Știri
Știri din categoria Externe
Cererea de despăgubiri depusă după explozia unei drone la Orhei scoate la iveală un gol practic: primăria nu are, deocamdată, o metodă de evaluare a pagubelor, potrivit news.ro.
Proprietarul unui teren agricol din apropierea satului Lopatna (raionul Orhei) a solicitat despăgubiri pentru prejudiciile suferite după ce o dronă s-a prăbușit și a explodat în zonă, în noaptea de 8 iunie. Cererea a fost depusă la primăria localității, însă autoritățile locale spun că nu știu încă „cum să evalueze pagubele”, relatează NewsMaker.
Primarul comunei Jora de Mijloc, Oxana Voicu, a declarat pentru TVR Moldova că este o situație fără precedent pentru administrația locală și că urmează să fie luate măsuri, dar evaluarea pagubelor este „foarte greu și emoțional”.
Incidentul a avut loc în timpul unui atac aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că fragmentele aparatului sunt examinate de specialiști pentru a stabili circumstanțele și originea dronei; nu au fost raportate victime.
Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au avansat versiuni diferite privind proveniența aparatului. Ministerul de Externe de la Chișinău a comunicat că, în urma consultărilor cu partea ucraineană, drona ar fi „cel mai probabil” de proveniență ucraineană. În schimb, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a afirmat pe platforma X că ar fi fost „o altă dronă rusească” și a invocat riscurile de securitate pentru întreaga regiune.
De la începutul războiului din Ucraina, peste 50 de drone și rachete au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării pentru NewsMaker. În listă sunt menționate, între altele, drone de tip Shahed (denumite și Gherani-2), drone de tip Gerbera și drone-momeală.
Recomandate
Pentagonul a extins lista companiilor chineze considerate legate de armată, blocându-le accesul la contracte de apărare din SUA , iar printre noile nume apar Alibaba , BYD și Baidu, potrivit NPR . Decizia are o miză de reglementare și de piață: chiar dacă firmele pot continua să facă afaceri în SUA, includerea pe listă le expune la costuri reputaționale și la riscul unor restricții suplimentare. Lista, actualizată și publicată luni de Pentagon, include companii chineze cunoscute care nu sunt de stat și care, în mod tradițional, nu sunt asociate direct cu sectorul de apărare sau securitate. Potrivit materialului, demersul reflectă o preocupare tot mai mare la Washington față de strategia Beijingului de a folosi capacitățile companiilor private în scopuri militare. Ce înseamnă lista și ce efect produce Lista a fost creată în 2021, în baza unui mandat al Congresului SUA, pentru a identifica entități chineze pe care Pentagonul le consideră conectate la armata chineză. NPR notează că nu vizează doar companii controlate direct de structurile militare și de securitate, ci și pe cele care contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Consecința directă menționată este că firmele incluse nu pot obține contracte de apărare din SUA. În plus, deși pot continua să opereze pe piața americană, includerea pe listă poate aduce „daune reputaționale” și poate deschide calea către restricții suplimentare. Cine a fost adăugat și care este justificarea Pentagonului Pe lista actualizată au fost adăugate mai multe companii, inclusiv: Alibaba (tehnologie și comerț electronic) BYD (producător de mașini electrice) Baidu (motor de căutare, cu extinderi în inteligență artificială și taxiuri autonome) Unitree (robotică) compania DJI este menționată ca exemplu de firmă deja inclusă anterior În cazul Alibaba, Pentagonul susține că grupul „ajută la consolidarea bazei industriale de apărare” a Chinei prin afilierea cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației . Potrivit aceleiași surse, BYD și Baidu sunt, de asemenea, afiliate cu acest minister, care coordonează politicile tehnologice și industriale ale Chinei. NPR precizează că Alibaba este listată la Bursa din New York. Reacții: China și companiile contestă includerea Ambasada Chinei a acuzat SUA că „extinde excesiv conceptul de securitate națională” și că întocmește liste discriminatorii împotriva companiilor chineze, cerând un mediu „echitabil, just și nediscriminatoriu” pentru acestea. Alibaba și Baidu au respins acuzațiile. Alibaba a transmis că nu este o „companie militară chineză” și nu face parte dintr-o strategie de „fuziune militar-civilă”, iar Baidu a spus că sugestia că ar fi o companie militară este „în întregime nefondată”. BYD și Unitree nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Context politic: presiune pentru măsuri mai dure Lista a ajuns la 188 de entități, de la aproximativ 130 anul trecut, conform NPR. După publicarea actualizării, Comisia specială a Camerei Reprezentanților privind Partidul Comunist Chinez a numit-o „un avertisment” și a cerut ca firmele de pe listă tranzacționate pe bursele americane să fie delistate, iar companiile americane să nu mai facă afaceri cu acestea, pentru a nu „permite ascensiunea militară a Chinei”. În paralel, NPR amintește că președintele Donald Trump declara în ianuarie că ar primi producători auto chinezi precum BYD în SUA dacă ar construi fabrici și ar angaja muncitori americani, însă „mai mulți” congresmeni americani au spus că vor urmări o interdicție pentru vehiculele electrice chineze. [...]
