Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări logistice și costuri suplimentare de securitate, după ce un atac ucrainean lângă Stavropol a declanșat un incendiu într-o zonă industrială, fără victime, potrivit news.ro.
Guvernatorul regiunii, Vladimir Vladimirov, a transmis pe Telegram că „atacul cu drone inamice” în împrejurimile orașului Stavropol era „în curs de respingere” și că incendiul a izbucnit în zona industrială a satului Viazniki, din districtul Șpakovski. Până la momentul comunicării, nu au fost semnalate victime.
În același timp, la Moscova, primarul Serghei Sobianin a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât în timpul nopții drone care se îndreptau către capitală. Potrivit actualizărilor sale, au fost neutralizate 11 drone „de la începutul zilei”, iar ulterior, luni dimineață, a afirmat că forțele de apărare aeriană au distrus 50 de drone care se apropiau de Moscova. Sobianin a mai spus, citat de TASS, că peste 350 de drone se îndreptau spre regiunea Moscovei încă de duminică seară.
În noaptea de 9 iulie, în orașele rusești Tver și Mihailovsk (regiunea Stavropol), dronele au atacat baze de depozitare a produselor petroliere, iar la ambele obiective au izbucnit incendii, conform informațiilor citate de news.ro din Ukrainska Pravda.
Pe lângă riscul direct pentru infrastructura de hidrocarburi, atacurile au avut și efecte operaționale în aviație: aeroportul Domodedovo a trecut la operarea zborurilor numai cu aprobare prealabilă, iar la Jukovski au fost introduse restricții de zbor.
Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra Rusiei, vizând în special infrastructurile de hidrocarburi, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. În paralel, Rusia continuă să lovească zilnic Ucraina, într-un conflict care, la mai bine de patru ani de la declanșare, nu a ajuns la o soluție diplomatică.
Recomandate
Negarea Kremlinul ui nu oprește exodul preventiv al bărbaților ruși , pe fondul zvonurilor despre o posibilă mobilizare după alegerile parlamentare din 20 septembrie, potrivit Focus . Deși Vladimir Putin respinge public scenariul unei noi încorporări, incertitudinea îi împinge pe unii să plece temporar din țară sau să-și planifice concediile în jurul datei scrutinului. În Moscova, un antreprenor de 36 de ani, identificat doar cu prenumele Eradzh, spune că și-a folosit un asistent bazat pe inteligență artificială pentru a evalua „probabilitatea” unei încorporări și, după ce estimarea a crescut, a decis să cumpere un zbor spre Cipru, unde intenționează să stea cel puțin două luni. Raționamentul lui pornește de la ideea că Rusia „uzează” zeci de mii de voluntari atrași cu prime mari pentru frontul din Ucraina, dar obține câștiguri teritoriale reduse, ceea ce ar putea crește presiunea pentru o nouă mobilizare. Ce spune Kremlinul și de ce negația nu convinge Kremlinul neagă că ar pregăti o mobilizare. Putin a numit relatările despre acest subiect „un nonsens total” și „un atac informațional asupra Rusiei”, afirmând ulterior că Rusia ar avea suficiente trupe și că „în prezent nu există niciun scenariu” care să facă necesară o mobilizare. În același timp, mulți ruși invocă precedentele din 2022, când autoritățile au negat atât intenția de a invada Ucraina, cât și planurile unei mobilizări, înainte ca acestea să se materializeze. În plus, sunt menționate raportări izolate despre tactici de recrutare mai dure în regiunea Pensa și faptul că decretul de încorporare din 2022 ar fi rămas formal în vigoare, ceea ce, în percepția publică, ar permite o mobilizare „mascată”. Miza economică: costul unei noi mobilizări și limitele bugetare Un element-cheie din relatare este argumentul financiar: analistul militar Dmitri Kusnez susține că, spre deosebire de 2022, statului rus i-ar lipsi banii pentru a plăti recruții unei noi mari mobilizări. În evaluarea lui, Rusia ar continua să recruteze mai mult personal decât pierde pe câmpul de luptă, invocând date verificabile din bugetul rus, baze de date notariale și anunțuri de deces. Kusnez adaugă că o mobilizare ar putea permite teoretic formarea de noi unități, dar beneficiul potențial ar fi contrabalansat de riscul unei nemulțumiri sociale masive. Totuși, el avertizează că deciziile lui Putin nu sunt neapărat „raționale” și indică o posibilă problemă de personal specializat, în special piloți de drone. Cum reacționează populația: plecări, planuri de „evitare” și frică Pe fondul zvonurilor, autoritățile încearcă să transmită normalitate, inclusiv prin inițiative publice precum puncte de consultații medicale gratuite în Moscova. Dar pentru o parte a populației, semnalele nu sunt suficiente. Focus descrie mai multe reacții individuale: Alexander, un instructor de fitness de 36 de ani din Moscova, a plecat la final de august în Thailanda împreună cu soția sa, spunând că nu mai suporta nopțile nedormite; ca fost membru al unei unități speciale, consideră riscul de a fi încorporat prea mare. Ivan, un inginer constructor de 24 de ani, afirmă că el și prietenii și-au programat concediul în străinătate astfel încât să acopere perioada dinainte și de după alegerile parlamentare, urmând să monitorizeze știrile din Georgia. În lipsa unei clarități verificabile despre intențiile reale ale conducerii de la Moscova, incertitudinea rămâne, iar comportamentul preventiv al unor cetățeni sugerează că, dincolo de declarațiile oficiale, costul social și economic al zvonurilor este deja prezent. [...]
Atacul cu dronă asupra unui centru comercial din Sumî ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura civilă din nordul Ucrainei , după ce lovitura de miercuri s-a soldat cu trei morți și două persoane rănite, potrivit Mediafax . Ținta a fost un centru comercial și de divertisment din orașul Sumî, iar guvernatorul regional Oleh Hryhorov a transmis pe Telegram că, în urma loviturii, a izbucnit un incendiu. O fotografie publicată de acesta arată clădirea grav avariată și moloz împrăștiat în jur. „Inamicul a lansat un atac de precizie cu o dronă asupra unui centru comercial și de divertisment din Sumî. Până în prezent, a fost confirmat un deces. Rapoartele preliminare indică faptul că numărul morților ar putea fi mai mare”, a transmis inițial Hryhorov. Ulterior, bilanțul a fost actualizat la trei persoane decedate și două rănite. Mașinile din parcarea centrului comercial, dar și clădirea, au fost avariate, iar la fața locului au fost mobilizate serviciile de urgență. Operațiunile de salvare și îndepărtare a molozului erau în desfășurare, în timp ce guvernatorul a avertizat asupra posibilității unor noi atacuri. Context: presiune constantă în zona de graniță Sumî și regiunea din apropierea frontierei cu Rusia sunt de mai mult timp ținta unor atacuri puternice. Moscova a declarat că urmărește să creeze o „zonă tampon” în această regiune, notează materialul. Separat, potrivit Ukrinform, două persoane rănite marți, 8 septembrie, într-un atac asupra unui tren din districtul Sumî au murit ulterior într-un spital din oraș. Mesajul lui Zelenski și diferențe de bilanț Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, că în Sumî o dronă rusească a lovit în apropierea unui centru comercial și că „până în prezent” sunt cunoscute două victime și 14 persoane rănite, menționând și un atac masiv asupra orașului Mikolaiv, cu doi morți și șapte răniți. Diferențele dintre bilanțurile comunicate în același interval sugerează că evaluările au evoluat pe măsură ce intervențiile de urgență au continuat. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]
