Știri
Știri din categoria Externe
Grevă în transportul maritim din Grecia pe 1 mai va bloca feriboturile către insule, iar românii care au planificat deplasări în minivacanță ar trebui să ia în calcul întârzieri sau reprogramări, potrivit HotNews, care citează o atenționare de călătorie emisă de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
MAE arată că, potrivit anunțului Confederației Maritime Panelene, în 1 mai este preconizată o grevă în sectorul maritim. În acest context, toate navele – inclusiv cele care asigură transportul pasagerilor și al vehiculelor în regim feribot între partea continentală și insulele grecești – vor rămâne andocate în porturi pe parcursul întregii zile, începând cu ora 00:01.
Atenționarea vizează în special călătoriile care depind de feriboturi (spre și dinspre insule), unde oprirea completă a curselor poate da peste cap planurile de transport și cazare. În material nu sunt menționate excepții sau rute alternative.
MAE reamintește că românii pot solicita asistență consulară la:
Pentru situații dificile, speciale, cu caracter de urgență, sunt disponibile:
MAE recomandă consultarea paginilor:
Este indicată și aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de Ministerul elen al Turismului și disponibilă în limba română, accesibilă aici: gov.gr – mAIGreece.
Recomandate
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice. Presiune pe energie și lanțuri de aprovizionare Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte. Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse. „A doua criză majoră a energiei” în patru ani Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată: „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.” Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată. Costul suplimentar invocat: peste 27 mld. euro în 60 de zile În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”. În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”. [...]
Ironiile publice dintre lideri au devenit parte din „diplomația” de la vârf , iar episodul de la cina oficială de la Casa Albă arată cum mesajele politice sunt livrate și prin umor, pe fondul unor tensiuni reale în relația transatlantică, potrivit Digi24 . Regele Charles al III-lea l-a ironizat pe președintele american Donald Trump într-un discurs rostit marți, la o cină oficială la Casa Albă, făcând trimitere la o declarație anterioară a lui Trump despre rolul SUA în Al Doilea Război Mondial. Monarhul a întors replica, spunând că, „dacă nu am fi fost noi, dumneavoastră ați fi vorbit franceză”, conform France24. Contextul: o replică la mesajele lui Trump către aliații europeni În ianuarie, la reuniunea de la Davos, Trump afirmase că fără ajutorul Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial europenii „ar vorbi germană și puțină japoneză”. În discursul de la Casa Albă, regele a legat gluma de istoria colonială a Americii de Nord, unde puterile britanică și franceză s-au confruntat pentru controlul continentului înainte de independența SUA, „acum 250 de ani”, notează materialul. Deși schimbul de replici a fost acid pe alocuri, Digi24 arată că atmosfera generală a rămas cordială, în condițiile în care cei doi au discutat despre „relația specială” dintre Londra și Washington, chiar dacă există tensiuni legate de războiul din Iran. Aluzii la Casa Albă și un cadou cu mesaj Regele a continuat cu o altă ironie, referindu-se la „reamenajările” din Aripa de Est a Casei Albe, despre care textul spune că Trump ar fi demolat-o pentru a construi o sală de bal „gigantică”, în valoare de 400 de milioane de dolari. „Îmi pare rău să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, să reamenajăm Casa Albă în 1814” Monarhul a făcut și o glumă despre „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic taxat. În același registru de „diplomație prin simboluri”, regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul submarinului britanic HMS Trump , lansat în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Gestul este prezentat ca parte a unei „ofensive de curtoazie” britanice, după ce Trump l-a criticat dur pe premierul Keir Starmer pentru refuzul de a oferi sprijin împotriva Iranului. Replica lui Trump Trump, descris ca „fan înfocat” al familiei regale britanice, și-a orientat o parte din umor către politica internă americană. El l-a felicitat pe Charles pentru discursul ținut „în fața Congresului” și a remarcat că regele „a reușit să-i facă pe democrați să se ridice în picioare”, lucru pe care el spune că nu a reușit „niciodată” să-l facă. [...]
