Știri
Știri din categoria Externe
Cererea de despăgubiri depusă după explozia unei drone la Orhei scoate la iveală un gol practic: primăria nu are, deocamdată, o metodă de evaluare a pagubelor, potrivit news.ro.
Proprietarul unui teren agricol din apropierea satului Lopatna (raionul Orhei) a solicitat despăgubiri pentru prejudiciile suferite după ce o dronă s-a prăbușit și a explodat în zonă, în noaptea de 8 iunie. Cererea a fost depusă la primăria localității, însă autoritățile locale spun că nu știu încă „cum să evalueze pagubele”, relatează NewsMaker.
Primarul comunei Jora de Mijloc, Oxana Voicu, a declarat pentru TVR Moldova că este o situație fără precedent pentru administrația locală și că urmează să fie luate măsuri, dar evaluarea pagubelor este „foarte greu și emoțional”.
Incidentul a avut loc în timpul unui atac aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că fragmentele aparatului sunt examinate de specialiști pentru a stabili circumstanțele și originea dronei; nu au fost raportate victime.
Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au avansat versiuni diferite privind proveniența aparatului. Ministerul de Externe de la Chișinău a comunicat că, în urma consultărilor cu partea ucraineană, drona ar fi „cel mai probabil” de proveniență ucraineană. În schimb, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a afirmat pe platforma X că ar fi fost „o altă dronă rusească” și a invocat riscurile de securitate pentru întreaga regiune.
De la începutul războiului din Ucraina, peste 50 de drone și rachete au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării pentru NewsMaker. În listă sunt menționate, între altele, drone de tip Shahed (denumite și Gherani-2), drone de tip Gerbera și drone-momeală.
Recomandate
Principala vulnerabilitate de securitate a Republicii Moldova este deficitul de personal din armată , nu amenințarea dronelor, iar această realitate împinge Chișinăul spre o reformă a forțelor armate cu efecte pe termen de ani, potrivit news.ro , care relatează declarațiile atașatului militar al SUA la Chișinău, Marcel Bolboacă-Negru, făcute într-un interviu pentru NewsMaker. Oficialul american spune că, deși în spațiul public atenția se concentrează pe drone „din cauza a ceea ce se întâmplă în ultimul timp”, problema de fond este capacitatea de a asigura resursa umană necesară apărării. În evaluarea sa, eforturile de recrutare și consolidare a efectivelor există, dar „asta va dura câțiva ani”. Ce înseamnă „problema de personal” în termeni operaționali Înaintea unei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi , a indicat o scădere a efectivelor în timp, de la „peste 9.000” la 6.500 de militari și 2.000 de angajați civili. În acest context, Nosatîi a spus că armata națională ar trebui să aibă mai mulți militari, raportat la amenințările actuale. Tot joi, în prima zi a Moldova Security Forum , Legislativul a aprobat o nouă structură a Forțelor Armate într-o ședință cu ușile închise. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul a fost votat de 62 de deputați din PAS, „Partidul Nostru” și de parlamentari neafiliați, iar caracterul închis a fost motivat prin existența unor informații clasificate drept secret de stat. Sprijin extern: SUA cer implicare mai mare a aliaților și organizațiilor internaționale Atașatul militar al SUA a reiterat, în același interviu, că Statele Unite rămân alături de Republica Moldova și a transmis că se așteaptă la o implicare mai mare din partea aliaților și a organizațiilor internaționale, „în special NATO și Uniunea Europeană”, pentru a sprijini Chișinăul. Context: Transnistria, mai degrabă dosar de integrare europeană decât risc militar imediat Marcel Bolboacă-Negru a afirmat că regiunea transnistreană „nu reprezintă o problemă la nivel militar”, însă rămâne o problemă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”. În același registru, Dorin Recean, emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență, a spus la forum că Transnistria nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”, adăugând că „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”. Separat, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina, considerând că sunt două subiecte distincte. Ce urmează Din informațiile relatate, direcția imediată este una de reorganizare a forțelor armate și de creștere a capacității de recrutare și retenție, într-un proces descris ca fiind de durată. Detaliile noii structuri aprobate de Parlament nu sunt publice, fiind invocat caracterul clasificat al documentului. [...]
