Știri
Știri din categoria Externe
Folosirea unui satelit comercial chinez în sprijinul operațiunilor IRGC ridică miza riscurilor de securitate pentru infrastructura spațială privată, după ce Iranul ar fi utilizat astfel de capabilități pentru a supraveghea baze americane din Orientul Mijlociu înaintea unor atacuri, potrivit Digi24, care citează Reuters și documente militare analizate de Financial Times.
Informația se referă la satelitul TEE-01B, construit și lansat de compania chineză Earth Eye Co. Potrivit Financial Times, care invocă documente militare iraniene scurse în presă, satelitul a fost achiziționat de Forța aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după lansarea sa din China.
Conform aceleiași surse, comandanți militari iranieni ar fi direcționat satelitul să monitorizeze principalele baze militare ale SUA din regiunea Golfului și Orientului Mijlociu. Financial Times afirmă că a văzut liste de coordonate cu dată și oră, imagini din satelit și analize orbitale.
Imaginile ar fi fost realizate în luna martie, „înainte și după” atacuri cu drone și rachete asupra unor amplasamente, revendicate de IRGC. Din perspectivă operațională, cazul indică modul în care servicii comerciale de observație a Pământului și infrastructură de control pot fi integrate rapid în planificarea și executarea unor lovituri, fără a apela neapărat la programe spațiale militare clasice.
Financial Times mai notează că, în cadrul contractului, IRGC ar fi primit acces la stații terestre comerciale operate de Emposat, furnizor de servicii de control al sateliților și date cu sediul la Beijing, care ar avea o rețea extinsă în Asia, America Latină și alte regiuni.
Tot potrivit dezvăluirilor, satelitul ar fi capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită în zilele de 13, 14 și 15 martie.
Pe lângă Prince Sultan, satelitul ar fi monitorizat și:
în perioada atacurilor revendicate de IRGC asupra instalațiilor din acele zone, potrivit Financial Times.
Digi24 mai relatează că președintele SUA, Donald Trump, a confirmat pe 14 martie că avioane americane de la baza Prince Sultan au fost lovite în urma unor atacuri iraniene.
În același timp, Casa Albă, CIA, Pentagonul, ministerele de Externe și Apărării din China, precum și companiile Earth Eye Co și Emposat nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters.
Recomandate
Tot mai multe bănci centrale își mută aurul acasă, iar asta începe să erodeze rolul tradițional al Londrei și New York-ului ca „seifuri” globale , pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscului ca accesul la rezerve să fie limitat în contexte de sancțiuni, potrivit Antena 3 , care preia un sondaj citat de Financial Times. Mișcarea are o miză economică și operațională: aurul rămâne un activ-cheie de rezervă, dar băncile centrale devin mai prudente cu privire la locul în care îl depozitează, într-un sistem de tranzacționare care se bazează masiv pe Londra (seifurile Băncii Angliei) și pe New York (piața futures – contracte standardizate tranzacționate la bursă). De ce contează: accesul la rezerve devine o problemă de risc Sondajul anual al Consiliului Mondial al Aurului indică o scădere a ponderii băncilor centrale care declară că depozitează aur la Londra și New York față de anul anterior. În paralel, 19% dintre respondenți spun că și-au mărit capacitatea de depozitare internă sau și-au diversificat locațiile de stocare în străinătate în ultimele 12 luni, față de 7% în sondajul precedent. Shaokai Fan, director global pentru bănci centrale în cadrul Consiliului Mondial al Aurului, pune tendința pe seama „preocupărilor geopolitice” și a temerilor legate de menținerea accesului deplin la aur „în orice moment”, inclusiv în scenarii de sancțiuni sau deteriorare a relațiilor internaționale. Exemple concrete: Franța și India au redus expunerea la depozitarea externă Unul dintre cele mai mari programe recente de repatriere este atribuit Franței: țara a retras 129 de tone de aur din Rezerva Federală din New York între iulie 2025 și ianuarie 2026 și își depozitează acum tot aurul pe plan intern. Potrivit materialului, Banca Franței a vândut lingourile în SUA și a cumpărat lingouri echivalente în Europa , obținând un profit de 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei), parțial pe fondul unei prime la lingourile din SUA, asociată tarifelor vamale. Instituția a indicat că mutarea a fost parte dintr-un efort de „actualizare” a stocului la un standard mai ridicat. Și India a accelerat repatrierea: în ultimii trei ani, banca centrală a adus în țară cea mai mare parte a aurului păstrat în străinătate la Banca Angliei și la Banca Reglementelor Internaționale. Ponderea aurului deținut în afara țării de Banca de Rezervă a Indiei a coborât la 22% în martie 2026, de la 55% în martie 2023, conform datelor băncii centrale (RBI nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit sursei). Ce se schimbă în „geografia” depozitării: Londra rămâne dominantă, dar pierde teren Sondajul (76 de bănci centrale, chestionate între februarie și mai) arată o scădere a ponderii celor care depozitează aur la Banca Angliei la 57%, de la 64% anul trecut. Pentru Rezerva Federală din New York, ponderea scade la 14%, de la 17%. În același timp, numărul celor care depozitează la Banca Reglementelor Internaționale crește ușor. Totuși, Londra rămâne un nod greu de înlocuit: piața aurului de acolo a avut o cifră de afaceri de peste 200 de miliarde de dolari pe zi luna trecută (aprox. 