Știri
Știri din categoria Externe
Noile celule clandestine atribuite Gardienilor Revoluției riscă să complice relațiile Irakului cu statele din Golf și să crească presiunea SUA asupra Bagdadului, potrivit unei investigații Reuters. Opt surse irakiene au declarat agenției că Iranul ar fi creat în Irak grupuri mici, care raportează direct către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), ocolind rețelele consacrate de miliții pentru a reduce riscul de detectare și a păstra „negarea plauzibilă”.
Potrivit a trei dintre surse, ar fi fost formate „trei sau patru” celule, fiecare cu aproximativ 10 luptători șiiți irakieni de elită, care au lansat cel puțin șapte atacuri cu drone din zone deșertice din apropierea orașelor Basra și Samawa, între 20 aprilie și 17 mai. Țintele au vizat locații din Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, state care găzduiesc forțe americane.
O parte dintre membri ar proveni din „Rezistența Islamică din Irak”, o umbrelă de facțiuni șiite radicale cu mii de luptători, însă noile grupuri ar opera în afara lanțului său de comandă și ar raporta direct către IRGC, au spus sursele, inclusiv doi oficiali militari irakieni, un oficial de securitate și cinci comandanți locali de miliții.
În lectura comandanților de miliții citați, această schimbare ar reflecta o adaptare de tactică: Iranul încearcă să-și mențină capacitatea de a proiecta forță în regiune într-un moment în care grupările sale proxy sunt „mult diminuate”, iar resursele militare și economice ale Teheranului sunt descrise ca fiind afectate. Reuters notează că nu a putut verifica independent relatările surselor.
Sursele de securitate irakiene au indicat că noile grupuri, apărute în timpul conflictului, au operat adesea sub denumiri necunoscute și cu profil public minim și ar fi desfășurat:
Printre ținte s-ar fi aflat baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit, unde sunt desfășurate forțe americane, și un terminal militar al aeroportului internațional al țării, potrivit surselor, fără alte detalii. Atacurile către Arabia Saudită și EAU ar fi fost interceptate, însă sursele au spus că nu pot confirma țintele intenționate.
Din perspectiva oficialilor irakieni citați, IRGC ar fi recurs la aceste celule pentru a devia responsabilitatea de la principalele grupuri pro-iraniene și pentru a reduce presiunea SUA asupra Bagdadului de a dezarma milițiile. În paralel, mai multe facțiuni șiite puternice ar fi semnalat, încă de anul trecut, că sunt pregătite să se dezarmeze și să se concentreze pe politica internă, pentru a evita escaladarea cu administrația președintelui american Donald Trump; două dintre ele, Asaib Ahl al-Haq și Brigăzile Imam Ali, au anunțat luna aceasta că vor începe să predea armele autorităților.
Pentru premierul Ali al-Zaidi, instalat luna trecută, episoadele reprezintă un test timpuriu: Kuweitul, Arabia Saudită și EAU au convocat în aprilie trimișii Irakului pentru a protesta față de lovituri, iar atacurile „emanând din Irak” riscă să submineze eforturile Bagdadului de a repara relațiile cu vecinii bogați din Golf, arată Reuters.
Zaidi a condamnat două dintre atacuri, pe care le-a descris drept acte criminale, și a promis o anchetă comună cu statele din Golf pentru a verifica dacă teritoriul irakian a fost folosit pentru a le viza. Purtătorul său de cuvânt militar, Sabah al-Numan, a refuzat să comenteze pentru articol.
Reuters mai relatează că președinții SUA și Iranului au semnat miercuri un acord interimar pentru a pune capăt războiului, urmând negocieri pe teme dificile precum programul nuclear al Teheranului. Totuși, oficiali iranieni au spus că sprijinul pentru „grupurile de rezistență” nu este negociabil, iar acordul nu abordează acest subiect.
