Știri
Știri din categoria Externe
Blocajele din La Paz au început să lovească aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente, iar fostul președinte Evo Morales cere organizarea de alegeri în 90 de zile, pe fondul escaladării protestelor împotriva guvernului de centru-dreapta condus de Rodrigo Paz, potrivit Agerpres.
Guvernul, instalat de doar șase luni, se confruntă cu o nemulțumire extinsă în rândul fermierilor, muncitorilor, profesorilor și angajaților din transporturi, în contextul celei mai grave crize economice din ultimii 40 de ani. Inflația anuală a ajuns la 14% în aprilie, conform informațiilor citate de Agerpres din AFP.
În capitala administrativă La Paz, considerată epicentrul protestelor, blocajele rutiere de la începutul lunii mai au paralizat orașul și au dus la penurii de alimente, combustibil și medicamente, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru economie și pentru funcționarea serviciilor de bază.
Morales a spus că președintele Rodrigo Paz ar avea „două căi”: militarizarea sau „pacificarea”, care ar presupune o tranziție și alegeri în termen de 90 de zile. El a condiționat „pacificarea” de demisia lui Paz și convocarea alegerilor de către un „președinte de tranziție”.
Între timp, revendicările protestatarilor au evoluat: de la cereri precum creșteri salariale și stabilizare economică, către solicitarea plecării președintelui. Rodrigo Paz este prezentat ca liderul care a pus capăt unei perioade de 20 de ani de guverne socialiste conduse de Morales și apoi de Luis Arce.
Guvernul susține că protestele ar fi orchestrate de Evo Morales. Fostul președinte este vizat de un mandat de arestare într-un caz de presupus trafic de copii, acuzații pe care le neagă.
Potrivit Agerpres, din 2024 Morales (președinte între 2006 și 2019), declarat ineligibil să candideze de către justiție, trăiește izolat în Chapare (centrul țării), sub protecția susținătorilor săi.
Recomandate
Abu Dhabi alocă 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) pentru un nou „Sphere”, mizând pe turism ca alternativă la petrol , într-un moment în care conflictul din regiune a lovit percepția de siguranță și a tras în jos indicatori precum ocuparea hotelurilor, potrivit Antena 3 . Proiectul, operat de compania americană Sphere Entertainment Co, replică modelul centrului deschis la Las Vegas în 2023, care a găzduit concerte ale U2 și Phish. În Abu Dhabi, „Sphere” este gândit ca un centru de experiențe imersive (show-uri și evenimente cu tehnologie audio-video avansată), cu o capacitate de 20.000 de locuri. Ce se construiește și când ar urma să fie gata Sphere Abu Dhabi ar urma să se deschidă până în 2029 și este descris ca un spațiu pentru „povestiri multisenzoriale”, rezidențe de concerte și evenimente de brand. Emiratul își anunțase pentru prima dată intenția de a construi un astfel de centru în octombrie 2024, iar investiția a fost anunțată la 14 mai. Mohamed Khalifa Al Mubarak , președintele Departamentului pentru Cultură și Turism din Abu Dhabi, a spus că obiectivul este consolidarea „întregului sistem turistic”. „Ne consolidăm întregul sistem turistic.” De ce contează investiția: pariu pe turism, în pofida șocului de securitate Abu Dhabi a investit masiv în turism pentru a-și reduce dependența economică de petrol, iar Sphere se adaugă unei liste de proiecte mari, inclusiv Districtul Cultural de pe Insula Saadiyat (unde există o filială a Muzeului Luvru), în timp ce o filială a Muzeului Guggenheim este aproape de finalizare. Țintele oficiale sunt ambițioase: în 2025, Abu Dhabi a raportat 26,6 milioane de vizitatori și 5,9 milioane de turiști cazați în hoteluri, iar până în 2030 vrea să ajungă la 39,3 milioane de vizitatori anual și să ducă aportul turismului la PIB la 90 de miliarde de dirhami (24,5 miliarde de dolari, aprox. 