Știri
Știri din categoria Externe
O dronă de tip Shahed a căzut și a explodat în sudul Republicii Moldova, un nou incident care ridică presiunea pe securizarea spațiului aerian, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, potrivit news.ro.
Aparatul s-a prăbușit în apropierea satului Copanca, în raionul Căușeni, la mai puțin de 100 km de Chișinău. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au transmis că drona este de tip Gheran-2 (Shahed-136) și că a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova „în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa”.
MAE moldovean a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și inacceptabilă” a spațiului aerian și a avertizat că războiul din Ucraina generează „riscuri directe” pentru securitatea cetățenilor și a regiunii.
Publicația NewsMaker, citată de news.ro, scrie că poliția a fost sesizată la ora 01:03 prin Serviciul 112, după ce la periferia localității a fost depistat un aparat de zbor de mici dimensiuni, care la impact a explodat și a provocat un incendiu. La fața locului au intervenit polițiștii și pompierii.
Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că instituțiile competente desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor.
Incidentul se înscrie într-un tipar repetat: de la începutul războiului din Ucraina, „zeci de drone” au ajuns în spațiul aerian și au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor din articol. În plan operațional, astfel de episoade înseamnă mobilizare de urgență, perimetrare și investigații, dar și presiune suplimentară pentru întărirea capacităților de monitorizare și reacție.
Autoritățile moldovene avertizează populația să nu se apropie de aparate suspecte și să nu le atingă sau mute, deoarece pot conține componente explozive sensibile inclusiv la unde radio. Recomandarea este ca oamenii să rețină locația, să se îndepărteze la cel puțin 500 de metri și abia apoi să sune la 112; trebuie evitată folosirea telefonului în apropierea obiectului, potrivit TV8, citat de news.ro.
Recomandate
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Posibila relaxare a restricțiilor Starlink pentru Ucraina ar muta decizia la Casa Albă , după ce Elon Musk i-ar fi transmis lui Mihailo Fedorov că este „deschis” ideii ca rețeaua de internet prin satelit să fie folosită pentru atacuri la mare distanță în interiorul Rusiei, dar numai dacă există mai întâi o decizie a administrației americane, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită de Antena 3 unor surse „familiarizate cu discuțiile”, citate de Financial Times, și indică o posibilă schimbare de cadru: de la o limitare impusă de Musk, invocând riscul de escaladare nucleară, la o condiționare explicită de aprobarea politică a SUA. Ce ar însemna operațional pentru Ucraina Potrivit analizei citate, folosirea Starlink pentru atacuri la distanță ar putea crește precizia loviturilor asupra obiectivelor militare din Rusia și, implicit, ar putea reduce numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. Contextul menționat este dificultatea tot mai mare de a contracara aceste atacuri din cauza lipsei de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot. Discuțiile ar fi vizat, în principal, posibilitatea lovirii infrastructurii folosite pentru lansarea rachetelor balistice aflate la cel mult 200 de kilometri de granițele Ucrainei, conform surselor Financial Times. De ce ajunge decizia la Casa Albă Aceeași relatare arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi ridicat subiectul folosirii Starlink pentru atacuri asupra obiectivelor militare rusești în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, la finalul lunii iulie, cerând sprijin pentru „rezolvarea problemei”. Sursele Financial Times susțin însă că liderul de la Casa Albă nu ar fi făcut nicio promisiune. Separat, surse citate anterior de The Atlantic ar fi indicat că Fedorov i-a cerut lui Musk permisiunea pentru astfel de utilizări, dar că „nu există o decizie favorabilă”. Poziția publică a lui Musk, în paralel cu discuțiile Materialul mai notează că Musk continuă să susțină necesitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Într-un interviu pentru The Economist, el a spus că frontul „nu s-a mai mișcat de doi sau trei ani” și că „în fiecare zi mor foarte mulți oameni pe linia frontului”, adăugând că războiul ar putea fi oprit doar prin concesii făcute Kremlinului. Rămâne neclar dacă „deschiderea” invocată de sursele Financial Times se va traduce într-o schimbare efectivă de politică a Starlink, în condițiile în care, potrivit acelorași informații, Musk ar condiționa orice pas de o decizie prealabilă a Casei Albe. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Mesajul Phenianului că își consolidează arsenalul nuclear prelungește riscul de tensiuni regionale , cu efect direct asupra stabilității din Asia de Nord-Est și, implicit, asupra costurilor de securitate și a predictibilității pentru companii și piețe, potrivit Mediafax . Coreea de Nord a transmis luni că politica „ostilă” a Statelor Unite „nu s-a schimbat deloc” și a prezentat armele nucleare drept o „garanție absolută” a suveranității țării, afirmând că această capacitate va continua să fie consolidată. Mesajul indică faptul că regimul de la Phenian nu intenționează să își modifice poziția față de Washington și își menține strategia de dezvoltare a capabilităților nucleare. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian , citat de presa de stat KCNA, orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, relatează Reuters. De ce contează: semnal de continuitate, nu de deschidere Poziția exprimată sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru o schimbare a politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Statele Unite. În termeni practici, mesajul reduce probabilitatea unei detensionări pe termen scurt și menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă critică pentru lanțuri de aprovizionare și rute comerciale. Ce urmează, pe baza declarațiilor Din comunicarea oficială reiese că direcția rămâne aceeași: politica față de SUA este prezentată ca neschimbată; programul nuclear este descris ca element central al securității și suveranității; așteptările privind reducerea tensiunilor sunt respinse explicit. [...]
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare , ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post. „Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.” În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil. De ce apare acum reacția Moscovei Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski. Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc. Ce indică poziționările recente despre negocieri Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov. „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus. Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv. Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material. [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