Acordul SUA–Rusia privind motorina riscă să schimbe miza economică a războiului , după ce Donald Trump a susținut că Vladimir Putin „dorește foarte mult” o „soluționare”, iar Volodimir Zelenski „nu vrea să încheie niciun acord”, potrivit HotNews . În paralel, Moscova salută declarațiile lui Trump, în timp ce Kievul avertizează că înțelegerea pe motorină oferă Rusiei o gură de oxigen financiară. Trump a declarat sâmbătă, în fața jurnaliștilor, că „Rusia ar dori să încheie un acord”, dar că „dintr-un motiv sau altul, Zelenski nu vrea să încheie niciun acord”. Mesajul vine la scurt timp după ce președintele american a spus că „a venit momentul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. De ce contează: livrările de motorină și efectul de piață În centrul tensiunii se află un acord descris ca fiind controversat între Washington și Moscova privind achiziționarea în masă de motorină rusească. Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină, și a sugerat schimbarea conducerii de la Kiev pentru a facilita un acord. Potrivit Washingtonului și Moscovei, Rusia ar urma să livreze: 300.000 de tone de motorină începând din octombrie către SUA și piața mondială; livrările ar urma să crească până la 1 milion de tone în decembrie . Reacții: Moscova aplaudă, Kievul respinge Kirill Dmitriev , prezentat drept principalul negociator economic al lui Vladimir Putin, a calificat drept „istorice” declarațiile lui Trump privind renunțarea la sprijinul acordat președintelui ucrainean. De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „merită să fie susținut”. În același registru, premierul britanic Andy Burnham a transmis „solidaritatea totală” față de Zelenski, în urma unei convorbiri telefonice între cei doi lideri. Kievul leagă acordul de finanțarea războiului și de escaladarea atacurilor Zelenski a criticat acordul ruso-american, numindu-l o „decizie slabă” a SUA și o oportunitate pentru Rusia „de a-și reface rezervele de lichidități și de a-și finanța războiul”. Tot el a denunțat atacuri rusești soldate cu 21 de morți sâmbătă, dintre care 20 în Zaporojie . „Rusia și-a exprimat mulțumirile pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină aruncând cinci bombe asupra unor clădiri rezidențiale din Zaporojie.” Negocierile de la Miami , întrerupte După discuțiile de vineri din Florida dintre negociatorii ucraineni și americani, menite să relanseze eforturile diplomatice, negocierile au fost întrerupte, iar autoritățile ucrainene au confirmat pentru AFP plecarea delegației de la Kiev. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a descris totuși discuțiile drept „constructive”, în timp ce Zelenski a afirmat că „am fost folosiți ca paravan” pentru anunțarea acordului privind motorina. Kremlinul a mai transmis că Putin a „primit cu înțelegere” propunerile americane privind „măsurile de dezescaladare” în Ucraina, fără alte detalii. În același timp, Rusia și-a intensificat atacurile în ultimele luni, cu un număr tot mai mare de victime civile, potrivit sursei citate. [...]
Avertismentul Houthi către companii aeriene și pasageri riscă să afecteze operarea aeroporturilor saudite , după un atac asupra aeroportului internațional din Riyadh soldat cu victime, potrivit The Jerusalem Post . Gruparea Houthi din Yemen a transmis duminică faptul că avertismentul adresat companiilor aeriene, angajaților și călătorilor „ar trebui luat în serios” și vizează evitarea utilizării aeroporturilor din Arabia Saudită. Mesajul vine la o zi după atacul asupra aeroportului din Riyadh, în urma căruia au murit 12 persoane și au fost rănite peste 300, conform informațiilor citate de publicație din Reuters. Ce s-a întâmplat și ce susțin Houthis Atacul a avut loc sâmbătă, la aeroportul internațional din Riyadh . În comunicarea de duminică, Houthis au adăugat că Arabia Saudită „poartă responsabilitatea pentru interceptările eșuate”, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre natura interceptărilor sau despre mijloacele folosite în atac. De ce contează: risc operațional pentru traficul aerian Avertismentul explicit către companii aeriene și pasageri ridică un risc operațional imediat pentru aeroporturile saudite, în special pentru Riyadh, prin potențiale ajustări de program, rerutări sau măsuri suplimentare de securitate care pot afecta fluxurile de pasageri și marfă. Publicația notează că este o știre în curs de dezvoltare, iar detalii suplimentare ar urma să fie actualizate pe măsură ce apar informații noi. [...]
