Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu 258 de drone a vizat infrastructură critică în Crimeea și regiunea Leningrad, semnalând o presiune operațională în creștere asupra logisticii ruse (combustibil și porturi), potrivit G4Media, care citează EFE via Agerpres.
În Sevastopol (Crimeea), un rezervor de combustibil a luat foc după ce o dronă doborâtă a provocat un incendiu la un depozit din microdistrictul Kazacia Buhta, a declarat guvernatorul Mihail Razvozzhaev. Acesta a spus că incendiul a fost „minor”, că serviciile de urgență au intervenit și că nu au existat victime. Tot el a susținut că incidentul nu va afecta aprovizionarea cu combustibil din Sevastopol.
În regiunea Leningrad, guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat că a izbucnit un incendiu în portul Visoțk și că numărul dronelor doborâte în regiune a ajuns la 27. În material se menționează că infrastructura portuară din regiune a fost supusă unor atacuri intense în ultimele săptămâni.
În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Slusar a declarat că au fost doborâte peste zece drone, neutralizate în Taganrog, Kamen-Sahtinsk și în cinci districte, fără pagube sau victime.
În Samara, guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a scris că epava unei drone doborâte a căzut lângă o maternitate și a deteriorat geamurile unității medicale; pacienții au fost evacuați, iar autoritățile au raportat că nu există victime.
Ministerul Apărării rus a transmis pe Telegram că a doborât 258 de drone ucrainene cu aripi fixe în 17 regiuni rusești, precum și în Marea Neagră și Marea Azov.
Informațiile despre amploarea atacului și efectele din teren provin din declarații ale oficialilor locali și din comunicatul Ministerului Apărării, iar detaliile nu pot fi verificate independent pe baza materialului citat.
Recomandate
Administrația Trump pregătește publicarea unor dosare guvernamentale despre OZN-uri , după ce o analiză internă a identificat „multe documente foarte interesante”, iar primele materiale ar urma să apară „foarte, foarte curând”, potrivit Antena 3 . Miza practică ține de transparența instituțională: ce informații va declasifica efectiv guvernul SUA și în ce limite. Donald Trump a făcut declarațiile la un eveniment cu susținători găzduit de grupul conservator Turning Point USA . „Am găsit multe documente foarte interesante, trebuie să spun, iar primele publicări vor începe foarte, foarte curând, astfel încât să puteţi vedea dacă acest fenomen este corect.” Ce a decis Trump și ce urmează În februarie, Trump a ordonat agențiilor americane să înceapă publicarea dosarelor guvernamentale pe tema OZN-urilor, a fenomenelor aeriene neidentificate și a unei posibile vieți extraterestre, invocând interesul public ridicat. Potrivit materialului, analiza a fost cerută după ce Trump l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama că ar fi împărtășit necorespunzător informații clasificate, în contextul unor declarații ale lui Obama despre extratereștri. Context: pozițiile anterioare ale Pentagonului Obama a precizat ulterior că nu a văzut dovezi de contact extraterestru în timpul mandatului său, deși a spus că probabilitatea statistică a existenței vieții în altă parte a universului este mare. Trump a afirmat, la rândul său, că nu a văzut dovezi ale existenței extratereștrilor și că rămâne nesigur în privința existenței lor. În ultimii ani, Pentagonul a investigat relatări despre OZN-uri, iar lideri militari de rang înalt au declarat în 2022 că nu au găsit dovezi care să sugereze că extratereștrii ar fi vizitat Pământul sau ar fi aterizat forțat. Un raport al Pentagonului din 2024 a concluzionat că investigațiile guvernului SUA de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial nu au găsit dovezi ale tehnologiei extraterestre și că majoritatea observărilor au fost, de fapt, obiecte și fenomene obișnuite identificate greșit. [...]
