Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu 258 de drone a vizat infrastructură critică în Crimeea și regiunea Leningrad, semnalând o presiune operațională în creștere asupra logisticii ruse (combustibil și porturi), potrivit G4Media, care citează EFE via Agerpres.
În Sevastopol (Crimeea), un rezervor de combustibil a luat foc după ce o dronă doborâtă a provocat un incendiu la un depozit din microdistrictul Kazacia Buhta, a declarat guvernatorul Mihail Razvozzhaev. Acesta a spus că incendiul a fost „minor”, că serviciile de urgență au intervenit și că nu au existat victime. Tot el a susținut că incidentul nu va afecta aprovizionarea cu combustibil din Sevastopol.
În regiunea Leningrad, guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat că a izbucnit un incendiu în portul Visoțk și că numărul dronelor doborâte în regiune a ajuns la 27. În material se menționează că infrastructura portuară din regiune a fost supusă unor atacuri intense în ultimele săptămâni.
În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Slusar a declarat că au fost doborâte peste zece drone, neutralizate în Taganrog, Kamen-Sahtinsk și în cinci districte, fără pagube sau victime.
În Samara, guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a scris că epava unei drone doborâte a căzut lângă o maternitate și a deteriorat geamurile unității medicale; pacienții au fost evacuați, iar autoritățile au raportat că nu există victime.
Ministerul Apărării rus a transmis pe Telegram că a doborât 258 de drone ucrainene cu aripi fixe în 17 regiuni rusești, precum și în Marea Neagră și Marea Azov.
Informațiile despre amploarea atacului și efectele din teren provin din declarații ale oficialilor locali și din comunicatul Ministerului Apărării, iar detaliile nu pot fi verificate independent pe baza materialului citat.
Recomandate
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
România își crește expunerea la riscuri de securitate odată cu dependența de un furnizor-cheie de armament, după ce șeful Rheinmetall, Armin Papperger , a fost vizat de un complot de asasinat atribuit Rusiei, potrivit Libertatea . Miza pentru București este și financiară, și operațională: statul român oferă Rheinmetall un pachet de contracte militare în valoare de 5,7 miliarde de euro (aprox. 28,4 miliarde lei), descris în presa germană drept cel mai mare contract internațional din istoria recentă a producătorului de armament. Acordul ar include livrarea a aproape 300 de vehicule blindate Lynx , sisteme de apărare antiaeriană, muniție, componente și patru nave militare. Ce s-a întâmplat în 2024 și de ce contează pentru contractele din România În 2024, serviciile de informații americane au anunțat, potrivit CNN (citată de Libertatea), că au dejucat un complot rusesc „aflat într-un stadiu avansat” care viza asasinarea lui Papperger. Planul ar fi făcut parte dintr-o campanie mai amplă a guvernului rus de a viza lideri din industria europeană de apărare, cu scopul de a încetini fluxul de arme către Ucraina. Motivul principal invocat pentru care directorul Rheinmetall ar fi fost vizat: planurile companiei de a deschide fabrici de muniție și vehicule blindate pe teritoriul Ucrainei. Măsuri de securitate: protecție la nivel de stat După descoperirea complotului, autoritățile germane au ridicat semnificativ nivelul de protecție pentru Papperger, inclusiv: protecție la nivelul acordat șefului guvernului , similară cu cea de care beneficia, la acel moment, cancelarul Olaf Scholz; prezență armată la sediul Rheinmetall din Düsseldorf , cu patrule și polițiști dotați cu mitraliere, „luni la rând”; escortă permanentă în public , asigurată de poliția din landul Renania de Nord-Westfalia; echipament de protecție , inclusiv apariții cu vestă antiglonț în timpul unei vizite în Ucraina. Papperger nu a confirmat direct amenințările, dar a declarat pentru Financial Times că reportajul CNN este credibil. Context: Rheinmetall și presiunea asupra industriei europene de apărare Rheinmetall este prezentată ca unul dintre cei mai mari producători de armament din lume, cu producție de obuze de artilerie și de tanc, precum și vehicule blindate, iar după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și-a intensificat considerabil producția și a devenit un furnizor major pentru Ucraina. În același context, oficiali NATO au avertizat că tentativa de asasinat se înscrie într-un val mai larg de activități secrete și sabotaje atribuite Rusiei (inclusiv incendieri, deraieri de trenuri și atacuri cibernetice), ajuns la un nivel record, conform informațiilor redate de Libertatea. [...]
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe. „Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.” Țintele: terminal petrolier și bază navală, înainte de forum Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor. Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată. Efecte în teren și extinderea atacurilor Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții. Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol. De ce contează pentru economie: regiune cu infrastructură de export de energie HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”. În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică. Ce urmează la SPIEF Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. [...]
Rusia ridică miza economică în relația cu Armenia înaintea alegerilor , sugerând că Erevanul ar putea pierde accesul la energie la prețuri preferențiale și alte facilități comerciale dacă își continuă parcursul de integrare europeană, potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit președintelui rus Vladimir Putin și relatat de The Independent, vine pe fondul apropierii tot mai accentuate a Armeniei de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică. Ce riscă Armenia, în viziunea Moscovei: energie și condiții comerciale Potrivit articolului, Kremlinul a transmis că Armenia ar putea pierde „avantajele economice” oferite de Rusia dacă își menține direcția prooccidentală. În listă intră, explicit, energia la prețuri preferențiale, alături de alte beneficii comerciale. În paralel, autoritățile ruse au introdus temporar restricții pentru unele produse provenite din Armenia și au avertizat că ar putea revizui condițiile comerciale preferențiale acordate Erevanului. În spațiul public rusesc a fost vehiculată inclusiv posibilitatea excluderii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică , organizație dominată de Moscova. Context electoral și repoziționare strategică a Erevanului Avertismentul vine înaintea unui scrutin pe care sondajele îl dau cu avantaj pentru partidul premierului Nikol Pashinyan, care a promovat în ultimii ani o apropiere de Occident. Mediafax notează că Armenia a semnat în 2025 un acord de parteneriat cu Statele Unite, iar anul trecut parlamentul de la Erevan a adoptat o lege care stabilește cadrul juridic pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor evoluții, Ministerul rus de Externe a criticat public orientarea prooccidentală a Armeniei, susținând că apropierea de structurile euro-atlantice afectează relațiile tradiționale dintre cele două state. Semnale de răcire a relațiilor: presiune comercială și gesturi diplomatice Rusia și Armenia au legături istorice, economice și militare, iar Armenia găzduiește o bază militară rusă și este membră a Uniunii Economice Eurasiatice. Totuși, în ultimele luni, relațiile dintre cele două țări „s-au răcit vizibil”, iar Kremlinul a rechemat recent ambasadorul Rusiei din Armenia pentru consultări, potrivit articolului. În același timp, Erevanul și-a intensificat contactele cu partenerii occidentali, inclusiv prin organizarea unei reuniuni internaționale la care au participat mai mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, gest interpretat la Moscova ca un semnal suplimentar de distanțare. Rezultatul alegerilor de duminică este urmărit atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția strategică între Est și Vest. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