Departamentul de Stat al SUA a reiterat așteptarea ca guvernul irakian să ia „măsuri imediate” pentru a demonta instrumentele activităților destabilizatoare ale Iranului în Irak, inclusiv IRGC și milițiile aliniate Iranului. Iranul nu a răspuns imediat întrebărilor detaliate transmise de Reuters, iar instituțiile din Kuweit, Arabia Saudită și EAU menționate în material nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Recomandate
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran , după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters . Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters. Acordul SUA–Iran, sub tensiune pe frontul libanez Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins. Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran. Impact operațional: deplasări interne și lupte pentru controlul terenului Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene. Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime. Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii. Context: zonă de securitate și presiune politică în Israel Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta. Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah. Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni. [...]
Anularea negocierilor SUA–Iran de la Geneva prelungește incertitudinea asupra relaxării sancțiunilor și a fluxurilor de petrol , într-un moment în care acordul interimar anunțat săptămâna aceasta ar fi trebuit să stabilizeze piețele după luni de război, potrivit Reuters . Elveția a transmis că discuțiile programate pentru vineri nu vor mai avea loc, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a abandonat planul de a călători la întâlnirea care urma să se desfășoare la Burgenstock. Casa Albă a invocat dificultăți logistice, în timp ce Ministerul elvețian de Externe a precizat că negocierile au fost amânate, dar că pregătirile continuă și Elveția rămâne disponibilă să faciliteze procesul. Iranul nu a oferit un răspuns imediat. Înainte de anunțul american, agenția semioficială Tasnim relata că negociatorii iranieni vor să vadă semne că SUA implementează acordul interimar și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului va merge în Elveția. Totodată, planul unei ceremonii formale de semnare în Elveția a fost pus sub semnul întrebării de Ministerul iranian de Externe, care a catalogat-o drept inutilă după ce președinții celor două țări au semnat pactul. De ce contează: sancțiuni, active deblocate și exporturi de petrol Acordul interimar, convenit miercuri sub forma unui document în 14 puncte, a prelungit un armistițiu fragil cu cel puțin 60 de zile. În schimb, documentul prevede măsuri cu impact economic direct pentru Iran: relaxare a sancțiunilor, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile iraniene de petrol, notează Reuters. Amânarea discuțiilor tehnice și a pașilor de implementare alimentează însă incertitudinea privind ritmul în care aceste măsuri se materializează și, implicit, privind oferta de petrol din regiune. Reuters consemnează că prețurile petrolului au scăzut vineri, pe fondul unor așteptări de creștere a ofertei după ce petrolierele au început să tranziteze Strâmtoarea Hormuz redeschisă, rută care înainte de război transporta aproape o cincime din livrările globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Miza următoarelor 60 de zile: dosarul nuclear și condițiile unui acord „mai puternic” În arhitectura acordului, negociatorii au 60 de zile pentru a conveni asupra statutului programului nuclear iranian (cu posibilitatea unei prelungiri). Reuters mai scrie că pactul include și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, precum și alte stimulente financiare, iar Washingtonul urmărește și limitarea rachetelor iraniene cu rază lungă. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a sugerat că discuțiile nu vor fi simple și a avertizat că Teheranul nu va accepta cereri excesive. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a amenințat, la rândul său, cu un răspuns „reciproc” la orice încălcare din partea americană, pe care a numit-o „nedemnă de încredere”. Risc geopolitic suplimentar: Israel continuă luptele în Liban Un alt factor care apasă asupra perspectivei unui armistițiu durabil este faptul că Israelul, rămas în afara discuțiilor de pace, s-a distanțat de acordul SUA–Iran și continuă confruntarea cu Hezbollah în Liban, potrivit Reuters. În Liban, lovituri israeliene au ucis vineri cel puțin 18 persoane, a relatat agenția de stat NNA, în atacuri despre care Israelul a spus că au vizat ținte Hezbollah. Acordul cere „încetarea permanentă” a războiului în Liban, însă Israelul a declarat că nu intenționează să se retragă și a prezentat o hartă nouă cu o zonă de ocupație extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității înțelegerii și asupra capacității Washingtonului de a-și constrânge aliatul să oprească ofensiva. Context: costurile războiului și presiunea politică din SUA Războiul, început pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, a ucis cel puțin 7.000 de oameni, a împins în sus prețurile energiei și a zdruncinat piețele globale, potrivit Reuters. Pe plan intern, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au pus sub semnul întrebării dacă acesta a cedat prea mult pentru a încheia un conflict nepopular înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters mai notează că Departamentul american al Apărării le-a spus legislatorilor că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile, informație relatată de The Wall Street Journal. În lipsa unei noi date pentru discuțiile amânate și a unor semnale ferme privind implementarea acordului interimar, piața rămâne dependentă de evoluțiile din Hormuz și de riscul ca luptele din Liban să submineze rapid armistițiul extins pe 60 de zile. [...]
