Știri
Știri din categoria Externe
Războaiele recente împing armata și economia spre tehnologii avansate, inclusiv AI, iar efectele se văd deja în modul de luptă, în vulnerabilitatea infrastructurii energetice și în felul în care statele își ajustează alianțele, potrivit The Jerusalem Post, într-un editorial care introduce noua ediție a revistei The Jerusalem Report.
Textul susține că una dintre cele mai mari schimbări ale momentului este felul în care se poartă războiul, pe fondul accelerării tehnologiilor militare. În Gaza, Liban și „recent în Iran”, armata israeliană (IDF) a folosit tehnologie avansată și, „potrivit unor relatări”, chiar inteligență artificială pentru identificarea și lovirea țintelor. Publicația menționează, ca exemple, vehicule militare autonome, sisteme sofisticate de apărare și drone de atac, descriind actualele conflicte drept un punct de cotitură pentru războiul modern.
Editorialul indică faptul că tema centrală a ediției este transformarea războiului prin tehnologie, cu un material de copertă semnat de editorul de apărare și tehnologie al publicației, Anna Aronheim, despre modul în care noile tehnologii militare folosite în conflicte din Orientul Mijlociu, Europa și Asia schimbă felul în care se duc războaiele.
În același cadru, inteligența artificială este prezentată ca element transversal care modelează această nouă generație de capabilități. Sunt menționate contribuții despre monitorizarea și cartografierea AI la nivel ONU (Lior Rokach), integrarea AI în sectorul tehnologic israelian (Aviva Steinberger, Startup Nation Central) și pregătirea economiei pentru un viitor cu AI (Gilad Be’ery, Israel Democracy Institute).
Un alt fir cu impact economic și operațional este vulnerabilitatea sectorului energetic „aflat sub foc” în războaiele actuale. Tobias Holcman abordează, potrivit editorialului, cum poate fi mai bine protejată infrastructura energetică și cum poate deveni mai rezilientă prin energie regenerabilă și tehnologii sustenabile, mai „verzi”.
Editorialul mai notează că ediția include și o analiză a „costurilor în creștere” ale războaielor Israelului (Gali Ingber, College of Management Academic Studies), precum și texte despre schimbarea alianțelor regionale și de ce contează (Shiri Fein-Grossman, Forum Dvorah). În plan politic și de securitate, este menționată și existența unui armistițiu „șubred” la momentul intrării la tipar, alături de analize despre Iran și despre dificultatea ajungerii chiar și la un astfel de armistițiu (Danny Ayalon și analistul Moran Alaluf).
În ansamblu, mesajul editorial este că războiul, AI și inovația nu mai sunt teme separate: ele se combină și produc efecte directe asupra modului de luptă, asupra infrastructurilor critice (precum energia) și asupra echilibrelor geopolitice, cu implicații care depășesc zona militară și intră în economie și societate.
Recomandate
Atacurile ucrainene cu rază lungă cresc riscul de escaladare și pun presiune pe infrastructura energetică rusă , avertizează secretarul de stat american Marco Rubio , după loviturile cu drone care au vizat obiective din zona Sankt Petersburg, potrivit Digi24 . Rubio a spus, într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, că în ultimele luni Ucraina „a devenit din ce în ce mai eficientă” în atacuri „adânc în teritoriul rus”, iar acest lucru face ca „riscul de escaladare” să fie „real, mai real decât era acum doi ani”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. În aceeași zi, mai multe drone au vizat obiective strategice din Rusia, inclusiv cel mai mare terminal petrolier din zona Mării Baltice, la Sankt Petersburg, și o fabrică militară din regiunea Tambov. Ambele locații ar fi fost cuprinse de incendii în urma atacurilor, conform informațiilor prezentate. De ce contează: infrastructura energetică intră în ecuația riscului Țintirea unui terminal petrolier ridică miza dincolo de componenta strict militară, pentru că introduce în ecuație infrastructura energetică folosită de Rusia în susținerea efortului de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că „sancțiunile” ucrainene „de lungă distanță” au dat „rezultate bune” și că au fost lovite obiective importante pe teritoriul Rusiei, inclusiv terminalul din Sankt Petersburg și „ținte pur militare” de la baza Kronstadt. „Distanța de la granița de stat a Ucrainei până la această instalație a industriei petroliere ruse, care deservește războiul, este de aproximativ 1.100 de kilometri.” Context operațional: momentul ales și proximitatea față de forumul economic Lovitura asupra terminalului petrolier a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat între 3 și 6 iunie, unde Vladimir Putin ar urma să susțină un discurs. Potrivit aceleiași surse, locul desfășurării forumului se află la aproximativ 17 kilometri de terminalul vizat. În acest context, mesajul transmis de Rubio este că eficiența crescută a atacurilor ucrainene cu rază lungă amplifică riscul unei escaladări, ceea ce, în viziunea sa, întărește argumentul pentru încercarea de a pune capăt războiului „dacă putem”. [...]
