Știri
Știri din categoria Externe
O dronă de tip Shahed a căzut și a explodat în sudul Republicii Moldova, un nou incident care ridică presiunea pe securizarea spațiului aerian, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, potrivit news.ro.
Aparatul s-a prăbușit în apropierea satului Copanca, în raionul Căușeni, la mai puțin de 100 km de Chișinău. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au transmis că drona este de tip Gheran-2 (Shahed-136) și că a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova „în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa”.
MAE moldovean a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și inacceptabilă” a spațiului aerian și a avertizat că războiul din Ucraina generează „riscuri directe” pentru securitatea cetățenilor și a regiunii.
Publicația NewsMaker, citată de news.ro, scrie că poliția a fost sesizată la ora 01:03 prin Serviciul 112, după ce la periferia localității a fost depistat un aparat de zbor de mici dimensiuni, care la impact a explodat și a provocat un incendiu. La fața locului au intervenit polițiștii și pompierii.
Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că instituțiile competente desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor.
Incidentul se înscrie într-un tipar repetat: de la începutul războiului din Ucraina, „zeci de drone” au ajuns în spațiul aerian și au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor din articol. În plan operațional, astfel de episoade înseamnă mobilizare de urgență, perimetrare și investigații, dar și presiune suplimentară pentru întărirea capacităților de monitorizare și reacție.
Autoritățile moldovene avertizează populația să nu se apropie de aparate suspecte și să nu le atingă sau mute, deoarece pot conține componente explozive sensibile inclusiv la unde radio. Recomandarea este ca oamenii să rețină locația, să se îndepărteze la cel puțin 500 de metri și abia apoi să sune la 112; trebuie evitată folosirea telefonului în apropierea obiectului, potrivit TV8, citat de news.ro.
Recomandate
Eliminarea unei formulări din concluziile summitului UE reduce presiunea pentru accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după ce Ungaria și Bulgaria au cerut scoaterea expresiei „cât mai curând posibil” din documentul de lucru, potrivit Mediafax . Schimbarea, deși aparent tehnică, are un efect de reglementare: slăbește angajamentul politic al liderilor UE de a împinge rapid procesul înainte. În versiunea din 13 octombrie a proiectului de concluzii, liderii europeni urmau să își exprime susținerea pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere rămase „cât mai curând posibil”, cu respectarea criteriilor de aderare. În varianta actualizată pe 14 octombrie, expresia a fost eliminată, în urma presiunilor exercitate de Budapesta și Sofia, conform informațiilor Mediafax. Trei diplomați au declarat pentru publicația Kyiv Independent că Ungaria și Bulgaria au cerut modificarea, argumentând că documentul ar trebui să păstreze formularea folosită la summitul european din iunie. De ce contează o schimbare de formulare Miza este politică și procedurală: prin eliminarea sintagmei, liderii europeni evită să își asume explicit accelerarea următoarelor etape ale negocierilor, într-un moment în care Kievul și Chișinăul speră să avanseze până la finalul anului. Totuși, documentul nu este o decizie finală. Concluziile Consiliului European sunt negociate între cele 27 de state membre și pot fi modificate inclusiv în timpul summitului. Ungaria își menține rezervele, deși disputa bilaterală s-a atenuat Poziția Budapestei este cu atât mai notabilă cu cât disputa Ungaria–Ucraina privind drepturile minorității maghiare a fost soluționată recent, potrivit sursei. La 12 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a promulgat legislația prin care Ucraina consolidează drepturile minorităților naționale, inclusiv accesul la educație în limba maternă, ceea ce a permis guvernului ungar să renunțe la obiecțiile care blocaseră anterior deschiderea unor etape de negociere. Cu toate acestea, premierul ungar Péter Magyar , care l-a înlocuit pe Viktor Orbán după alegerile din primăvara acestui an, păstrează o abordare prudentă privind integrarea Ucrainei. La summitul din iunie, Magyar a obținut eliminarea aceleiași formulări referitoare la accelerarea aderării, iar acum guvernul său reia această poziție, chiar dacă nu mai este indicată public o dispută bilaterală majoră care să blocheze următorii pași. Mediafax notează că Péter Magyar urmează să aibă vineri, 16 octombrie, prima întâlnire oficială cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja summitului de la Bruxelles. Context: progres recent, dar deciziile rămân condiționate de unanimitate Intervenția Ungariei și Bulgariei vine la două zile după un progres în negocierile de aderare: la 13 octombrie, Uniunea Europeană a aprobat deschiderea a două noi „clustere” (pachete tematice) de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova: piața internă și competitivitatea; creșterea incluzivă. Cele două clustere includ 17 capitole de negociere și vizează adaptarea legislației și economiilor celor două state la regulile europene. Astfel, Ucraina și Republica Moldova au ajuns la patru clustere deschise din totalul de șase. Cele două clustere rămase ar putea fi deschise în decembrie, însă o astfel de decizie necesită în continuare acordul statelor membre. Republica Moldova este afectată direct de modificarea de ultim moment, deoarece UE a menținut până acum o abordare comună pentru pașii de negociere cu Kievul și Chișinăul, iar formularea privind accelerarea a fost eliminată din ambele secțiuni. Alte ajustări în proiectul de concluzii: Marea Neagră și finanțarea Ucrainei Proiectul de concluzii a suferit și alte modificări legate de războiul declanșat de Rusia, inclusiv: o referire explicită la atacurile asupra navelor statelor membre ale UE în Marea Neagră; întărirea limbajului privind copiii ucraineni transferați în Rusia, descriși acum drept copii „deportați ilegal”; o reformulare privind finanțarea Ucrainei, liderii precizând că vor reveni asupra subiectului „în timp util”. Potrivit Mediafax, această exprimare ar putea pregăti o nouă rundă de negocieri privind utilizarea activelor rusești imobilizate în Europa, temă care ar putea domina summitul european din decembrie. În paralel, liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru susținerea financiară a Ucrainei în 2027, într-un context în care nevoile de finanțare ale Kievului rămân ridicate. Summitul european din 15–16 octombrie are pe agendă și competitivitatea economiei europene, creșterea prețurilor la energie, viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, securitatea și apărarea, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina. [...]
SUA încearcă să aranjeze o întâlnire Zelenski–Trump–Putin, cu potențial de a debloca negocieri la nivel înalt , potrivit Meduza , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus jurnaliștilor că Washingtonul „lucrează la asta” și că există o propunere pentru o întâlnire trilaterală între președinții Ucrainei, SUA și Rusiei. Relatarea întâlnirii cu presa a fost publicată pe canalul de Telegram al lui Zelenski. Unde ar putea avea loc întâlnirea Potrivit lui Zelenski, SUA iau în calcul organizarea reuniunii într-„una dintre țările din Orientul Mijlociu”, menționând explicit două opțiuni: Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită. Președintele ucrainean nu a exclus nici varianta ca întâlnirea să aibă loc în marja viitorului summit G20 de la Miami (14–15 decembrie), însă a precizat că, până acum, nu există confirmări din partea Rusiei și nici din partea SUA. Zelenski a mai spus că o altă posibilitate ar fi o țară europeană, susținând că „europenii încep să contacteze” pe acest subiect, urmând ca rezultatele să fie văzute „puțin mai târziu”. Miza și principalele obstacole Din perspectiva Kievului, o astfel de întâlnire ar însemna trecerea discuțiilor la nivel de șefi de stat, dar rămâne deschisă problema locului și a formatului acceptabil pentru ambele părți. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că o întâlnire Zelenski–Putin ar putea avea loc doar la Moscova, în timp ce Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri la nivel prezidențial, dar nu la Moscova. În același context, Meduza amintește episodul din septembrie, de la Adunarea Generală a ONU din New York, când corespondentul VGTRK Valentin Bogdanov l-a întrebat pe Zelenski când va veni la Moscova, iar acesta a răspuns: „Pe o rachetă” (detalii în materialul Meduza ). Context: G20 Miami și poziția Rusiei Summitul G20 este programat pe 14–15 decembrie la Miami. Potrivit lui Zelenski, reuniunea trilaterală ar putea fi legată de acest eveniment, însă confirmările lipsesc. Meduza notează că șeful Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio , a anunțat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 de la Miami, dar Kremlinul, la data de 17 octombrie, nu comunicase că președintele rus a acceptat invitația (context în materialul Meduza ). În plus, aceeași sursă precizează că, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Putin s-a întâlnit personal cu Donald Trump o singură dată, la un summit desfășurat în Alaska, în august 2025. [...]