920 miliarde lei), ceea ce o face cea mai lichidă piață, iar Banca Angliei este descrisă drept cel mai mare depozitar de aur al băncilor centrale, cu dețineri totale la final de mai cu 8,6% mai mari decât cu un an în urmă. Oficialii băncii au spus anterior că păstrează aur pentru aproximativ 70 de țări și au refuzat să comenteze, conform materialului. Presiune politică și diversificare: Asia încearcă să atragă fluxurile Materialul notează că Singapore și Hong Kong încearcă să câștige teren, oferind servicii de seif pentru bănci centrale care vor să-și diversifice depozitarea. Vicepremierul din Singapore a anunțat lansarea în acest an a unui sistem de compensare extrabursieră pentru aur (decontare în afara burselor) și a unui serviciu de seif dedicat băncilor centrale. În Europa, presiunea politică pentru relocarea lingourilor ar fi crescut în Germania și Italia, pe fondul îngrijorărilor privind o posibilă interferență politică în SUA; Rezerva Federală din New York a refuzat să comenteze, potrivit sursei. În același context, este menționată și criticarea publică a fostului președinte al Fed, Jay Powell, de către președintele SUA, Donald Trump, alimentând discuții despre independența băncii centrale americane. În ansamblu, repatrierea și diversificarea depozitării nu înseamnă automat ieșirea din marile centre, dar indică o recalibrare a riscului: băncile centrale par mai dispuse să plătească costuri operaționale mai mari pentru a reduce vulnerabilitatea la șocuri geopolitice și la decizii politice externe. [...]
Armata iraniană amenință cu un „răspuns dur” dacă atacurile Israelului în sudul Libanului continuă , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au anunțat semnarea unui protocol de acord menit să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Mesajul sugerează un risc de escaladare regională, în pofida demersurilor diplomatice anunțate. Amenințarea apare după atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu patru morți, relatează AFP, citată de publicație. Într-un comunicat citat de televiziunea de stat iraniană Irib , Comandamentul Forțelor Armate Khatam al-Anbiya transmite că, dacă Israelul „nu-și pune capăt agresiunilor” în sudul Libanului, „trebuie să se aștepte la un răspuns dur” din partea forțelor armate iraniene. Acuzația privind încălcarea armistițiului Comandamentul Khatam al-Anbiya acuză Israelul că ar fi încălcat armistițiul în Liban de 84 de ori după anunțarea, luni, a protocolului acordului dintre Iran și Statele Unite. Publicația notează că acest protocol a fost prezentat ca un pas în direcția opririi războiului din Orientul Mijlociu. De ce contează Prin asocierea directă a atacurilor din sudul Libanului cu perioada imediat următoare anunțului privind protocolul Iran–SUA, Teheranul ridică miza politică și de securitate a armistițiului din Liban. În absența altor detalii în material despre mecanismele acordului sau despre reacții oficiale ale Israelului ori ale SUA, rămâne neclar ce formă ar putea lua „răspunsul dur” invocat de armata iraniană și în ce orizont de timp. [...]
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Reza Pahlavi avertizează că un memorandum SUA–Iran ar consolida regimul de la Teheran , susținând că orice înțelegere cu Republica Islamică va eșua și va avea consecințe pentru comunitatea internațională, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare de marți pe X (fostul Twitter), Pahlavi a calificat viitorul Memorandum de Înțelegere (MOU) drept „greșit din punct de vedere moral și eronat strategic”, argumentând că un astfel de demers ar „împuternici” un regim care continuă să reprime și să execute opozanți politici. El a legat explicit ideea de acord de execuțiile recente ale unor protestatari, prezentându-le ca efect al „încheierii unei înțelegeri” cu autoritățile de la Teheran. Pahlavi a mai afirmat că „a face o înțelegere” cu regimul este greșit și strategic contraproductiv, invocând represiunea împotriva protestelor și susținând că Republica Islamică poartă de 47 de ani „un război” împotriva propriului popor. În aceeași intervenție, el a spus că regimul „nu a făcut niciodată pace” cu propriii cetățeni și, în consecință, „nu va face cu adevărat pace” nici cu restul lumii. Mesajul politic: acordurile care mențin regimul „nu vor avea sprijin intern” În continuarea poziției sale, Pahlavi a transmis că „orice acord care păstrează acest regim sau rămășițele lui va eșua”, deoarece „poporul iranian nu îl va susține”. El a adăugat că, indiferent de sprijinul internațional, iranienii „se vor elibera singuri de tiranie”, iar regimul „va eșua”. Demersuri la Londra: discuții cu comisia de politică externă a Camerei Comunelor Tot marți, Pahlavi s-a întâlnit la Londra cu deputata Emily Thornberry (Labour), președinta Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor, și cu alți membri ai comisiei, pentru a discuta situația internă din Iran, „represiunea” și necesitatea ca „poporul Iranului” să fie plasat în centrul politicii Regatului Unit față de Teheran. În cadrul întâlnirii, el a reluat caracterizarea memorandumului drept „greșit moral” și „eronat strategic”. [...]
