Știri
Știri din categoria Externe
Liderii G7 au promis să intensifice acțiunile privind datoria țărilor în curs de dezvoltare, pe fondul scăderii abrupte a ajutorului public, într-un moment în care finanțarea tradițională pentru dezvoltare nu mai acoperă nevoile globale, potrivit Reuters.
Angajamentul a fost inclus într-o declarație comună adoptată după o sesiune a summitului G7 de la Evian-les-Bains (Franța), la care au participat și țări invitate – Kenya, Egipt, India, Brazilia și Coreea de Sud. Liderii au reafirmat sprijinul pentru cooperarea internațională în dezvoltare, dar au cerut reforme și o orientare mai puternică spre investiții private, în condițiile în care resursele publice au fost reduse semnificativ în ultimii ani de SUA și alte economii avansate.
În declarație, liderii G7 avertizează că vulnerabilitățile crescânde ale datoriei globale „amenință stabilitatea economică” și limitează „spațiul fiscal” – adică marja bugetară – necesar pentru servicii publice esențiale. Documentul este susținut și de Coreea de Sud și Kenya.
Un punct central este situația țărilor cu venituri medii, care se confruntă cu poveri ridicate ale datoriei, dar nu sunt eligibile pentru inițiativa de reducere a datoriei lansată de Grupul celor 20 (G20) în timpul pandemiei de COVID-19 (așa-numitul „Common Framework”, destinat în principal celor mai sărace state).
Declarația subliniază importanța progresului către o abordare comună pentru restructurări ale datoriei în cazul țărilor vulnerabile cu venituri medii care nu intră în cadrul G20.
Eric LeCompte, director executiv al Jubilee USA Network, a interpretat mesajul ca o chemare la restructurări preventive – adică intervenții asupra datoriei înainte ca situația să degenereze într-o criză – și a spus că accentul pus pe investițiile sectorului privat devine mai important pe fondul reducerii finanțării publice pentru dezvoltare.
Datele OCDE citate de Reuters arată că asistența oficială pentru dezvoltare a scăzut cu 23,1% în termeni reali în 2025, la 174,3 miliarde de dolari (aprox. 802 miliarde lei). Scăderea a fost condusă de o reducere de aproape 57% a ajutorului acordat de SUA, alături de diminuări mai mici din partea Germaniei, Franței, Marii Britanii și Japoniei.
Kevin Gallagher, director al Global Development Policy Center din cadrul Universității Boston, a spus că este prima recunoaștere oficială a G7 privind problemele de datorie ale țărilor mai sărace care nu sunt eligibile pentru „Common Framework”, dar a criticat faptul că declarația nu abordează nevoile imediate generate de războiul din Orientul Mijlociu, în special pentru importatorii net de energie din Asia și Africa.
Oxfam International a criticat, la rândul său, declarația și a cerut G7 să revină la ținta de 0,7% din venitul național brut pentru ajutorul de dezvoltare, avertizând că redirecționarea fondurilor către stimulente pentru investitori privați, în loc de servicii publice precum școli și spitale, riscă să agraveze situația.
Recomandate
O schimbare de evaluare la Washington ar putea consolida sprijinul militar pentru Ucraina , pe fondul percepției că Rusia „începe să piardă” în război, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează un interviu al diplomatului american Daniel Fried pentru Kyiv Post . Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și fost ambasador al SUA în Polonia, susține că Rusia nu mai este doar „blocată” în Ucraina, ci „începe să piardă”, iar această schimbare ar fi fost accelerată de extinderea campaniei ucrainene cu drone de atac la distanță. El nu afirmă însă că Ucraina ar putea alunga rapid Rusia din întreaga țară, ci că „dinamica generală” a războiului s-a modificat. De ce contează: percepția de „cauză pierdută” se erodează Potrivit lui Fried, la Washington au existat, pe rând, două ipoteze dominante care s-au dovedit greșite: în 2022, că Ucraina va „pierde foarte repede”, iar după ce Kievul a rezistat asaltului inițial, că va „pierde încet”. În prezent, el spune că această viziune este depășită de o evaluare diferită, în care Ucraina poate rezista, iar Moscova eșuează în obiectivele sale. Fried afirmă că această conștientizare începe să se impună în capitalele europene și, „într-o oarecare măsură”, chiar și la Washington — un element relevant pentru continuitatea sprijinului occidental, inclusiv în zona de capabilități militare. Efectul politic în SUA: recalibrare în jurul lui Trump În interviul citat, Fried leagă schimbarea de percepție și de administrația Trump, amintind că Donald Trump i-ar fi spus președintelui Volodimir Zelenski, la începutul lui 2025, că Ucraina „nu avea niciun atu”. Acum, spune el, devine tot mai evident că Ucraina are „multe atuuri”, iar această evoluție ar alimenta o recalibrare internă: crește influența oficialilor care susțin Kievul și înțeleg mizele geopolitice, în timp ce vocile care descriau Ucraina drept o cauză pierdută pierd teren. Semnalul G7 și ce include sprijinul promis Fried indică drept semn al acestei recalibrări declarația de la recentul summit G7, unde liderii s-au angajat să ofere sprijin continuu pentru: apărarea aeriană a Ucrainei; capabilități de lovire la distanță; posibilitatea producției de arme (cu mențiunea că formularea a fost „să ia în considerare” aranjamente pentru producția internă). El apreciază declarația drept „destul de bună” și consideră semnificativ faptul că SUA au semnat-o, deși subliniază că nu este „definitivă din toate punctele de vedere”. Negocieri: obstacolul rămâne poziția lui Putin, nu lipsa canalelor Pe tema negocierilor de pace, Fried afirmă că problema principală este poziția „maximalistă” a lui Vladimir Putin, care ar urmări în continuare „victoria totală” și ar crede că o poate obține. În același timp, el sugerează că Moscova și-ar putea schimba calculele dacă Occidentul rămâne ferm, iar Ucraina continuă să impună costuri Rusiei. Ca posibil cadru pentru un acord, Fried avansează ideea unui armistițiu în vigoare, combinat cu măsuri solide de securitate pentru Ucraina. În acest scenariu, Rusia ar putea rămâne în posesia fizică a aproximativ 18–19% din teritoriul ucrainean, dar Occidentul nu ar trebui să recunoască oficial ocupația. „Modelul vest-german” și miza economică pe termen lung Fried compară o astfel de situație cu strategia Germaniei de Vest după al Doilea Război Mondial, când divizarea teritorială a fost tratată ca temporară, iar reunificarea a fost urmărită pe cale diplomatică. În această logică, o Ucraină sigură și susținută de Occident ar putea, în timp, să se redreseze economic rapid — Fried vorbind despre posibilitatea unui „miracol ucrainean”, similar cu redresarea Germaniei de Vest sau transformarea Poloniei la finalul anilor 1990. Evaluarea rămâne una de opinie, dar mesajul central este că schimbarea de percepție în SUA și Europa poate influența direct nivelul și forma sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în zona de apărare aeriană, lovituri la distanță și producție de armament. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Serghei Lavrov încearcă să scoată Europa din ecuația negocierilor pentru Ucraina , susținând că liderii europeni nu urmăresc pacea, ci „menținerea regimului Zelenski”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Moscova spune că sprijină propunerile președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului și așteaptă detalii de la emisarii SUA despre implementarea unor eventuale acorduri. Lavrov afirmă, într-un articol intitulat „Ucraina, Europa și securitatea globală”, că europenii ar încerca să se impună ca mediatori, dar ar porni de la premisa că Rusia „pierde războiul” și că pot transmite ultimatumuri Moscovei. În același timp, el susține că obiectivul Europei ar fi păstrarea conducerii de la Kiev ca „bază de lansare” pentru continuarea confruntării cu Rusia. Semnalul politic: Moscova mizează pe canalul american În paralel cu atacul la adresa liderilor europeni, Lavrov a spus că Rusia susține propunerile lui Donald Trump de a pune capăt războiului. În material este menționat și că, potrivit Reuters, ministrul rus a declarat că așteaptă să afle de la emisarii lui Trump cum ar urma să fie puse în aplicare acordurile de pace bazate pe propunerile SUA. Tot pe această linie, Kremlinul a anunțat că trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , care au condus negocierile mediate de SUA, ar urma să ajungă din nou în Rusia „în curând”. De ce contează: presiune asupra rolului UE în arhitectura de securitate Prin această poziționare, Moscova încearcă să contureze o negociere în care SUA sunt interlocutorul principal, iar statele europene sunt prezentate ca actori interesați și, implicit, nepotriviți pentru mediere. În plan practic, mesajul riscă să adâncească divergențele de abordare între Washington și capitalele europene privind formatul și condițiile unor eventuale discuții de pace. Lavrov a invocat și o întâlnire recentă la sediul Ministerului rus de Externe cu ambasadorii Marii Britanii, Germaniei și Franței, despre care a spus că „nu au adus nimic nou”, dar ar insista să nu fie excluși din proces. Acuzații la adresa Kievului, pe tema limbii ruse În final, Lavrov a susținut că războiul nu se încheie și că Rusia trebuie să facă „tot posibilul” pentru ca „dreptatea să triumfe”, legând acest obiectiv de „drepturile poporului rus”. El a acuzat autoritățile de la Kiev că ar fi încercat de-a lungul anilor să le „anuleze complet”, menționând retragerea statutului de limbă protejată pentru limba rusă în Ucraina. [...]
