Știri
Știri din categoria Externe
FMI, Banca Mondială și AIE vor colabora pentru a răspunde consecințelor economice ale războiului din Iran, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Cele trei instituții au convenit, printr-un comunicat comun publicat miercuri, să facă schimb de date, să coordoneze consultanță de politici publice și să mobilizeze părțile interesate relevante pentru sprijinirea țărilor care au nevoie de ajutor. În paralel, vor evalua potențialele nevoi de finanțare ale statelor afectate.
Șefii FMI, ai Grupului Băncii Mondiale și ai Agenției Internaționale pentru Energie apreciază că efectele economice sunt „substanțiale, globale și extrem de asimetrice”, lovind mai ales importatorii de energie și, în particular, țările cu venituri mici.
Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, lanțurile globale de aprovizionare au fost perturbate, iar presiunile s-au amplificat în economiile emergente, odată cu scumpirea petrolului, gazelor și îngrășămintelor, pe fondul temerilor privind creșterea prețurilor la alimente. Țițeiul Brent se tranzacționa miercuri în jur de 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea atacului americano-israelian împotriva Iranului din 28 februarie, conform informațiilor transmise.
Instituțiile mai indică afectarea aprovizionării cu heliu, fosfat și aluminiu, precum și impact asupra transportului aerian. FMI avertizează, într-o postare pe blogul său, că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor poate împinge unele economii cu venituri mici spre insecuritate alimentară, inclusiv pe fondul întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic chiar la începutul sezonului de plantare în emisfera nordică. Subiectul ar urma să fie discutat și la reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, programate în perioada 13–18 aprilie.
Recomandate
Donald Trump pune sub semnul întrebării sprijinul NATO într-un posibil conflict cu China , potrivit Antena 3 CNN , după declarații făcute la Casa Albă în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. Liderul american a sugerat că aliații nu ar susține Statele Unite într-un conflict major, pe care l-a numit indirect „ăla mare”, cu referire la un posibil război global. Declarațiile au fost făcute în timpul unui eveniment de Paște, unde Trump a criticat deschis NATO, dar și lideri europeni precum Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Președintele american a afirmat că lipsa de sprijin în conflictul din Iran i-a ridicat semne de întrebare privind solidaritatea alianței în situații mai grave. Mesajul lui Trump Trump a sugerat explicit că NATO nu ar interveni în cazul unui conflict global: a pus la îndoială angajamentul aliaților într-un război major a făcut aluzie la un posibil conflict cu China a indicat că relațiile cu Beijingul sunt „mai bune decât cu NATO” În paralel, liderul american a reluat amenințarea privind retragerea SUA din alianță, invocând lipsa de sprijin din partea partenerilor occidentali. Critici la adresa liderilor europeni Trump a avut un ton dur și personal în referirile la liderii europeni: l-a ironizat pe Emmanuel Macron pentru refuzul de a trimite nave în Golf l-a criticat pe Keir Starmer pentru lipsa de reacție la solicitările americane a sugerat că aliații cer sprijin doar după încheierea conflictelor Declarațiile au inclus și remarci ironice și imitații, ceea ce a amplificat tensiunea discursului. Contextul declarațiilor Ieșirea lui Trump vine pe fondul conflictului din Iran și al divergențelor dintre SUA și unele state europene privind implicarea militară. Lipsa unui sprijin coordonat a alimentat criticile Washingtonului față de NATO și a readus în discuție rolul alianței în conflicte globale. Afirmațiile nu reprezintă o schimbare oficială de politică, dar indică o posibilă deteriorare a relațiilor transatlantice și o repoziționare strategică în raport cu China și aliații tradiționali. [...]