China avertizează că ar putea lovi companii europene în China dacă UE transformă în obligație eliminarea furnizorilor „cu risc ridicat” din rețele, măsură care ar putea scoate Huawei și ZTE din infrastructura critică, potrivit The Next Web . Miza depășește telecomunicațiile: Beijingul a transmis Comisiei Europene că, în cazul în care noul cadru va fi aplicat într-un mod considerat „discriminatoriu”, ar putea activa instrumente legale interne care permit restricții comerciale, investigații asupra entităților străine și interdicții reciproce pentru firme europene pe piața chineză. Ce a transmis Beijingul și pe ce se bazează amenințarea Ministerul Comerțului din China a depus la Comisia Europeană un document de 30 de pagini (trimis pe 17 aprilie), confirmat public ulterior de un purtător de cuvânt la un briefing din 24 aprilie. Documentul invocă explicit două baze legale: Legea comerțului exterior și regulamentele Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor de aprovizionare, care ar permite măsuri de retorsiune. Obiecția centrală vizează folosirea unor criterii de „risc non-tehnic” în proiectul european, pe care China le descrie drept instrument politic, susceptibil să excludă companii în funcție de țara de origine, nu de caracteristici de securitate demonstrate. Ce propune noul Act european de securitate cibernetică Revizuirea Actului UE privind securitatea cibernetică, anunțată de Comisia Europeană pe 20 ianuarie, ar schimba abordarea UE de la recomandări la obligații. În prezent, „trusa de instrumente 5G” (5G toolbox) din 2020 recomanda evitarea furnizorilor cu risc ridicat, însă aplicarea a fost neuniformă: 13 din 27 de state membre luaseră măsuri până la momentul anunțului, iar economii mari, inclusiv Germania, au avansat mai lent. Conform proiectului descris în articol, noua lege ar introduce: obligativitatea ca statele membre să elimine din rețele echipamentele furnizorilor desemnați „cu risc ridicat”, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare; un mecanism prin care Comisia ar putea desemna o țară drept „amenințare de securitate cibernetică”, ceea ce ar extinde excluderile dincolo de telecomunicații către 18 sectoare critice (inclusiv energie, transport și tehnologia informației). Deși Huawei și ZTE nu sunt menționate nominal, articolul arată că intenția este considerată evidentă, în contextul ponderii furnizorilor chinezi în infrastructura 5G europeană, estimată de Strand Consult la 33%–40%. O eliminare completă ar însemna, potrivit aceleiași surse, cea mai mare înlocuire forțată de infrastructură telecom din istoria Europei. De ce contează economic: riscul de retorsiune și precedentul nordic The Next Web indică un precedent care susține credibilitatea amenințării: după ce Suedia a interzis furnizorii chinezi din 5G în 2020, veniturile Ericsson în China au scăzut cu 46% în anul următor. În cazul Nokia, veniturile din China ar fi coborât de la aproximativ 2,5 miliarde euro în 2018 la circa 913 milioane euro anul trecut, iar un executiv al companiei a indicat public că ponderea combinată a celor doi furnizori nordici pe piața chineză ar fi ajuns la 3%. În documentul transmis Comisiei, China susține că proiectul UE ar încălca principii ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum nediscriminarea și proporționalitatea, și avertizează că o eventuală desemnare a Chinei ca „țară de îngrijorare” ar putea afecta lanțuri industriale mai largi (inclusiv energie curată, auto și industrie). Totodată, Beijingul indică expunerea unor companii europene în China, menționând, între altele, producători auto germani cu exporturi anuale de 90 miliarde euro, dar și firme olandeze din semiconductori, precum și companii franceze din lux și aerospațial, care ar putea fi vizate de restricții de acces pe piață. Ce urmează: negociere politică, termene neclare și implementare dificilă Actul trebuie încă negociat cu guvernele UE și Parlamentul European înainte să devină lege, iar articolul precizează că nu există un calendar confirmat pentru acest proces. Chiar și fără presiunea Chinei, implementarea ar fi complicată: articolul amintește că Marea Britanie a impus eliminarea Huawei din 5G până la final de 2027, însă BT a ratat termenul din 2023 pentru rețeaua de bază, iar în Germania există termene diferențiate pentru componente ale rețelei. În acest context, un termen de trei ani la nivelul întregii UE este descris ca ambițios, cu incertitudini privind conformarea. Pentru UE, dosarul devine un test de politică industrială și de securitate: o eventuală accelerare a eliminării furnizorilor chinezi ar putea deschide oportunități comerciale pentru furnizorii europeni, dar crește riscul unor măsuri de retorsiune pe piața chineză, în special pentru statele cu expunere economică ridicată. [...]
