Știri
Știri din categoria Externe

Houthii susțin că au alungat un avion militar saudit din spațiul aerian yemenit, pe fondul testelor de rachete și al unei escaladări de declarații care ridică riscul unor noi atacuri asupra infrastructurii din Arabia Saudită, potrivit The Jerusalem Post.
Gruparea Houthi a transmis că a lansat rachete de apărare antiaeriană asupra unui avion de război saudit care ar fi intrat în spațiul aerian al Yemenului, în apropierea aeroportului internațional Sanaa. În declarația atribuită purtătorului de cuvânt Yahya Sarea, Houthis afirmă că aeronava ar fi încercat să împiedice aterizarea unui avion civil iranian care transporta peste 200 de yemeniți răniți, bolnavi sau blocați, iar în final ar fi fost „forțată” să părăsească zona.
În același mesaj, Sarea a avertizat Arabia Saudită împotriva unor „incursiuni” viitoare și a amenințat cu lovirea aeroporturilor saudite și a altor „interese vitale”. Totodată, a cerut încetarea a ceea ce Houthis descriu drept o „blocadă saudită-americană” asupra Yemenului. Declarația laudă Iranul pentru organizarea zborului și susține că legătura aeriană dintre Sanaa și Teheran va continua.
Coaliția condusă de Arabia Saudită a respins acuzațiile, afirmând că declarațiile Houthi ar încerca să „deturneze atenția” de la „încălcările” comise de grupare împotriva populației yemenite. Coaliția a avertizat că va răspunde ferm și cu „o forță fără precedent” la orice încercare de a viza regatul sau la încălcări ale suveranității Yemenului.
Publicația notează, citând două persoane familiarizate cu situația, că gruparea Houthi sprijinită de Iran a derulat recent teste pentru a îmbunătăți raza și precizia rachetelor. În paralel, liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a afirmat în iunie că gruparea ar relua atacurile asupra Israelului dacă războiul Israel–Hamas s-ar intensifica.
În Israel, ministrul apărării Israel Katz a avertizat Houthis împotriva oricărui atac și a spus că „socoteala” Israelului cu gruparea „rămâne deschisă”, amenințând cu eliminarea liderului dacă va fi identificat „în vizor”.
Pentru mediul economic și operațional din regiune, combinația dintre amenințările la adresa aeroporturilor saudite și informațiile despre îmbunătățirea capabilităților de rachete crește riscul de perturbări ale transportului aerian și ale infrastructurii critice, chiar dacă afirmațiile privind incidentul aerian nu sunt confirmate independent în material.
Recomandate

Houthi din Yemen au amenințat că vor lovi aeroporturi și „interese vitale” din Arabia Saudită , după ce au acuzat Riadul de o încălcare a spațiului aerian și de o tentativă de a împiedica aterizarea unui avion civil iranian la Sanaa, relatează Al Jazeera . Miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă în care infrastructura aeroportuară și logistică are importanță strategică pentru fluxurile regionale. Potrivit rebelilor, forțele Houthi au „confruntat” avioane de război saudite care ar fi încercat să împiedice un avion civil iranian să aterizeze pe aeroportul internațional din Sanaa, aflat sub control Houthi. Într-o declarație video, purtătorul de cuvânt Yahya Saree a avertizat că orice repetare a unei „încălcări” a spațiului aerian sau a unei agresiuni va primi un răspuns „cuprinzător”, care ar viza „aeroporturile și interesele vitale” ale Arabiei Saudite, „pe uscat și pe mare”. Incidentul invocat: un zbor iranian și acuzația de „infiltrare” în spațiul aerian Saree a susținut că tentativa ar fi avut loc la ora 5:20 (02:20 GMT) și că avioane saudite ar fi încercat să „infiltreze” spațiul aerian controlat de Houthi pentru a bloca aterizarea unui avion iranian cu „peste 200” de cetățeni „blocați, răniți și bolnavi”. El a mai spus că zborurile între Sanaa și Teheran vor continua, în pofida „posibilelor consecințe”. Separat, media afiliată Houthi a relatat că aeronava a aterizat și s-a întors la Teheran, transportând o delegație Houthi care urma să participe la funeraliile liderului suprem Ali Khamenei, despre care aceeași sursă afirmă că a fost ucis în lovituri SUA–Israel care au declanșat războiul cu Iranul. Context: conflict înghețat, dar amenințări reînnoite Amenințările vin la câteva luni după ce guvernul susținut de Arabia Saudită și Houthi au convenit cel mai amplu schimb de prizonieri, confirmat în mai, care a inclus șapte saudiți. Războiul dintre Houthi și guvernul Yemenului durează din 2015 și a provocat sute de mii de morți, pe fondul unei crize umanitare majore. Houthi controlează capitala Sanaa și mare parte din nord, în timp ce guvernul recunoscut internațional deține o mare parte din sud. Luptele au fost în mare parte înghețate după armistițiul negociat de ONU în 2022, însă episodul descris indică o creștere a riscului de incidente cu impact regional. [...]

Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]

Iran pregătește o înmormântare de mai multe zile pentru ayatollahul Ali Khamenei , mizând pe mobilizarea a milioane de oameni la Teheran ca semnal de forță internă și externă , într-un moment în care regimul încearcă să-și consolideze poziția de negociere după războiul care i-a adus moartea liderului suprem, potrivit NPR . Ceremoniile ar urma să înceapă sâmbătă, iar autoritățile se așteaptă la scene comparabile cu funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini din 1989. Miza politică este dublă: întărirea coeziunii interne după un conflict descris drept „devastator” și proiectarea unei imagini de stabilitate, în condițiile în care persistă temeri privind o posibilă nouă lovitură israeliană. Funeraliile, folosite ca instrument de presiune în negocieri În același timp, conducerea de la Teheran încearcă să valorifice controlul asupra Strâmtorii Hormuz în discuțiile cu Statele Unite pentru un acord privind încheierea permanentă a războiului, notează materialul. O mobilizare masivă în capitală ar putea oferi un impuls politic regimului, într-un context regional tensionat. Iranul a transmis și un avertisment prin comandamentul militar comun, cerând Israelului și SUA „să evite orice calcul greșit” în zilele următoare, pe fondul amenințărilor repetate ale Israelului la adresa noului lider suprem. Detalii despre ceremonii și perturbările anunțate în Teheran Vineri, sicriul lui Khamenei, acoperit cu drapel, a fost expus la Grand Mosalla din Teheran, alături de sicriele unor membri ai familiei uciși în atacul aerian israelian din primele momente ale războiului din 28 februarie. Printre cei omagiați se află, potrivit relatării, un ginere, fiica cea mare, o nepoată de 14 luni și soția noului lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Autoritățile plănuiesc ca trupul neînsuflețit să fie transportat în mai multe orașe din Iran și în Irak, iar la Teheran ar urma să fie închise străzi, spațiul aerian și o parte din activitățile cotidiene pe durata ceremoniilor. Reapariția unui general-cheie și întrebarea privind prezența noului lider suprem Un element urmărit atent este reapariția publică a generalului Ahmad Vahidi, lider al Gărzii Revoluționare paramilitare, văzut pentru prima dată în luni la evenimente legate de funeralii. Potrivit experților citați de Associated Press, Vahidi a devenit un actor important în conturarea poziției dure a Iranului în negocierile pentru încheierea războiului și ar face parte dintr-un cerc restrâns aflat în contact direct cu Mojtaba Khamenei. Rămâne neclar dacă noul lider suprem va apărea la funeraliile tatălui său. În 1989, Ali Khamenei a participat la funeraliile lui Khomeini, într-un moment care a precedat ascensiunea sa la conducerea Iranului pentru decenii. [...]

