Știri
Știri din categoria Externe
Grecia închide 251 de plaje pentru orice amenajare turistică, ceea ce înseamnă că pe aceste sectoare nu vor mai putea fi amplasate șezlonguri, umbrele de închiriat sau construcții temporare din lemn, potrivit Antena 3. Măsura are un impact direct de reglementare asupra operatorilor de plajă și a modului în care turiștii își vor organiza vacanțele în 2026, în special în zonele cu protecție de mediu.
Decizia vizează plaje cu „valoare ecologică și estetică deosebită”, multe dintre ele fiind situri marine incluse în rețeaua NATURA 2000, unde regimul de protecție devine mai strict.
Conform informațiilor prezentate, pe cele 251 de plaje declarate închise „oricărui tip de amenajare” nu vor fi permise:
În aceste perimetre, concesionarea folosinței țărmului și a plajei nu este permisă.
Ministerul grec al Mediului indică drept obiectiv consolidarea protecției plajelor cu importanță estetică, geomorfologică și ecologică, precum și conservarea habitatelor și a speciilor dependente de acestea.
Măsura este parte dintr-o strategie mai amplă a Atenei de a limita dezvoltarea turistică necontrolată pe litoral și de a promova o gestionare mai sustenabilă, pe fondul presiunilor asociate turismului de masă și schimbărilor climatice. În material este menționat că informația este relatată de Euronews.
Recomandate
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Implicarea Melaniei Trump într-un armistițiu local ridică miza politică a negocierilor și riscul de instrumentalizare electorală , într-un context în care Rusia ar fi încercat să legitimeze un „intermediar” convenabil pentru publicul american, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Potrivit publicației, Marc Beckman, consilier principal al Melaniei Trump, a declarat pentru Kyiv Independent că președintele rus Vladimir Putin „și-a dorit foarte mult” ca prima doamnă a SUA să medieze încetarea focului în orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, în regiunea Herson. Beckman a susținut că Putin ar fi trimis și o scrisoare oficială în care ar fi explicat că Melania Trump ar urma să fie recunoscută drept „intermediar exclusiv” din partea Rusiei. Ce s-a schimbat în acordul de încetare a focului Beckman a mai afirmat că armata rusă ar fi propus două ajustări ale armistițiului, acceptate de Ucraina: devansarea cu două zile a încetării focului; extinderea ariei geografice dincolo de Oleșkî, către alte zone din regiunea Herson, pentru a facilita livrările de ajutor umanitar și pregătirile pentru evacuare. Consilierul a descris aceste modificări drept un semn de „bună-credință” și a spus că, până în prezent, ambele părți ar fi cooperat în implementarea acordului și ar fi respectat termenii armistițiului. De ce contează: suspiciuni privind motivația Rusiei În material sunt menționate și îngrijorări legate de motivele reale pentru care Rusia ar accepta încetarea focului și ar permite ca procesul să fie mediat de Melania Trump. John Foreman, CBE, fost atașat de apărare al Regatului Unit la Kiev și Moscova, a declarat pentru Kyiv Independent că faptul că Rusia îi permite Melaniei Trump „să-și asume meritul” ar putea consolida imaginea Moscovei în fața bazei electorale MAGA, „ca promotori ai păcii”, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Orașul Oleșkî se află sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei pe scară largă, iar înainte de război avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori, mai notează Digi24. [...]