Liderii UE cer Comisiei să pregătească instrumente mai dure împotriva Chinei , pe fondul temerilor că importurile chineze ieftine — inclusiv bunuri „high-end”, precum mașinile — scot din piață producători europeni, potrivit Politico . La un dineu târziu, în marja unui summit la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au cerut Comisiei Europene să evalueze „trusa” actuală de apărare comercială și, „eventual”, să vină cu instrumente noi, astfel încât blocul să aibă ce „îi trebuie pentru a-și apăra interesele și a reduce riscurile” („derisk”), conform unui oficial UE citat de publicație. De ce contează: presiune pentru protejarea industriei europene Discuția are o miză economică directă: liderii UE caută modalități de a proteja fabricile europene de concurența produselor chineze vândute la prețuri mici, pe care producătorii europeni nu le pot egala, ceea ce „îi scoate din afaceri”, potrivit relatării. În acest context, premierul belgian Bart De Wever a indicat că există un consens privind reducerea dependențelor și a invocat problema subvențiilor din China. „Toată lumea crede că avem nevoie de măsuri pentru a ne reduce dependența. Și subvențiile acordate în China — asta nu e corect. Avem nevoie de un răspuns la asta”, a declarat Bart De Wever. Acesta a mai spus că este „o chestiune urgentă”. Ce urmează: analiză rapidă a instrumentelor existente, iar cele noi ar dura Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a încercat să afle până unde sunt dispuși liderii UE să accepte eventuale represalii din partea Chinei, în condițiile în care Bruxellesul cântărește cum să-și consolideze apărarea comercială. Potrivit unui al doilea oficial citat de Politico , Comisia ar urma să facă pe termen scurt o analiză a instrumentelor existente și a modului în care pot fi folosite mai eficient. În schimb, dezvoltarea unor instrumente noi ar necesita timp atât pentru elaborare, cât și pentru parcurgerea procesului legislativ. În paralel, UE vrea să păstreze dialogul cu Beijingul În același timp, liderii UE vor ca executivul european să continue angajarea cu Beijingul. Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, este așteptat la Bruxelles la finalul lunii iunie pentru o întâlnire cu comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič. [...]
UE menține sancțiunile-cheie asupra Iranului, condiționând relaxarea de un acord nuclear formal , o poziție care prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile cu expunere pe comerț și finanțare în relația cu Teheranul, potrivit Al Jazeera . Explicația a fost oferită de corespondentul Al Jazeera Dominic Kane: Uniunea Europeană nu va ridica sancțiunile considerate „cruciale” până când nu va exista un acord nuclear „formal” cu Iranul. Mesajul indică faptul că, în lipsa unui astfel de acord, cadrul actual de restricții rămâne în vigoare. Ce înseamnă pentru regimul de sancțiuni Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a precizat, de asemenea, că sancțiunile legate de drepturile omului vor continua „indiferent” de evoluțiile privind dosarul nuclear. Cu alte cuvinte, chiar și în scenariul unui acord nuclear, o parte din sancțiuni ar rămâne active, menținând constrângeri pentru anumite tipuri de tranzacții și relații comerciale. În material nu sunt detaliate sancțiunile vizate sau un calendar al negocierilor; singura condiție explicită menționată este atingerea unui acord nuclear formal. [...]