„Încetările de foc” din jurul Israelului riscă să funcționeze ca o fereastră de reînarmare, nu ca o soluție strategică , avertizează Jonathan Conricus într-o analiză publicată de The Jerusalem Post . Fost purtător de cuvânt internațional al armatei israeliene (IDF) spune că actorii regionali – de la Iran și aliații săi (Hezbollah, Hamas) până la Israel și state din Golf – folosesc pauza pentru refacerea capacităților militare, ceea ce crește probabilitatea unei reluări a luptelor. Conricus afirmă că „toate părțile” își refac stocurile și se pregătesc pentru „ceea ce probabil inevitabil va urma”, iar o escaladare ar putea rămâne locală (Israel–Hezbollah) sau s-ar putea extinde regional, implicând Israel, Iran și Statele Unite. În acest context, el plasează incertitudinea legată de cadrul de încetare a focului promovat de președintele american Donald Trump . Pauză operațională, nu stabilizare Potrivit lui Conricus, statele din Golf își accelerează măsurile de apărare, Israel își reface stocurile „ofensive și defensive”, iar Iran încearcă să facă același lucru. În paralel, el descrie pista diplomatică cu Iranul ca fiind „profund limitată”, susținând că negocierile ar arăta ca „două linii paralele care nu se întâlnesc”, deoarece „maximul” pe care Teheranul ar accepta să-l discute nu ar atinge „minimul” pe care Washingtonul îl poate lua în calcul. În evaluarea sa, Iranul nu este „în poziția de a dicta termeni”, invocând expunerea la presiune economică și pagube la infrastructura energetică. Totuși, Conricus evită să descrie regimul iranian drept învins: „Regimul iranian este la pământ, dar cu siguranță nu este scos din joc.” El spune că abilitatea Iranului de a proiecta forță și de a produce rachete balistice și drone a fost „semnificativ redusă”, dar „nu distrusă permanent”, iar dacă regimul rămâne, ar putea reveni relativ rapid la priorități precum arme nucleare, rachete, drone și sprijin pentru organizații teroriste. Liban: „încetare a focului” doar formală Pe frontul libanez, Conricus susține că termenul de „încetare a focului” nu mai descrie realitatea din teren: „Avem o încetare a focului pe hârtie, dar nu este cu adevărat o încetare a focului…” El afirmă că Israel acționează pentru a-și apăra civilii din nord și pentru a reduce capacitățile Hezbollah, în timp ce Hezbollah continuă atacurile cu rachete și drone și luptele cu trupele israeliene din interiorul Libanului. Singura zonă în care Israelul ar părea să respecte solicitarea americană ar fi limitarea atacurilor majore asupra activelor strategice ale Hezbollah din Beirut și Valea Bekaa. În rest, problema de fond rămâne, în viziunea sa, existența Hezbollah ca forță armată pro-iraniană în Liban. Conricus cere o decizie strategică a guvernului libanez pentru ca „în Liban să existe o singură armată”, cea a statului. Fără o acțiune directă a autorităților de la Beirut împotriva Hezbollah, orice aranjament ar rămâne fragil, iar încălcările și confruntările ar continua, spune el. Gaza: Hamas păstrează control și capacitate de luptă În Gaza, Conricus afirmă că Hamas rămâne în controlul unor teritorii dincolo de linia de desfășurare israeliană și că, „dacă suntem onești”, ar controla „jumătate din Fâșia Gaza”, chiar dacă nu ca o administrație funcțională, ci prin „legi ale junglei”. El susține că Hamas încă are arme și controlează populația civilă palestiniană și insistă că dezarmarea nu va veni voluntar: „Hamas nu avea să se dezarmeze niciodată. Singura cale de a dezarma Hamas este să-i învingi.” Pe rețeaua de tuneluri, Conricus spune că evaluările publice au devenit mai prudente; menționează o estimare „în jur de 60%” privind distrugerea infrastructurii, dar adaugă că o tratează „cu multă prudență”, din cauza diferenței dintre ce se știe și ce rămâne necunoscut. Ce urmează, în logica avertismentului Mesajul central al lui Conricus este că degradarea parțială a capabilităților militare nu echivalează cu succes strategic: fără capitularea adversarului, procentele de distrugere (40%, 60% sau mai mult) pot conta tactic, dar nu sunt decisive. În consecință, el susține că obiectivele pe termen lung nu pot fi atinse doar militar și că Israel ar trebui să combine instrumente militare cu pârghii diplomatice, financiare și „non-cinetice”, inclusiv sprijin pentru guvernul și armata libaneză. [...]