113 miliarde lei). Contextul operațional: scădere la hoteluri și zboruri încă sub nivelul de dinaintea conflictului Materialul notează că Emiratele Arabe Unite au fost vizate de atacuri cu rachete și drone, ceea ce a pus sub semnul întrebării imaginea de destinație sigură pentru turiști. În acest context: gradul de ocupare a hotelurilor din Abu Dhabi în perioada Eid al-Fitr (la jumătatea lunii martie) a scăzut cu 45% față de anul trecut, potrivit CoStar; Etihad operează la aproximativ 80% din capacitate; traficul pe Aeroportul Internațional Zayed a coborât de la circa 250 de zboruri pe zi (27 februarie, înainte de izbucnirea războiului) la aproximativ 200 de zboruri pe zi spre finalul săptămânii menționate în articol, conform Flightradar24; unele companii aeriene nu și-au reluat încă zborurile, iar Lufthansa a suspendat cursele spre Abu Dhabi până la sfârșitul lunii octombrie. Un atac cu dronă care a provocat un incendiu în apropierea unei instalații nucleare a „amenințat siguranța nucleară”, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; autoritățile din Abu Dhabi au spus că nu au existat scurgeri radioactive și nici riscuri pentru populație sau mediu. Ce urmează: revenirea depinde de durata conflictului și de recâștigarea încrederii Un economist senior specializat în turism la Oxford Economics, Aaron Goldring, spune că percepția privind siguranța este esențială și se așteaptă la campanii de marketing și inițiative pentru îmbunătățirea acestei percepții. „Durata conflictului va influența perioada necesară pentru revenire.” În paralel, Abu Dhabi continuă strategia pe termen lung: în 2024 a fost lansată Strategia pentru Turism Abu Dhabi 2030 , cu cheltuieli de miliarde de dolari pentru infrastructură și promovare, iar în mai 2025 Disney a anunțat un nou parc tematic în Abu Dhabi, conform informațiilor citate în material. [...]
Iran condiționează continuarea discuțiilor cu SUA de accesul imediat la 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) blocați în Qatar , o cerere care riscă să transforme deblocarea activelor în principalul test de implementare și de încredere al negocierilor, potrivit The Jerusalem Post , care citează Iran International. Publicația notează că, potrivit unei surse „informate, cu cunoaștere directă” a negocierilor, aceasta ar fi „singura” piedică imediată în calea avansării discuțiilor privind un posibil Memorandum de Înțelegere (MOU) între cele două părți. În plus, Teheranul ar urmări, ca obiectiv mai larg, deblocarea tuturor activelor iraniene în cadrul unui eventual acord cuprinzător. În aprilie, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat eliberarea unor active iraniene înghețate în Qatar, afirmație negată rapid de un oficial american. O a doua sursă iraniană a spus că Washingtonul ar fi fost de acord cu eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,5 miliarde lei) din fonduri iraniene blocate în Qatar, potrivit Reuters. Ce ar include MOU-ul și de ce contează operațional Documentul, numit „Declarația de la Islamabad” potrivit Al Arabiya, ar urma să pornească de la o prelungire a unui armistițiu pe 60 de zile și să lase deschisă posibilitatea extinderii și a unor discuții suplimentare în acest interval, mai scrie publicația. Dacă MOU-ul este aprobat de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului , ar urma să ajungă la Mojtaba Khamenei pentru aprobarea finală. Un element cu impact economic și logistic major ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit Axios, proiectul actual ar prevedea: Strâmtoarea să fie deschisă fără taxe; Iranul să curețe minele pe care le-ar fi amplasat acolo; în schimb, SUA să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la unele sancțiuni, permițând Iranului să vândă petrol „liber”. Dosarele rămase în negociere: nuclear și conflictul din Liban Chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne în mare parte în negociere, deși MOU-ul ar cere Iranului să înceteze orice demers privind obținerea de arme nucleare, potrivit articolului. Tot Axios este citat cu privire la includerea în MOU a războiului din Liban dintre Israel și Hezbollah: documentul ar prevedea încetarea conflictului, iar un oficial american ar fi spus că nu va fi un armistițiu „unilateral” și că „dacă Hezbollah se comportă, Israelul se va comporta”. În acest context, cererea Iranului privind accesul la cele 12 miliarde de dolari blocate în Qatar apare ca o condiție de deblocare a negocierilor, cu potențialul de a împinge discuțiile într-o zonă de „implementare” imediată, înaintea unui acord mai amplu. [...]