Lipsa unei voci unice a Europei în dialogul cu Moscova riscă să slăbească poziția UE în eventuale negocieri privind Ucraina , pe fondul inițiativelor necoordonate care alimentează tensiuni între aliați, potrivit Digi24 . O convorbire telefonică de 90 de minute purtată în această săptămână de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, cu Vladimir Putin a stârnit reacții publice neobișnuite în regiunea nordică. Danemarca și Suedia au criticat demersul, invocând lipsa coordonării și a informării prealabile, deși cei doi lideri au susținut că au vorbit „în numele Ucrainei” și că aliații au fost anunțați din timp. Diviziuni între aliați, într-un moment în care miza este mandatul de negociere Tensiunile nordice sunt prezentate ca simptom al unei probleme mai largi: statele europene nu au căzut de acord nici dacă e oportun un canal direct cu Kremlinul, nici cine ar trebui să vorbească în numele lor. Arkady Moshes, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, spune că imaginea care se conturează este una de fragmentare, nu de unitate. În paralel, liderii europeni discută încă din vară, fără progrese semnificative, despre desemnarea unui reprezentant care să negocieze direct cu Moscova pentru încetarea războiului. Dezbaterea a devenit mai urgentă pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova „în detrimentul Ucrainei”, iar europenii se tem să nu fie lăsați pe margine. Publicația notează și perspectiva unei noi runde de negocieri de pace, așteptată luna viitoare la Abu Dhabi , care amplifică presiunea asupra capitalelor europene să-și definească rapid o poziție și un mecanism de reprezentare. „Demersurile încep să pară foarte haotice” Un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, descrie situația drept dezordonată, pe fondul inițiativelor paralele: „Există un consens general asupra faptului că trebuie să discutăm cu Putin, dar demersurile în acest sens încep să pară foarte haotice.” În același timp, mesajele despre scopul apelului Finlanda–Norvegia au fost percepute ca neclare. Inițial prezentată ca o încercare de a transmite pozițiile Ucrainei, discuția a fost ulterior justificată și prin interese directe: Store a invocat gestionarea stocurilor comune de pește din Marea Barents și securitatea la frontieră, iar Stubb a vorbit despre prevenirea neînțelegerilor cu Rusia. Cine ar putea negocia pentru UE și de ce e greu de decis Deocamdată, nu există o persoană cu mandat clar să negocieze în numele celor 27 de state membre. În teorie, rolul ar putea reveni șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas , însă materialul arată că aceasta nu are autoritatea de a negocia fără un mandat explicit al statelor membre și este considerată, de mulți, un interlocutor improbabil pentru Putin (Moscova a inclus-o pe lista persoanelor căutate, iar oficialii ruși ar fi transmis că nu sunt dispuși să colaboreze cu ea). Europarlamentarul olandez Reinier van Lanschot cere convocarea unui summit și desemnarea unui singur reprezentant, dar admite că o astfel de decizie poate fi blocată prin veto de un singur stat membru. Riscul strategic: Putin poate exploata „impresia de diviziune” Kristi Raik, directoarea ICDS (think tank estonian), avertizează că interesul brusc al Europei pentru reluarea dialogului poate fi interpretat la Kremlin ca semn de slăbiciune, în condițiile unei ierni dificile pentru Ucraina. În lectura ei, Putin ar putea folosi momentul pentru a adânci faliile dintre europeni sau, cel puțin, pentru a proiecta această imagine. În plus, acceptarea apelurilor nu ar trebui confundată cu disponibilitatea de compromis: Moshes avertizează că „planul A” al lui Putin rămâne înfrângerea militară a Ucrainei, iar relatarea Kremlinului despre discuția cu liderii nordici nu ar indica o schimbare a cererilor maximaliste. Contextul este complicat și de semnalele că Moscova ar putea fi mai deschisă la implicarea Europei după întâlnirea trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin la Sankt Petersburg, însă materialul subliniază că asta nu echivalează cu progres spre armistițiu sau pace. [...]
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Germania se pregătește de înăsprirea sancțiunilor după violențele de la Frankfurt , unde autoritățile raportează peste 100 de polițiști răniți și mai multe magazine avariate sau jefuite, potrivit Digi24 . Miniștrii germani au transmis că vor urma „sancțiuni dure” pentru persoanele implicate în jafuri și revolte, după violențele izbucnite în cursul nopții la Frankfurt. În același timp, oficialii au lăudat forțele de ordine pentru intervenția care ar fi împiedicat escaladarea, relatează Reuters. Ce s-a întâmplat la Frankfurt și ce date au comunicat autoritățile Frankfurt, descris drept centrul financiar al Germaniei, a devenit sâmbătă seara punctul principal al protestelor violente, în contextul în care, pe parcursul zilei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din Germania. La Frankfurt, persoane cu fețele acoperite au vandalizat 17 magazine și spații comerciale, iar cinci dintre acestea au fost jefuite. Informațiile au fost prezentate duminică, într-o conferință de presă, de Roman Poseck , ministrul de Interne al landului Hessa. Potrivit acestuia, poliția a mobilizat 1.300 de agenți, iar peste 100 dintre ei au fost răniți în confruntări. De asemenea, au fost reținute 54 de persoane, cu vârste între 13 și 29 de ani. Contextul protestelor: educație și costul vieții Manifestațiile au fost organizate de grupul de campanie „ Gen Z regelt ” („Generația Z preia controlul”). Participanții au cerut îmbunătățirea sistemului de educație și reducerea costului vieții. În acest cadru, mesajul privind înăsprirea sancțiunilor indică o posibilă linie mai dură a autorităților față de episoadele de violență asociate protestelor, în timp ce anchetele privind vandalizările și jafurile de la Frankfurt sunt în desfășurare, conform informațiilor prezentate în material. [...]