Donald Trump a numit războiul din Iran „o investiție reală” , într-un discurs susținut miercuri seară la Casa Albă, relatează AGERPRES , care citează AFP și Reuters. Președintele american a spus că Statele Unite sunt „o forță militară de neoprit” și a încadrat conflictul în termeni de beneficii pe termen lung pentru americani, invocând copiii și generațiile viitoare. Trump a comparat durata actualului conflict cu războaiele din secolele XX și XXI, despre care a afirmat că s-au întins pe mai mulți ani, în timp ce războiul din Iran ar fi durat „doar 32 de zile”. În discurs, liderul de la Casa Albă a reluat ideea că populația americană nu ar mai fi expusă riscurilor venite dinspre Iran, inclusiv amenințării nucleare. „În această seară, fiecare american poate spera la ziua în care vom fi, în sfârșit, eliberați de perversitatea agresiunii iraniene și de spectrul șantajului nuclear”, a declarat el. Trump a mai promis că, odată cu încheierea războiului, „Statele Unite vor fi mai sigure, mai puternice, mai prospere și mai mărețe ca niciodată”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Donald Trump l-a atacat personal pe Emmanuel Macron și s-a declarat nemulțumit după o convorbire telefonică în care a cerut sprijinul Franței pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, transmite News.ro , citând Le Figaro. Potrivit relatării, președintele american a reluat un atac la adresa omologului său francez, afirmând că acesta „este maltratat de către soția sa și abia își revine”, cu trimitere la un episod dintr-un turneu în Asia de Sud-Est, în mai 2025, când Brigitte Macron l-a atins la față. În același context, Trump a spus că a cerut Franței ajutor pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, și a descris în termeni direcți solicitarea adresată lui Macron. „Emmanuel, ne-ar plăcea să primim un pic de ajutor la Golful (Persic), chiar dacă-i eliminăm pe cei răi și distrugem rechetele balistice. Ai putea să trimiți nave de război imediat?” Președintele american și-a exprimat nemulțumirea într-o conferință de presă la Casa Albă, miercuri seara, cu câteva ore înaintea unei alocuțiuni către națiune. El a criticat faptul că eforturile SUA de a asigura această cale maritimă nu ar fi susținute suficient de aliații europeni și a ironizat pozițiile unor parteneri. Trump a reiterat, de asemenea, criticile frecvente la adresa aliaților europeni în legătură cu dependența lor de Statele Unite în domeniul apărării, invocând și NATO în acest context. [...]
Donald Trump a spus că războiul cu Iranul este aproape de încheiere , în primul său discurs oficial de la Casa Albă de la declanșarea conflictului, relatează News.ro . Discursul a avut loc miercuri seara, ora Washingtonului, la aproximativ o lună de la începutul războiului, iar președintele SUA a susținut că obiectivele americane sunt „pe cale de a fi îndeplinite”. În intervenția de circa 20 de minute, Trump a prezentat campania militară drept o reacție la decenii de violență atribuită Iranului și aliaților săi și a insistat că Teheranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară. El a descris bombardamentele recente drept succese majore și a cerut răbdare, numind războiul o „investiție” pentru viitorul americanilor, însă nu a oferit un răspuns concret la întrebarea când se va încheia exact conflictul. „Mă bucur să spun că aceste obiective strategice esenţiale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, a spus Trump. Potrivit relatării, Trump a reiterat un orizont de „două-trei săptămâni” pentru intensificarea loviturilor și a amenințat cu extinderea țintelor, inclusiv către infrastructura energetică a Iranului, în lipsa unui acord. În același timp, a afirmat că „discuțiile sunt în curs” și a susținut că „schimbarea regimului nu a fost obiectivul” SUA, deși a pretins că liderii inițiali ai Iranului „toți sunt morți”. Un punct central al discursului a fost Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru transportul global de petrol. Trump a spus că, odată cu încheierea conflictului, strâmtoarea se va redeschide „natural”, dar a reluat ideea că statele care depind de petrolul din Orientul Mijlociu ar trebui să se implice direct în menținerea acesteia deschise, argumentând totodată că SUA nu au nevoie de petrol din străinătate. Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior, într-un interviu acordat agenției, că intenționează să-și exprime nemulțumirea față de alianță pentru ceea ce consideră a fi sprijin insuficient pentru obiectivele SUA în Iran. În material se mai arată că tensiunile transatlantice s-au adâncit după ce aliații europeni au respins cererea Washingtonului de a contribui la securizarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Armata americană susține că a lovit peste 12.300 de ținte în Iran potrivit AGERPRES , care citează o informare a Comandamentului central al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), transmisă în contextul conflictului declanșat în urmă cu peste o lună. CENTCOM a comunicat miercuri că, din totalul țintelor lovite, forțele sale „au avariat sau distrus” mai mult de 155 de nave. Actualizarea indică o intensificare a operațiunilor militare în regiune, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacităților maritime ale Iranului. „Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a dezmembra aparatul de securitate al regimului iranian, dând prioritate amplasamentelor care reprezintă o amenințare iminentă”, a afirmat comandamentul american. Separat, armata israeliană a declarat miercuri că a executat până acum peste 800 de lovituri în Iran, în același conflict. Datele sunt prezentate ca bilanțuri operaționale, fără detalii suplimentare în material despre tipul țintelor sau amploarea pagubelor la sol. Statele Unite și Israelul atacă Iranul începând din 28 februarie, iar Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului și a aliaților SUA din zona Golfului, notează AGERPRES. În lipsa unui calendar anunțat pentru încetarea ostilităților, cifrele raportate de părți sugerează continuarea unei campanii militare de durată, cu implicații de securitate pentru rutele maritime și pentru stabilitatea regională. [...]