Propunerile scrise, dar nesemnate, dintre SUA și Iran riscă să transforme memorandumul într-un acord fără forță arată informațiile publicate de CNN , într-un moment în care administrația Trump încearcă să împingă rapid negocierile spre o înțelegere mai amplă privind programul nuclear iranian. Potrivit mai multor oficiali americani familiarizați cu discuțiile și unei surse regionale citate de publicație, Washingtonul și Teheranul lucrează la propuneri scrise secrete pentru implementarea memorandumului de înțelegere în 14 puncte semnat recent. Documentele ar include detalii despre viitorul programului nuclear al Iranului, însă Iranul nu ar fi semnat nimic suplimentar dincolo de memorandumul inițial, ceea ce ridică semne de întrebare privind soliditatea angajamentelor. Vicepreședintele JD Vance a sugerat, ca răspuns la o întrebare a CNN, că o parte dintre așa-numitele „acorduri de onoare” („gentleman’s agreements”) invocate de oficiali ai administrației ar exista și în formă scrisă. În același timp, sursele subliniază că propunerile sunt departe de a fi finale, iar lipsa semnăturii Iranului pe documente suplimentare alimentează criticile că administrația ar putea supraevalua concesiile obținute. „Unele dintre ele sunt scrise, dar, în esență, fie că sunt scrise sau rostite, de aceea am structurat acordul așa cum am făcut-o, pentru că nu avem încredere în cuvinte, avem încredere în acțiuni și în comportament, și vom recompensa comportamentul, nu vom recompensa cuvintele, indiferent dacă sunt scrise pe o foaie de hârtie sau nu”, a spus Vance. De ce contează: riscul unui „acord” fără mecanisme verificabile Unghiul sensibil, cu impact de reglementare și de politică externă, este că existența unor propuneri secrete, neasumate formal de cealaltă parte, poate slăbi transparența și controlul politic intern asupra unui potențial acord nuclear. CNN notează că, în trecut, Congresul SUA a adoptat o lege care cere ca orice acord nuclear cu Iranul – inclusiv „înțelegeri secundare” sau acorduri verbale – să fie transmis legislativului. În acest context, negociatorii americani ar fi decis să publice memorandumul semnat fără să aștepte aprobarea conducerii iraniene pentru propunerile detaliate de implementare, pentru a nu întârzia următoarea fază a negocierilor. Conform unei surse citate, obținerea acordului formal al Iranului pe documentele încă secrete ar fi necesitat timp suplimentar. Ce știm despre conținut: uraniu îmbogățit, inspecții și o fereastră de 60 de zile Publicația precizează că nu a putut afla multe detalii despre conținutul propunerilor de lucru. Totuși, o sursă regională descrie părțile puse pe hârtie ca documente „de lucru”, pe care ambele părți ar fi de acord să le formalizeze ca pas următor. Printre elementele menționate de surse se află: o înțelegere privind dacă Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului „la orice nivel” – un punct-cheie și extrem de controversat politic; existența unor documente relevante nepublicate, inclusiv o „scrisoare din partea guvernului iranian” care ar invita șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să efectueze inspecții, să înceapă localizarea materialului îmbogățit și să primească aprobarea de a invita experți nucleari americani să se alăture procesului (conform unei surse citate de CNN). CNN notează că a cerut un comentariu misiunii Iranului la ONU. O perioadă de 60 de zile de discuții tehnice ar urma să înceapă joi, potrivit articolului. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că există discuții despre pașii următori, dar nu există acorduri finalizate dincolo de memorandumul de înțelegere, iar echipa americană speră să ajungă la noi acorduri în discuțiile viitoare. Presiunea politică internă: acuzații de „înțelegeri secrete” și comparația cu 2015 CNN arată că simpla existență a propunerilor secrete poate oferi muniție criticilor strategiei lui Donald Trump față de Iran, prin asemănarea cu acuzațiile republicane din 2015 privind „înțelegeri secrete” asociate acordului nuclear negociat de administrația Obama (JCPOA) . Expertul în controlul armamentelor Jeffrey Lewis afirmă că păstrarea secretului pare orientată spre evitarea costurilor politice interne pentru ambele părți și susține că nu există un motiv de securitate națională pentru a secretiza informații tehnice care au fost publice sub JCPOA. „Nu există un motiv de securitate națională pentru a ține secret genul de informații care erau publice sub JCPOA. Diavolul stă în detalii și cineva nu vrea să vedem unul dintre diavoli”, a spus Lewis. În paralel, un oficial american de rang înalt a declarat miercuri că „motto-ul” dorit pentru acest demers este „fără înțelegeri secundare, transparență totală”, în timp ce Trump a respins public comparația cu acordul din 2015. Ce urmează și unde e fragilitatea Din informațiile prezentate, miza imediată este dacă propunerile „de lucru” pot fi transformate în angajamente asumate și verificabile, în condițiile în care Iranul nu a semnat documente suplimentare, iar termenul de 60 de zile pentru discuții tehnice poate fi insuficient pentru un acord final. CNN notează că este posibil ca negociatorii să nu ajungă la o înțelegere definitivă – iar rolul principal al memorandumului ar putea rămâne, în practică, oprirea ostilităților, nu conturarea unui acord nuclear mai amplu. [...]