Lovirea unei nave comerciale de către armata SUA în Golful Oman ridică miza operațională pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care traficul prin zona-cheie pentru petrol este deja în scădere, potrivit HotNews , care citează Reuters. Incidentul a avut loc după ce echipajul navei cargo M/V Ocean Molica (cunoscută și ca „Arika Sun”), sub pavilion Panama, ar fi ignorat avertismente repetate și ar fi încercat să treacă de blocada navală impusă Iranului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un avion de vânătoare american a lovit pupa navei cu „o muniție de precizie”, iar sistemul de propulsie a fost „dezactivat complet”, fără răniți în rândul echipajului. CENTCOM susține că nava încerca să tranziteze apele regionale după ce plecase anterior dintr-un port iranian. Reuters notează că nu a reușit să contacteze imediat operatorul navei pentru o reacție. Ce înseamnă pentru operațiunile din zonă Potrivit comunicării CENTCOM publicate pe X, SUA au reluat pe 14 iulie blocada „împotriva tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene”. În trei luni de aplicare strictă, ar fi fost: dezactivate patru nave comerciale; întoarse din drum 135 de nave. În același mesaj, CENTCOM afirmă că forțele americane au distrus 10 petroliere „legate” de rețeaua economică clandestină a Gardienilor Revoluției, descrisă ca fiind de „miliarde de dolari”. Context: presiune pe Strâmtoarea Ormuz și pe piața petrolului HotNews mai relatează că numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz a coborât la cel mai mic nivel din ultimele două luni, pe fondul intensificării atacurilor asupra petrolierelor. Evoluția alimentează temerile privind perturbarea transportului maritim și susține prețurile petrolului. Înainte de război, Strâmtoarea Ormuz asigura circa 20% din consumul mondial de petrol, ceea ce face ca orice escaladare operațională în zonă să aibă potențial de impact direct asupra fluxurilor energetice și costurilor de transport. [...]
Dezvăluirile despre posibile beneficii primite de Kimberly Guilfoyle de la oameni de afaceri greci amplifică riscul unei anchete și al demiterii , într-un moment în care administrația Trump discută ce măsuri să ia, potrivit G4Media , care citează o investigație The Wall Street Journal . Miza depășește un episod de imagine: inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea SUA în Grecia a primit cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri privați, iar consilieri ai președintelui Donald Trump discută inclusiv posibilitatea înlăturării sale din funcție, cu o decizie așteptată „în curând”, conform publicației americane. Ce descrie înregistrarea audio și cine sunt oamenii de afaceri menționați The Wall Street Journal relatează că Guilfoyle s-ar fi lăudat, la Davos, cu relațiile apropiate cu doi magnați greci și cu faptul că aceștia i-ar fi finanțat călătorii de lux. Informațiile se bazează pe persoane care ar fi auzit conversația și pe o înregistrare audio analizată de publicație. În contextul unei solicitări de a fi ajutată să intre la o cină organizată în onoarea lui Eric Trump, Guilfoyle ar fi făcut promisiuni de câștiguri financiare și ar fi folosit un limbaj vulgar la adresa organizatoarei evenimentului, potrivit transcrierii citate. În material sunt menționați: Alexandros Exarchou , director general al companiei grecești de construcții Aktor Group , cu care Guilfoyle ar fi călătorit cu avion privat la Forumul Economic Mondial din ianuarie 2026; ea ar fi recunoscut acest lucru în înregistrare. Nikolas Tsakos , magnat din industria transportului maritim și director general al Tsakos Energy Navigation , despre care WSJ scrie că i-ar fi facilitat deplasări și ar fi achitat o notă de plată la Four Seasons Hotel George V din Paris, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Publicația notează că finanțarea călătoriei la Paris de către Tsakos „nu fusese dezvăluită anterior”. Tsakos și soția sa nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar Aktor Group a refuzat să comenteze prin avocați. Avocații Aktor au susținut că Guilfoyle nu ar fi promovat necorespunzător interesele comerciale ale companiei. Presiune politică și risc de consecințe administrative Dezvăluirile vin pe fondul unor acuzații mai largi. WSJ a publicat și mesaje text care ar indica faptul că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator al lui Trump să transfere 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) în contul său American Express, în schimbul ajutorului pentru ca administrația