Donald Trump le-a cerut unor lideri arabi și musulmani să se alăture Acordurilor Abraham după un eventual acord care să pună capăt războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Miza este una de reconfigurare diplomatică în Orientul Mijlociu , cu efect direct asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor geopolitice care influențează piețele energetice și fluxurile comerciale. Într-o conferință telefonică, Trump a discutat cu liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului, Iordaniei și Bahrainului, spunând că, odată cu încheierea războiului, se așteaptă ca aceștia să adere la Acordurile Abraham (setul de înțelegeri de normalizare a relațiilor cu Israelul). Trump a anunțat că urma să discute ulterior cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și că Jared Kushner și Steve Witkoff vor urmări subiectul „în următoarele săptămâni”, conform informațiilor citate de Digi24 din Axios. De ce contează: normalizarea cu Israelul, pusă ca „pas următor” după război Potrivit aceleiași relatări, mesajul transmis în convorbire indică direcția pe care Trump ar vrea să o imprime politicii SUA în regiune după conflict: extinderea Acordurilor Abraham către state care fie nu sunt parte a acestui cadru, fie nu au acorduri de pace cu Israelul. Trump a reiterat public ideea într-o postare pe Truth Social, în care a mulțumit țărilor din Orientul Mijlociu pentru sprijin și a legat consolidarea cooperării de aderarea la Acordurile Abraham. Reacții și obstacole: Arabia Saudită, piesa centrală, dar greu de mișcat pe termen scurt Axios notează că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și-a exprimat disponibilitatea de a normaliza relațiile cu Israelul, însă „în ultimul an a scăzut entuziasmul” pentru acest pas. În plus, Trump ar viza în principal un acord de pace între Arabia Saudită și Israel, dar climatul politic din regiune și viitoarele alegeri din Israel ar face dificilă o realizare rapidă. Digi24 mai relatează, citând doi oficiali americani, că liderii — în special cei din Arabia Saudită, Qatar și Pakistan, care nu au relații diplomatice oficiale cu Israelul — ar fi fost surprinși de solicitare. Unul dintre oficiali a descris momentul astfel: „S-a făcut liniște la telefon, iar Trump a glumit și a întrebat dacă mai sunt acolo.” Ce urmează Conform informațiilor prezentate, Trump le-a transmis liderilor că emisarii săi, Jared Kushner și Steve Witkoff, vor continua demersul în săptămânile următoare. În același timp, el a lansat și ideea ca Iranul să adere „într-o zi” la Acordurile Abraham, scenariu care ar presupune recunoașterea Israelului de către Teheran — lucru pe care regimul iranian l-a refuzat de decenii, potrivit textului citat. [...]
China a avertizat Germania că vizitele oficiale în Taiwan pot afecta relația bilaterală , reiterând că „ principiul unei singure Chine ” este baza politică a legăturilor sino-germane, potrivit Mediafax . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că Taiwanul este „o parte inseparabilă a Chinei” și a cerut părții germane să respecte acest principiu, relatează dpa. „Îi îndemnăm pe cei implicați din partea germană să respecte principiul unei singure Chine și să înceteze să transmită semnale greșite forțelor care susțin independența Taiwanului.” De ce contează: presiune diplomatică asupra Berlinului Mesajul Beijingului vine în contextul în care Germania are relații diplomatice doar cu China, dar menține și alte forme de cooperare cu Taiwanul. În logica politicii chineze „o singură Chină”, statele sunt așteptate să recunoască Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant al Chinei și să trateze Taiwanul ca parte a teritoriului chinez. China susține de mult timp că Taiwanul trebuie să fie adus sub controlul Beijingului, iar schimburile „oficiale” dintre insulă și țările care au relații diplomatice cu Beijingul sunt contestate constant. Ce a declanșat reacția Reacția Chinei a fost provocată de vizita unei delegații parlamentare germane în Taiwan. Delegația este transpartinică, are cinci membri și este condusă de Till Steffen , deputat din partea Verzilor. Scopul vizitei este extinderea cooperării cu insula. Potrivit informațiilor din articol, delegația germană urmează să se întâlnească marți cu președintele taiwanez Lai Ching-te. [...]
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