Atacul asupra fabricii Delair ridică riscuri operaționale pentru lanțul de producție de drone folosit de Ucraina , într-un context în care Europa raportează tot mai des cazuri de sabotaj și spionaj legate de război, potrivit Digi24 . Fabrica companiei franceze Delair, aflată în apropiere de Toulouse (sud-vestul Franței), a fost atacată cu cocktailuri Molotov, au declarat pentru ziarul Le Parisien surse „bine informate”, citate de publicație. Delair este considerată una dintre cele mai importante companii din Franța în producția de drone civile și militare, iar după declanșarea războiului pe scară largă în Ucraina a început să furnizeze echipamente către Kiev. Incidentul ar fi avut loc la începutul lunii iunie. Conform surselor citate, fabrica nu a suferit practic niciun prejudiciu, deoarece amestecul incendiar nu a explodat. Parchetul din Toulouse a deschis un dosar penal în baza articolului 322 din Codul penal, privind distrugerea bunurilor într-un mod periculos pentru oameni. Ancheta: reținere lângă fabrică și suspiciuni de spionaj La câteva zile după atac, în apropierea fabricii a fost reținut un cetățean din Belarus, care ar fi filmat „cu camera un prototip de dronă”. Potrivit versiunii parchetului, acesta ar fi trimis înregistrarea unei persoane din Rusia, iar asupra lui ar fi fost găsite „echipamente de ultimă generație”. Bărbatul fusese văzut de mai multe ori în zonă înainte de reținere și a fost arestat sub suspiciunea de spionaj. Nu este precizat dacă atacul cu cocktailuri Molotov și acest caz sunt legate între ele. Context: sprijin militar pentru Kiev și alertă europeană privind sabotajul În paralel cu sprijinul acordat Ucrainei prin livrări de armament, Franța a anunțat și proiecte legate de dezvoltarea de drone. În 2024, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu , a vorbit despre dezvoltarea unor noi drone kamikaze care urmau să fie livrate Kievului. Digi24 mai notează că, pe fondul războiului, statele europene raportează periodic arestări ale unor persoane suspectate de spionaj în favoarea Moscovei sau de pregătirea unor acte de sabotaj. Ca exemplu, în februarie, în Germania au fost arestați doi cetățeni ai UE acuzați că au încercat să scoată din funcțiune mai multe nave de război ale marinei germane în portul Hamburg. [...]