să analizeze probleme fiscale și juridice personale ale donatorului. Un avocat al lui Guilfoyle a contestat autenticitatea mesajelor, fără a oferi detalii. Reacțiile din administrație au fost prudente. Trump a declarat că „abia a auzit” despre subiect și că Guilfoyle „a fost întotdeauna foarte drăguță”, iar vicepreședintele JD Vance a spus că „acestea sunt acuzații” și că trebuie văzut „care este adevărul”. În paralel, democrații din Congres au intensificat solicitările pentru verificarea conduitei ambasadoarei. Reprezentantul Gregory Meeks a cerut o „anchetă imediată” privind posibile încălcări ale legilor federale privind mita și corupția în sectorul public, iar reprezentantul Robert Garcia a invocat „serioase probleme” legate de corupție și securitate națională, cerând documente financiare și copii ale comunicărilor cu anumiți oficiali guvernamentali. Poziția Ambasadei SUA la Atena Un purtător de cuvânt al Ambasadei SUA la Atena a declarat că întreaga carieră a ambasadoarei ar fi fost ghidată de valori „profunde și statornice” și că aceasta ar fi respectat regulile Departamentului de Stat privind etica și declararea cadourilor. „Afirmațiile nefondate nu sunt decât o diversiune de la activitatea excelentă pe care o desfășoară în Grecia și în regiunea extinsă a estului Mediteranei”, a declarat purtătorul de cuvânt. Ce urmează Potrivit relatării, discuțiile interne din administrația Trump includ scenariul demiterii, iar inspectorul general al Departamentului de Stat derulează o investigație privind posibile cadouri sau favoruri. În lipsa unor concluzii publice ale anchetei, rămâne neclar dacă acuzațiile vor duce la sancțiuni formale sau la o decizie politică rapidă privind mandatul ambasadoarei. [...]
Relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească riscă să alimenteze indirect veniturile Moscovei , într-un moment în care Washingtonul mizează pe importuri pentru a tempera prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Fostul premier britanic Boris Johnson acuză administrația Donald Trump că, prin această decizie, îi pune pe șoferii americani să „finanțeze” războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Într-o postare pe Facebook, Johnson a criticat decizia Statelor Unite de a relaxa sancțiunile asupra combustibilului rusesc și a respins explicația potrivit căreia atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi principala cauză a scumpirii carburanților. „Este revoltător că SUA ridică acum sancțiunile asupra combustibilului rusesc și de-a dreptul ridicol să dai vina pe Ucraina pentru explozia prețurilor, care a început, în mod evident, odată cu închiderea Strâmtorii Ormuz”, a transmis Boris Johnson. Acordul anunțat de Trump: volume și calendar Reacția lui Johnson vine după ce Donald Trump a anunțat vineri un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească către piața americană și cea internațională. Înțelegerea prevede: furnizarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină; alte 500.000 de tone în noiembrie; cantități suplimentare „în perioada următoare”. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o autorizație temporară care relaxează restricțiile privind comercializarea motorinei rusești până la 7 aprilie 2027. Miza economică: prețuri la pompă, efect posibil limitat Trump a susținut că acordul va reduce rapid prețurile la motorină, care au crescut puternic în ultimele luni. Totuși, experți consultați de Associated Press avertizează că volumele suplimentare promise de Rusia ar putea avea un impact redus asupra prețurilor internaționale, în condițiile în care persistă problemele de aprovizionare și capacitatea limitată de rafinare. Johnson a pus sub semnul întrebării și eficiența economică a acordului. „Nu va funcționa și mă îndoiesc că va avea vreun efect semnificativ asupra prețului combustibilului”, a avertizat fostul premier. În același mesaj, el a susținut că Rusia continuă să bombardeze orașe ucrainene și să ucidă civili, în timp ce administrația americană încearcă să ajungă la o înțelegere energetică cu Moscova. „Putin ucide în fiecare zi civili ucraineni nevinovați. Ucrainenii luptă pentru viețile lor. Și totuși, Casa Albă pare hotărâtă să-i oblige pe șoferii americani să finanțeze măcelul lui Putin”, a scris Johnson. Johnson a încheiat cu un apel la schimbarea abordării americane, argumentând că revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața mondială ar trebui legată de încheierea războiului „cu o Ucraină liberă, suverană și independentă”. [...]