Lipsa unui „progres tangibil” în discuțiile Iran–SUA prelungește incertitudinea diplomatică în jurul încercărilor de a opri războiul din Orientul Mijlociu, într-un moment în care canalele de negociere rămân active, dar fără rezultate concrete. Declarația îi aparține ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , potrivit Agerpres . Araghchi a spus miercuri seară că nu există „niciun progres tangibil” în negocierile cu Statele Unite, într-un interviu acordat unei televiziuni libaneze. Informația este relatată de agenția iraniană Tasnim și preluată de AFP, conform aceleiași surse. În absența unor detalii suplimentare despre formatul discuțiilor sau pașii următori, mesajul Teheranului indică o blocare a negocierilor care vizează „punerea capăt războiului din Orientul Mijlociu”, fără a contura un calendar sau o schimbare de poziție care să deblocheze procesul. [...]
Reținerea comandantului unui petrolier suspectat că a folosit pavilion fals ridică miza aplicării sancțiunilor UE asupra exporturilor rusești de petrol , după ce Franța a sechestrat nava în apele internaționale ale Atlanticului, potrivit Digi24 . Este vorba despre comandantul petrolierului „Fagor”, navă rusească despre care autoritățile franceze susțin că a arborat un pavilion fals pentru a ocoli sancțiunile Uniunii Europene. Parchetul din Brest a anunțat reținerea, după ce Franța a sechestrat duminică petrolierul. Comandantul riscă în Franța până la un an de închisoare și o amendă de 150.000 de euro (aprox. 750.000 lei), pentru acuzațiile de arborare a unui pavilion fals și încercare de sustragere de la controlul autorităților franceze. Potrivit materialului, informațiile sunt transmise de Agerpres, care preia EFE. De ce contează: presiune operațională pe „flota din umbră” a Rusiei Cazul se înscrie într-o serie de interceptări ale unor petroliere asociate așa-numitei „flote din umbră” (sau „flota fantomă”), folosită de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. Digi24 notează că marina militară franceză a sechestrat, de la începutul anului, alte trei petroliere din această flotă, iar numărul navelor este estimat la circa 600. În acest caz, ca și în cele anterioare, interceptarea a fost realizată de Franța cu sprijin britanic. Operațiunea a fost anunțată luni de președintele francez Emmanuel Macron , care a susținut că a fost efectuată cu respectarea „strictă” a dreptului mării. Ruta navei și reacția Moscovei Potrivit autorităților franceze, petrolierul plecase din portul rusesc Murmansk și avea ca destinație portul Limbe din Camerun, țara al cărei pavilion îl arborase, dar considerat fals de partea franceză. Rusia a denunțat acțiunea drept un act de „piraterie” în apele internaționale, în contextul intensificării controalelor asupra navelor suspectate că încearcă să evite sancțiunile. [...]
