâne sub presiunea riscului geopolitic Cotațiile globale „stagnează în jurul valorii de 100 USD pe baril”, pe fondul temerilor privind o escaladare militară directă între marile puteri în zona strâmtorii, potrivit articolului. Mesajul Beijingului indică o preocupare explicită pentru continuitatea transporturilor energetice și a comerțului, într-un moment în care orice nouă restricție în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și costurile de transport. [...]

Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]