Germania pregătește un pachet de reforme care schimbă direct costurile cu munca și fiscalitatea , inclusiv noi reguli pentru concediile medicale și o reformă a pensiilor, într-un efort de a scoate economia din stagnare, potrivit news.ro . Coaliția CDU/CSU–SPD a convenit asupra a 34 de măsuri după șapte ore de discuții, iar guvernul vrea adoptarea lor înainte de vacanța parlamentară de vară de luna viitoare, deși urmează dezbaterea și votul în parlament. Pachetul este prezentat ca un „Program pentru relansare și ocuparea forței de muncă” și urmărește, între altele, reducerea birocrației, creșterea flexibilității pentru companii și reducerea poverii fiscale pentru angajați și firme, conform declarațiilor cancelarului Friedrich Merz . Ce se schimbă pentru companii și angajați: muncă mai flexibilă și concedii medicale mai stricte Pe zona de piață a muncii, coaliția vrea să extindă opțiunile privind contractele de muncă pe durată determinată și să permită un program de lucru duminical mai lung, pentru „mai multă flexibilitate” în economie. În paralel, guvernul introduce măsuri cu efect imediat pentru reducerea ratei concediilor medicale, pe fondul unei dezbateri interne legate de impactul asupra productivității. Măsurile includ: eliminarea cererilor de concediu medical depuse prin telefon; introducerea obligației de a prezenta certificat medical încă din prima zi de absență; posibilitatea ca angajatorii să solicite certificat medical din prima zi de concediu medical. Componenta fiscală: reduceri pentru venituri mici și medii, praguri mai sus pentru cota maximă Coaliția a agreat reduceri ale impozitului pe venit pentru familiile cu venituri mici și medii. Partidele afirmă că o familie medie ar urma să aibă cu aproximativ 600 de euro (aprox. 3.000 lei) mai mult la dispoziție pe an. Cota maximă de impozit pe venit, de 42%, rămâne neschimbată, însă ar urma să se aplice doar veniturilor care depășesc pragul actual de 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei). Pentru veniturile mari, coaliția a convenit un sistem pe mai multe niveluri: 45% pentru un venit anual de 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) și 47% pentru cei care câștigă peste 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). Reducerea fiscală totală prevăzută de reformă este estimată la aproximativ 10 miliarde de euro pe an (aprox. 50 miliarde lei). Pensii: vârsta de pensionare ar urma să urce treptat până la 70 de ani Reforma pensiilor ar include creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 70 de ani până la începutul anilor 2090, în contextul îmbătrânirii populației. În prezent, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, în funcție de numărul de ani lucrați. Liderii coaliției spun că vor pune în aplicare recomandările unui grup de experți și politicieni mandatat de guvern pentru stabilizarea sistemului, cu obiectivul de a preveni scăderea nivelului pensiilor și de a evita o creștere semnificativă și pe termen lung a contribuțiilor plătite de angajați. De ce contează și ce urmează Pentru mediul de afaceri, pachetul combină o relaxare fiscală cu schimbări operaționale în relațiile de muncă (contracte pe durată determinată, lucru duminica) și o înăsprire a regulilor privind concediile medicale, cu potențial impact asupra costurilor și planificării forței de muncă. Politic, guvernul își leagă agenda de reforme de nevoia de a răspunde stagnării economice și de a reduce avansul AfD în sondaje, în condițiile în care în septembrie sunt programate alegeri regionale în Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Următorul test imediat rămâne însă calendarul legislativ: măsurile trebuie discutate și votate în parlament înainte de vacanța de vară, conform intenției anunțate de coaliție. [...]

Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]

Volodimir Zelenski cere extinderea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc după un atac cu bombe aeriene ghidate asupra centrului orașului Sumî, soldat cu cel puțin patru morți, inclusiv un copil, și 27 de răniți, potrivit Kyiv Post . Mesajul președintelui ucrainean vizează în mod explicit „ flota din umbră ” de petroliere a Rusiei și accesul rămas al Moscovei la sistemul financiar global, într-o încercare de a reduce capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Atacul din Sumî a fost comis cu șase bombe aeriene ghidate (KAB), au transmis autoritățile locale citate de publicație. Lovitura a vizat o zonă rezidențială aglomerată, afectând blocuri înalte, vehicule și spații comerciale, iar echipele de intervenție continuau căutările printre dărâmături, pe fondul temerilor că ar putea exista persoane prinse sub ruine. Guvernatorul regiunii Sumî, Oleh Hryhorov, a confirmat bilanțul. Presiune pe energia Rusiei și pe „flota din umbră” În reacția sa publică, Zelenski a cerut SUA, Europei și statelor din G7 și G20 să intensifice presiunea asupra Moscovei, argumentând că există deja instrumente financiare și politice pentru a limita resursele Rusiei. Țintele indicate includ: sectorul energetic al Rusiei; „flota din umbră” de petroliere, folosită pentru a ocoli restricțiile; accesul rămas la sistemul financiar internațional. „Este esențial ca partenerii noștri să pună presiune pe Rusia, astfel încât această teroare să înceteze”, a transmis Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri simultane în mai multe regiuni Lovitura asupra Sumî a venit pe fondul unei zile de atacuri rusești în mai multe zone ale Ucrainei, notează Kyiv Post. În Zaporojie, atacuri aeriene au vizat infrastructură civilă și zone rezidențiale, omorând două persoane și rănind 21, inclusiv doi copii; trei răniți erau în stare gravă. În Harkiv, un atac cu dronă FPV (dronă controlată în timp real, din perspectiva operatorului) a lovit o zonă civilă, provocând răniți, iar în regiunile Harkiv, Dnipro și Donețk au fost raportate alte lovituri cu drone, artilerie și atacuri aeriene. Pe lângă sancțiuni, Zelenski a insistat asupra nevoii de întărire a apărării antiaeriene a Ucrainei, în condițiile în care Rusia continuă să folosească bombe ghidate, drone și rachete împotriva orașelor. [...]