Portugalia intră la Mondial cu o miză sportivă și de imagine legată de rolul lui Cristiano Ronaldo , iar decizia privind folosirea atacantului de 41 de ani – titular sau rezervă – poate influența startul din Grupa K, în meciul cu RD Congo, potrivit Al Jazeera . Partida Portugalia – Republica Democrată Congo este programată la Houston Stadium (Houston, Texas, SUA), miercuri, de la ora 20:00 în România (12:00 local, 17:00 GMT), în cadrul Cupei Mondiale 2026, Grupa K. De ce contează: Portugalia își calibrează debutul în funcție de „elefantul din cameră” Selecționerul Roberto Martinez are lotul valid din punct de vedere medical, însă subiectul central rămâne Ronaldo. Publicația notează că atacantul nu a mai marcat din acțiune în ultimele două turnee finale majore și că „puterile lui pe teren sunt în scădere”, după ce a ratat ocazii importante și în amicalul câștigat cu Nigeria. Ronaldo este așteptat să bifeze selecția cu numărul 229, dar rămâne întrebarea dacă va începe meciul ca titular sau va intra pe parcurs. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, la Mondialul din 2022, a fost lăsat pe bancă în partida cu Elveția – primul meci la un turneu major în 14 ani în care nu a fost titular – iar singurul său gol la acel turneu a venit din penalty. Context sportiv: o echipă considerată candidată, dar cu o rană istorică Portugalia încearcă să depășească „60 de ani de durere” la Cupa Mondială: cea mai bună performanță rămâne locul trei din 1966, iar o altă semifinală a mai prins doar în 2006. În Qatar 2022, a fost eliminată în sferturi de Maroc, după ce trecuse de grupe și câștigase cu 6–1 contra Elveției în optimi. Al Jazeera amintește că Portugalia are trofee în această „epocă de aur” – Euro 2016 și Liga Națiunilor (câștigată anul trecut la lovituri de departajare cu Spania) – însă Cupa Mondială este marele titlu care îi lipsește. Adversarul: RD Congo revine după 52 de ani, cu pregătiri afectate de Ebola RD Congo s-a calificat la primul Mondial după 52 de ani (ultima participare, ca Zair), după un 1–0 cu Jamaica în barajul intercontinental din martie, jucat în Mexic. Pregătirile au fost însă afectate de un focar de Ebola, iar debutul contra Portugaliei este descris ca o misiune dificilă. Echipa antrenată de Sebastien Desabre are, totuși, jucători cu experiență în Premier League, inclusiv Aaron Wan-Bissaka (West Ham) și Axel Tuanzebe (Burnley), plus Arthur Masuaku (Sunderland). În atac sunt menționați Yoane Wissa (Newcastle United) și Cedric Bakambu (Real Betis). Formatul grupei și date-cheie ale meciului În Grupa K sunt Portugalia, RD Congo, Columbia și Uzbekistan. Echipele joacă fiecare cu fiecare o singură dată, iar la faza eliminatorie merg primele două din fiecare grupă, plus cele mai bune opt locuri trei. Mondialul introduce în 2026 „șaisprezecimile” (optimi de finală extinse), adică o rundă de 32 de echipe. Este primul meci direct dintre Portugalia și RD Congo. Al Jazeera notează că o surpriză a congolezilor ar fi „una dintre cele mai mari” din istoria competiției. Echipe probabile și favorită Portugalia este favorită, fiind pe locul 5 în clasamentul FIFA, conform sursei. În același timp, Opta acordă RD Congo „aproape o șansă din patru” să producă surpriza la Houston. Echipe probabile (conform Al Jazeera): Portugalia : D Costa; Cancelo, Dias, Inacio, Mendes; J Neves, Fernandes, Vitinha; Bernardo, Ronaldo, Neto. RD Congo : Mpasi; Wan-Bissaka, Kapuadi, Tuanzebe, Mbemba, Masuaku; Moutoussamy, Sadiki, Mukau; Wissa, Bakambu. [...]