Donald Trump a trimis oficial în Senat nominalizarea lui Todd Blanche pentru funcția de procuror general , o mutare care deschide un test politic în Partidul Republican și poate influența direcția Departamentului de Justiție , potrivit news.ro . Blanche, fost avocat al lui Trump și coordonator al apărării în procesul privind plățile către Stormy Daniels, ocupă din aprilie postul de procuror general interimar. Casa Albă a anunțat că numele său a fost înaintat Senatului la câteva zile după ce Trump s-a angajat public că îl va numi în funcție. Un vot strâns în Senat, cu risc de opoziție internă Nominalizarea este descrisă ca un test al influenței lui Trump asupra republicanilor, care ar fi devenit mai dispuși să se opună unor puncte din agenda președintelui. Pentru confirmare, Blanche ar avea nevoie de un sprijin aproape unanim din partea republicanilor, care controlează Senatul cu o majoritate strânsă, 53 la 47. Contextul: fondul de 1,8 miliarde de dolari și tensiunile din Congres În material este menționat că Departamentul de Justiție a fost nevoit să renunțe la un plan de creare a unui fond de aproape 1,8 miliarde de dolari pentru victimele a ceea ce Trump numește „instrumentalizarea” guvernului. Inițiativa a generat reacții puternice, inclusiv împotriva lui Blanche, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Republicanii din Senat au condus opoziția față de fond, refuzând să voteze finanțarea măsurilor dure ale lui Trump împotriva imigrației până când Blanche nu s-a angajat să renunțe la plan. Mizele operaționale: ritmul dosarelor și țintele Departamentului de Justiție Trump ar fi privit favorabil demersurile lui Blanche ca interimar de a accelera cazurile împotriva adversarilor săi, inclusiv obținerea unei a doua puneri sub acuzare împotriva fostului director al FBI, James Comey, și formularea de acuzații împotriva Southern Poverty Law Center, organizație cunoscută pentru activitatea în domeniul drepturilor civile. În același timp, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord), membru-cheie în Comisia Judiciară, și-a exprimat anterior scepticismul față de Blanche, atât pe tema fondului, cât și în legătură cu un dosar penal împotriva lui Comey. După nominalizare, Chuck Grassley, președintele republican al Comisiei Judiciare a Senatului, l-a lăudat pe Blanche pentru „angajamentul său față de transparență și sprijinul acordat forțelor de ordine”. „Blanche este bine calificat şi şi-a demonstrat dedicarea faţă de restabilirea legii şi ordinii în toată ţara noastră”, a spus Grassley. [...]
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Comisia Europeană propune extinderea sancțiunilor care lovesc direct logistica energetică și sistemul bancar al Rusiei , printr-un nou pachet ce adaugă zeci de nave din „ flota fantomă ” și încă 31 de bănci pe lista măsurilor restrictive, potrivit G4Media . Propunerile prezentate de Ursula von der Leyen trebuie validate de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Pachetul – al 21-lea de la începutul războiului – vizează sectoare considerate esențiale: energia, serviciile financiare, comerțul și pescuitul, conform AFP și Reuters, citate de Agerpres. Miza economică: transportul „din umbră” și finanțarea prin bănci Una dintre cele mai concrete măsuri anunțate este extinderea listei de nave sancționate, folosite pentru a ocoli restricțiile comerciale internaționale. Noul pachet adaugă 30 de nave care sprijină așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, peste cele 632 de vase deja supuse sancțiunilor UE. Pe componenta financiară, Comisia Europeană propune sancționarea a încă 31 de bănci comerciale ruse, într-o continuare a strategiei de limitare a accesului la servicii și canale de plată care pot susține economia de război. Extinderea listei de produse: metale și aliaje cu utilizare militară Potrivit șefei executivului UE, pachetul ar urma să includă și măsuri care vizează „mai multe metale și aliaje” folosite în sectorul apărării și în cel aerospațial, ceea ce poate afecta lanțurile de aprovizionare pentru industrii cu utilizare duală (civilă și militară). Interdicție de intrare în UE pentru militarii ruși, în premieră Von der Leyen a anunțat și o propunere prezentată drept o premieră: interzicerea intrării în Uniunea Europeană pentru „orice persoană care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului din Ucraina. „Propunem pentru prima dată interzicerea intrării în Uniunea Europeană pentru orice persoană care a servit în forţele armate ruse de la începerea războiului” din Ucraina. Context și ce urmează În material se arată că sancțiunile vin pe fondul slăbirii economiei Rusiei, afectată de efortul de război și de sancțiunile anterioare, însă pachetul nu se aplică automat: pentru a intra în vigoare, trebuie adoptat de Consiliul UE. În prezent, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică unui număr de peste 2.600 de persoane și entități, mai notează sursa. [...]
Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]
Vizita de stat a lui Xi Jinping în Coreea de Nord a intrat într-o etapă de „diplomație simbolică”, prin participarea la un spectacol artistic alături de Kim Jong Un , un tip de gest folosit frecvent pentru a semnala apropierea politică la nivel înalt, potrivit Global Times . Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Chinei, a asistat împreună cu soția sa, Peng Liyuan, la o reprezentație artistică organizată la Gimnaziul din Phenian, în capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), în seara de luni, 8 iunie 2026. La eveniment au fost prezenți și Kim Jong Un, secretar general al Partidului Muncitorilor din Coreea și președinte al Afacerilor de Stat al RPDC, împreună cu soția sa, Ri Sol Ju. Materialul este ilustrat cu fotografii atribuite agenției Xinhua. Din informațiile publicate nu reies detalii despre discuții politice sau acorduri, accentul fiind pus pe componenta de protocol și pe imaginea publică a vizitei. [...]