Liderii UE negociază un buget 2028–2034 mai mic, cu tăieri la agricultură, coeziune și competitivitate , iar miza pentru statele beneficiare este nivelul final al finanțărilor europene în următorul ciclu bugetar, potrivit Agerpres , care relatează de la Consiliul European de vară. Șefii de stat și de guvern discută vineri cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034 , plecând de la o „variantă de compromis” prezentată pe 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Proiectul păstrează, în mare, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. În același pachet, propunerea prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Bugetul total propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, ar urma să fie redus cu 2%, conform informațiilor transmise. În perioada următoare, negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să se intensifice, cu obiectivul de a adopta cadrul financiar multianual până la finalul lui 2026. Context: Ucraina și securitatea, pe agenda primei zile În prima zi a reuniunii, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni și a mulțumit UE și statelor membre vecine cu Ucraina, inclusiv României, pentru sprijinul acordat Kievului. Tot joi, liderii au adoptat concluzii privind sprijinul pentru Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. Documentul menționează explicit incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv prin proiectul „Supravegherea Flancului estic” și alte inițiative. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave civile în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim comercial , după ce un marinar a murit și alți doi au fost răniți, potrivit Digi24 , care citează un anunț al vicepremierului ucrainean Oleksii Kuleba . Oficialul ucrainean, viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei și ministru al Dezvoltării, a transmis că Rusia ar fi atacat cu drone două nave aflate în Marea Neagră. Conform informațiilor prezentate, un membru al echipajului a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Incidentul vine într-un context în care securitatea navigației în zonă rămâne fragilă, iar orice escaladare poate afecta fluxurile de transport și costurile asociate (asigurări, rute ocolitoare, timpi de tranzit). În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre identitatea navelor, încărcătură sau ruta exactă, iar informațiile sunt atribuite părții ucrainene. Ca element de context, o relatare separată a publicației Adevărul (care citează Ukrainska Pravda ) menționează că ar fi fost vizate nave sub pavilion Panama și St. Kitts și Nevis și că navele și-ar fi reluat tranzitul, însă aceste detalii nu apar în textul Digi24. [...]
Condamnarea unui român la 15 ani în Rusia pentru „spionaj” indică o înăsprire a riscurilor legale pentru străinii acuzați de colaborare cu Ucraina , într-un context în care serviciile ruse transmit public mesaje de descurajare și amenință cu urmăriri penale, potrivit Adevărul . Adrian-David Cherciu, născut în 2002, a fost condamnat la 15 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim strict, după ce Tribunalul Regional Krasnodar l-a găsit vinovat de spionaj în favoarea Ucrainei. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că sentința a intrat în vigoare, informația fiind relatată de Interfax . „Verdictul de vinovăţie al Tribunalului Regional Krasnodar împotriva cetăţeanului român Chercio D.A., născut în 2002, pentru activităţi de informaţii pentru serviciile speciale ucrainene a intrat în vigoare.” Ce susțin autoritățile ruse că ar fi făcut Potrivit versiunii prezentate de autoritățile ruse, românul ar fi transmis „serviciilor speciale ucrainene” informații despre amplasarea sistemelor de apărare antiaeriană din orașul Soci. FSB afirmă că aceste informații ar fi fost colectate și transmise în august 2024, în timp ce acesta se afla în regiunea Krasnodar. Cronologia cazului: reținerea la Soci și acuzațiile FSB a anunțat în aprilie 2025 reținerea lui Adrian-David Kerch la Soci, acuzându-l că a desfășurat activități de informații în favoarea Ucrainei. În relatarea din sursă este menționat și un comunicat citat atunci de agenția rusă TASS, potrivit căruia românul ar fi acționat la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene și ar fi transmis informații privind amplasarea unor instalații de apărare aeriană din Soci. Autoritățile ruse au mai susținut că, în schimbul acestor informații, partea ucraineană i-ar fi promis sprijin pentru a părăsi Rusia „în siguranță” și pentru a se alătura unei unități de voluntari ucraineni care luptă împotriva forțelor ruse. Mesajul FSB: avertisment public și efect de descurajare În comunicatul citat de Interfax , FSB afirmă că serviciile speciale ucrainene ar continua să încerce să recruteze cetățeni străini pentru activități care ar putea afecta interesele Rusiei și avertizează că persoanele care oferă sprijin Ucrainei vor fi identificate și trase la răspundere penală. (FSB: site oficial .) Din informațiile disponibile în material nu reiese poziția autorităților române sau existența unor reacții oficiale la acest caz. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre un român acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei, într-un material separat: „condamnat pentru spionaj” . [...]