China cere Japoniei să accelereze distrugerea armelor chimice abandonate , invocând obligațiile internaționale ale Tokyo și riscurile încă existente pentru populație și mediu, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian. Beijingul susține că Japonia a fost inițial obligată să finalizeze distrugerea armelor chimice abandonate pe teritoriul Chinei până în 2007, însă procesul a fost „întârziat în mod repetat”. Declarația a fost făcută miercuri, în contextul împlinirii a 29 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice . Miza: obligație internațională și risc operațional încă prezent Lin Jian a afirmat că armele chimice abandonate de Japonia în China sunt legate de „crime grave” comise de militarismul japonez în timpul războiului de agresiune împotriva Chinei și că, până astăzi, acestea „continuă să pună în pericol” viețile și proprietățile cetățenilor chinezi, precum și siguranța ecologică. În acest cadru, Beijingul califică distrugerea completă a acestor arme drept o obligație internațională pe care Japonia trebuie să o îndeplinească. Ce solicită concret China Japoniei Partea chineză cere Japoniei să își asume „responsabilitățile istorice și practice” și să accelereze eliminarea armelor, inclusiv prin: furnizarea de informații suplimentare despre locurile de îngropare; creșterea resurselor alocate („input”); accelerarea procesului de eliminare, pentru a „returna pământ curat” populației. În declarație este menționată și poziția directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) , Fernando Arias, care a spus anterior că distrugerea armelor chimice vechi și a celor abandonate este o componentă indispensabilă pentru o lume fără arme chimice. Ce urmează Materialul nu indică un calendar nou sau măsuri concrete asumate de Japonia. Din perspectiva Beijingului, următorul pas ar fi intensificarea cooperării și a operațiunilor de identificare și eliminare, pe baza Convenției și a memorandumului dintre guvernele chinez și japonez, pentru recuperarea terenurilor afectate și reducerea riscurilor de securitate și mediu. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncimea Rusiei, vizând infrastructura petrolieră , într-o mișcare care urmărește să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru război și care vine pe fondul unor prețuri globale mai ridicate la energie. Potrivit Digi24 , Volodimir Zelenski a vorbit despre o „nouă etapă” a atacurilor, după ce a publicat imagini despre care susține că ar arăta o lovitură asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. Într-o postare pe platforma X, Zelenski a spus că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat un atac reușit „în adâncul teritoriului rus”, pe care l-a descris drept o etapă nouă în folosirea armelor ucrainene pentru a limita „potențialul de război” al Rusiei. Președintele ucrainean a publicat o înregistrare video cu o coloană de fum, fără să indice ținta. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Ținte energetice și miza economică În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a lovi rafinării, depozite și porturi petroliere, pentru a afecta principala sursă de finanțare a Moscovei, notează Agerpres, citată de Digi24. În același context, publicația menționează creșterea prețurilor la nivel mondial, pe fondul conflictului din Iran. Din perspectiva Kievului, infrastructura energetică – inclusiv rafinăriile și depozitele de petrol – reprezintă ținte militare, întrucât ar susține finanțarea efortului de război al Rusiei. De cealaltă parte, Vladimir Putin a prezentat atacul ca dovadă a intensificării loviturilor asupra „țintelor civile”, potrivit articolului. Ce atacuri sunt menționate și cât de departe ajung SBU a confirmat anterior că dronele sale au lovit, în noaptea precedentă, o stație de pompare a petrolului din apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Digi24 mai relatează că un atac cu drone a provocat marți un incendiu major la o rafinărie din orașul-port Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, acesta fiind al treilea atac asupra rafinăriei în mai puțin de două săptămâni. Totodată, este amintit un atac din februarie, când drone ucrainene ar fi lovit rafinăria din Uhta (regiunea Komi), la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor regionali citați în material. Capacități în creștere și mesajul politic Ministerul Apărării ucrainean a transmis că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că armata și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern, conform articolului. Zelenski a legat explicit aceste lovituri de efectul asupra economiei de război a Rusiei: „Este important ca fiecare atac să reducă capacitățile industriei militare, ale logisticii și ale exporturilor de petrol ale Rusiei.” Separat, Zelenski i-a mulțumit regelui Charles al III-lea pentru apelul adresat Congresului SUA privind menținerea sprijinului pentru Ucraina, potrivit EFE, citată de Digi24. [...]