Iranul a instalat un regim de tip „barieră de taxare” în Strâmtoarea Ormuz , iar trecerea este permisă selectiv, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de CNBC. Măsura este plasată la nord de insula Larak și urmărește monetizarea controlului Teheranului asupra uneia dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului. Conform relatării, traficul prin strâmtoare ar fi scăzut cu 90% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, după ce Iranul a vizat nave care încercau să tranziteze ruta, ceea ce a amplificat riscurile pentru aprovizionarea energetică. În acest context, unele nave sunt redirecționate prin apele teritoriale iraniene din apropierea insulei Larak, în zona portului Bandar Abbas, unde Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) și autoritățile portuare verifică fiecare navă înainte de a-i permite trecerea. Firma de cercetare maritimă Lloyd’s List Intelligence a apreciat că IRGC a impus „un regim de facto de tip «barieră de taxare»”, iar compania de intelligence maritim Windward a indicat că s-a conturat „un coridor controlat, bazat pe permisiuni și cu acces selectiv”. Potrivit Lloyd’s, toate cele 57 de tranzite consemnate din 13 martie au urmat ruta prin Larak, în timp ce Windward a observat cozi de nave în așteptarea aprobării și cazuri în care unele vase au fost întoarse din drum. Antena 3 CNN notează că parlamentul iranian a adoptat marți un proiect de lege pentru oficializarea colectării de taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea, inițiativă care ar necesita acordul celorlalte țări riverane. Proiectul ar impune taxe pentru transportul maritim, tranzitul energetic și aprovizionarea cu alimente. Lloyd’s susține că cel puțin două nave ar fi plătit deja o taxă autorităților iraniene, plata fiind făcută în yuani chinezești, însă valoarea și metoda nu sunt cunoscute. Mecanismul descris presupune ca operatorii navelor să contacteze intermediari asociați IRGC și să trimită documentație (inclusiv numărul IMO, date despre echipaj și destinația finală), după care IRGC emite un cod de autorizare și instrucțiuni de rută. În apele iraniene, comandanții IRGC solicită codul prin canalele radio maritime; dacă aprobarea este confirmată, o ambarcațiune iraniană escortează vasul în zona insulei Larak, iar navele care nu trec verificările sunt respinse. În privința legalității, experți citați de CNBC arată că pretenția Iranului de a controla o rută maritimă recunoscută internațional intră în conflict cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Profesorul de drept Shahla Ali (Universitatea din Hong Kong) a spus că Iranul nu are autoritatea legală de a impune taxe generale de tranzit, fiind permise doar taxe „rezonabile și nediscriminatorii” pentru servicii specifice prestate efectiv (de exemplu, pilotaj sau intervenții împotriva poluării). Totodată, comparația cu Suez și Panama este considerată neadecvată, deoarece acestea sunt căi navigabile construite și operate de state, spre deosebire de o strâmtoare naturală. [...]