Ungaria păstrează pârghii de veto în dosarul UE al Ucrainei , deși Kievul a acceptat să restabilească drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, potrivit Digi24 . Mesajul Budapestei este că acordul pe minorități nu se traduce automat într-un „culoar rapid” pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar Peter Magyar a spus că Ucraina s-a angajat să restabilească „deplin” drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale comunității maghiare din regiunea Transcarpatia, după săptămâni de negocieri la nivel de experți, la care au participat și organizații politice și biserici care reprezintă etnicii maghiari din zonă. „Sunt foarte bucuros să vă anunţ [...] că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat” Ce condiții menține Budapesta pentru parcursul european al Ucrainei Deși angajamentele Ucrainei ar urma să fie incluse în planul de acțiune pentru aderarea la UE, Peter Magyar a precizat că Ungaria nu susține „negocieri accelerate” de aderare. În același timp, el a indicat două praguri politice distincte: dacă Ucraina își respectă promisiunea privind drepturile minorității, Ungaria ar sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere; chiar și dacă Ucraina ar închide toate cele 33 de capitole de negociere în 10–15 ani, Ungaria ar organiza un referendum „cu valoare obligatorie” privind aderarea efectivă. Context: miza drepturilor minorității și blocajele din ultimii ani Digi24 notează că, deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere, luna trecută, a fostului premier Viktor Orban , tema minorității maghiare a rămas un factor de tensiune. Relațiile s-au deteriorat după două schimbări legislative în Ucraina: în 2017, o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 150.000 de persoane, concentrate în principal în Transcarpatia, în vestul țării. De ce contează: aderarea rămâne condiționată politic Pentru procesul de aderare la UE, mesajul central este că Ungaria își păstrează instrumentele de condiționare politică, chiar și după un acord pe un subiect sensibil bilateral. În practică, sprijinul Budapestei pare legat de implementarea efectivă a angajamentelor Kievului, iar perspectiva unui referendum obligatoriu adaugă un filtru suplimentar, cu potențial de întârziere, la finalul negocierilor. [...]
Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu ținte pe industria militară, finanțe și veniturile din petrol , pe fondul evaluării că Moscova escaladează atacurile asupra civililor pe măsură ce este pusă sub presiune de loviturile ucrainene cu drone, potrivit Digi24 . Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a declarat într-un interviu pentru AFP, la Bruxelles, că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei – inclusiv cele care au vizat Sankt Petersburg – indică „panică” la Moscova și ar explica intensificarea „atacurilor teroriste”, în formularea ei. În același timp, Kallas a susținut că Rusia „pierde bani și oameni”, ceea ce ar alimenta, în viziunea sa, creșterea atacurilor asupra civililor ucraineni. Ea a mai afirmat că recentele închideri ale internetului în Rusia ar urmări să limiteze înțelegerea publică a situației, pentru a evita întrebări incomode pentru Vladimir Putin și regimul său. Context operațional: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Potrivit informațiilor citate de AFP și preluate de Digi24, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic din oraș. Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la aceste lovituri. Atacurile cu drone ale Kievului vin pe fondul intensificării reciproce a loviturilor: Ucraina își crește atacurile asupra țintelor militare și energetice rusești ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Digi24 notează, citând aceeași relatare, că la o zi înainte 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete și drone rusești. Miza de reglementare: sancțiuni noi, cu accent pe finanțare și petrol Pe linia de politică publică, Kallas a reluat ideea că presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a o împinge la negocieri cu Ucraina, în condițiile în care discuțiile de pace lansate anul trecut de Statele Unite sunt descrise ca fiind blocate. În acest cadru, UE discută un nou pachet de sancțiuni – al 21-lea de la invazia din februarie 2022 – cu obiective punctuale: țintirea industriei militare; țintirea instituțiilor financiare, pentru a limita capacitatea de a strânge capital; menținerea veniturilor Rusiei din petrol cât mai scăzute posibil, petrolul fiind indicat drept principala sursă de finanțare a războiului. Ce urmează Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni, dar indică faptul că discuțiile sunt în desfășurare la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu escaladarea atacurilor și cu blocajul negocierilor de pace. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]