O explozie într-un pasaj subteran din Völklingen a declanșat o anchetă penală, după ce autoritățile au indicat o posibilă „acțiune umană”, în condițiile în care bilanțul provizoriu este de un mort și patru răniți grav, potrivit HotNews . Deflagrația s-a produs noaptea, în orașul Völklingen ( landul Saar ), iar alerta a fost dată în jurul orei locale 00:15, după mai multe apeluri la urgențe care au semnalat o explozie puternică. La fața locului au fost găsiți cinci bărbați în pasajul subteran: unul a fost declarat decedat, iar ceilalți patru au fost transportați la spital în stare gravă, relatează publicația germană Frankfurter Allgemeine. Ce știe poliția până acum și de ce contează Cauza exactă a exploziei rămâne neclară, însă anchetatorii presupun că a fost provocată „de acțiunea umană”. În același timp, un purtător de cuvânt al poliției a precizat că nu este exclusă nici varianta unui accident, deși se ia în calcul și o posibilă infracțiune. Imediat după incident, poliția a izolat complet pasajul subteran și a instalat panouri de protecție pentru a securiza zona și a proteja scena investigației. Printre resturile observate la fața locului s-a aflat și o bicicletă răsturnată. Autoritățile au transmis că, în prezent, nu mai există niciun pericol pentru populație. Ce urmează în anchetă Obiectul care a explodat nu a fost identificat, iar poliția a lansat un apel public către cetățeni pentru informații care ar putea ajuta investigația. Völklingen are aproximativ 40.000 de locuitori și este al patrulea oraș ca mărime din landul Saar, situat la câțiva kilometri vest de Saarbrücken, centrul administrativ al regiunii. [...]
Atacul armat din Kiev a declanșat o intervenție de tip antiterorist, cu luare de ostatici și asalt al forțelor speciale , după ce un bărbat a deschis focul în districtul Holosiivskyi și s-a baricadat într-un supermarket, potrivit HotNews . Bilanțul anunțat de președintele Volodimir Zelenski indică șase morți, iar atacatorul a fost ucis în timpul tentativei de arestare. Zelenski a spus că agresorul „a luat ostatici” și că unul dintre ei a fost ucis. Tot el a detaliat că patru persoane au murit pe stradă, iar o femeie a decedat la spital, după ce fusese rănită grav. În același mesaj, președintele ucrainean a afirmat că alte 14 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 12 ani. Cum a intervenit poliția Ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klymenko, a transmis pe Telegram că „atacatorul din Kiev a fost lichidat în timpul arestării”. Potrivit acestuia, forțele speciale ale poliției naționale au luat cu asalt magazinul în care se afla suspectul, după ce negociatorii au încercat să ia contact cu el. Klymenko a mai spus că atacatorul a tras asupra unui polițist în timpul reținerii. La fața locului au fost mobilizate unități de poliție și forțe speciale din structura de reacție rapidă, notează The Kyiv Independent , citată de HotNews. Cine este atacatorul și ce spun autoritățile despre traseul lui Procurorul general Ruslan Kravchenko a declarat că atacatorul a fost identificat ca fiind un bărbat de 58 de ani, născut la Moscova. Potrivit lui Zelenski, acesta avea cazier judiciar și ar fi dat foc apartamentului în care era înregistrat înainte de a ieși înarmat pe stradă. Președintele a mai spus că bărbatul locuise o perioadă în regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a afirmat că atacatorul s-a baricadat într-un supermarket după ce a deschis focul, iar, conform informațiilor preliminare invocate de edil, s-ar fi auzit împușcături și în interiorul magazinului. [...]
Donald Trump spune că SUA nu se vor lăsa intimidate de blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și mărfuri, pe fondul unei escaladări care a început după ce Teheranul a reinstituit restricțiile la trecere, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat, sâmbătă, la Casa Albă, că Iranul „nu ne poate șantaja”, susținând că Teheranul „se comportă astfel de ani de zile”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile dintre cele două părți continuă și că administrația americană ar urma să aibă „niște informații până la sfârșitul zilei”. De ce contează: riscul operațional pentru transportul maritim Episodul subliniază fragilitatea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , după ce o decizie de redeschidere anunțată vineri a fost inversată în mai puțin de 24 de ore. Potrivit informațiilor citate, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și Donald Trump anunțaseră vineri redeschiderea strâmtorii pentru petroliere și nave comerciale, însă comandamentul forțelor armate iraniene a revenit ulterior asupra acestei decizii. Motivul invocat de partea iraniană a fost menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Ce se întâmplă pe teren După reinstituirea blocadei de către Iran, „23 de nave și-au schimbat cursul sau s-au întors din drum” la indicațiile Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), potrivit unei postări pe X citate în material. Blocada navală a SUA vizează navele care au ca punct de plecare sau de destinație un port iranian. În acest stadiu, Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre durata estimată a restricțiilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate, dincolo de faptul că negocierile sunt în desfășurare. [...]
Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , iar mesajul noului lider suprem indică o escaladare cu risc direct pentru fluxurile globale de petrol , potrivit G4Media . Decizia vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al unei reacții la ceea ce presa de la Teheran descrie drept menținerea unei blocade americane asupra porturilor iraniene. Mojtaba Khamenei , prezentat drept liderul suprem al Iranului, a transmis sâmbătă pe Telegram un mesaj de Ziua Armatei, în care a promis „continuarea rezistenței” și a invocat capacitățile militare ale țării, inclusiv dronele și marina. Ce s-a întâmplat cu Strâmtoarea Ormuz Mesajul lui Mojtaba Khamenei a fost publicat la câteva ore după ce presa de la Teheran a anunțat că armata reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene, relatează Sky News, citat de G4Media. În consecință, Iranul a revenit asupra deciziei luate cu o zi înainte de a redeschide ruta maritimă, descrisă în material ca fiind esențială pentru comerțul global cu petrol. Mesajul noului lider suprem: accent pe capabilități militare Potrivit Al Jazeera, Mojtaba Khamenei a susținut că dronele iraniene „lovesc criminalii americani și sioniști ca fulgerul” și a afirmat că marina este pregătită să provoace „noi înfrângeri” adversarilor. CNN, citat de aceeași sursă, notează că el a lăudat armata iraniană pentru apărarea teritoriului și apelor țării și și-a încheiat mesajul cu condoleanțe pentru familiile celor uciși în ceea ce a numit „războiul impus” de Statele Unite și Israel. Contextul succesiunii la vârful puterii Conform G4Media, Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la numirea sa ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem. Ali Khamenei ar fi fost ucis într-un atac aerian comun al Statelor Unite și Israelului, la începutul războiului din Orientul Mijlociu, conflict despre care materialul precizează că a izbucnit la sfârșitul lunii februarie. [...]
Iranul spune că analizează „noi propuneri” ale SUA, dar își leagă orice deblocare a Strâmtorii Ormuz de condiții care pot menține presiunea pe piețele energetice , potrivit Agerpres . Consiliul suprem al securității naționale de la Teheran afirmă că negociatorii iranieni nu vor face „niciun compromis”, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze economia mondială prin blocarea rutei maritime prin care tranzitează, de regulă, o cincime din petrolul brut și din gazul natural lichefiat la nivel global. Negocieri reluate prin medierea Pakistanului, fără calendar pentru următoarea rundă Teheranul susține că americanii au transmis „noi propuneri” în ultimele zile, în contextul vizitei la Teheran a comandantului armatei pakistaneze, care acționează ca mediator. Iranul „le examinează în prezent” și „nu le-a răspuns încă”, a transmis Consiliul securității, citat de agenția oficială Irna. Discuții între Iran și SUA au avut loc pe 11 aprilie la Islamabad, fără rezultat, iar cele două părți încearcă să reia negocierile prin medierea Pakistanului. În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că un acord de pace este „foarte aproape”, însă viceministrul de externe iranian a precizat că nu a fost stabilită încă nicio dată pentru noi discuții. Ormuz, pârghia economică: „control strict” și taxe de tranzit O încetare a focului de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului declanșată la 28 februarie. Totuși, Teheranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. De la începutul conflictului, Iranul a instituit taxe pentru tranzitarea acestei rute, iar Consiliul securității iranian spune că intenționează să mențină controlul „până la încheierea definitivă a războiului și instaurarea unei păci durabile în regiune”. În același mesaj, instituția avertizează că, atât timp cât „inamicul” încearcă să perturbe trecerea navelor și recurge la blocadă navală, Iranul va considera situația drept o încălcare a încetării focului și va împiedica redeschiderea strâmtorii „limitat și în anumite condiții”, inclusiv prin „cerința plății taxelor aferente serviciilor de securitate, de siguranță și protecție a mediului”. De ce contează Chiar și în scenariul reluării negocierilor, condiționarea redeschiderii Ormuz și menținerea taxelor de tranzit indică faptul că riscul de perturbare a fluxurilor de energie rămâne ridicat. În contextul în care războiul „zdruncină economia mondială”, evoluția discuțiilor și regimul de acces prin strâmtoare rămân principalele variabile cu efect imediat asupra comerțului și prețurilor la energie. [...]