Blocajul dintre marile puteri prelungește cursa pentru șefia ONU , iar riscul unui compromis de ultim moment – inclusiv prin apariția unui candidat nou – crește pe măsură ce organizația intră într-o perioadă de presiune bugetară și contestare politică, potrivit HotNews , care citează AFP via News.ro. Antonio Guterres își încheie pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani la conducerea ONU, iar în cursă sunt în prezent șapte candidați (patru femei și trei bărbați). Într-un vot orientativ desfășurat cu ușile închise în Consiliul de Securitate , niciun candidat nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto (Marea Britanie, Franța, Statele Unite, China și Rusia) – un semnal că negocierile sunt departe de un acord. Cum arată clasamentul după votul orientativ Statele membre au acordat anonim fiecărui candidat una dintre mențiunile „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. Pentru prima dată în acest proces, voturile celor cinci membri permanenți au fost afișate în culori. În frunte se află Rebeca Grynspan (Costa Rica, 70 de ani), fostă șefă a agenției ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), cu 9 „încurajează”, 5 „descurajează” (dintre care două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Pe locul al doilea este Rafael Grossi (Argentina, 65 de ani), director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu 8 „încurajează”, 6 „descurajează” (două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Următorii clasați, conform datelor din articol: Carolyn Rodrigues-Birkett (Guyana, 53 de ani), fost ministru de Externe: 8-6-1 Olara Otunnu (Uganda, 76 de ani), fost reprezentant special ONU pentru copii și conflicte armate: 4-10-1 Macky Sall (Senegal, 64 de ani), fost președinte: 5-10-0 Maria Fernanda Espinosa (Ecuador, 62 de ani), fost ministru de Externe și al Apărării: 3-9-3 Ivonne A-Baki (Ecuador, 75 de ani), diplomat: 1-14-0 De ce contează: veto-ul și „surprizele” pot schimba jocul Miza practică a acestui blocaj este că procesul rămâne deschis inclusiv pentru intrarea unui nume nou „în orice moment”, notează materialul. Este invocat precedentul din 1996, când Kofi Annan „nu era candidat și a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, potrivit unei surse diplomatice citate. În acest context, reprezentantul permanent al SUA la ONU, Mike Waltz, a indicat prioritățile Washingtonului pentru viitorul mandat: reformarea operațiunilor de menținere a păcii, reformă bugetară și „mai multă rigoare”, inclusiv reducerea birocrației și a cheltuielilor de funcționare. „Este nevoie de o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, de o reformă bugetară şi de mai multă rigoare (…) Să reducem birocraţia. Să reducem cheltuielile de funcţionare”. Tot el a nuanțat discuția despre rotația regională și despre posibilitatea ca, pentru prima dată, o femeie să conducă ONU: „Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Desigur, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne-am bucura. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este, în primul rând, cel mai bun candidat”. Context: ONU, între crize, diviziuni și dificultăți financiare Procesul are loc într-un moment descris drept unul dintre cele mai dificile din istoria organizației, cu multilateralismul „grav subminat” inclusiv de state care îl susțineau anterior, precum Statele Unite, pe fondul multiplicării conflictelor și al problemelor financiare. În luna precedentă, Antonio Guterres a descris degradarea situației în termeni apăsați: „În fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”. „Nu se observă nicio îmbunătăţire nicăieri”. „Nu am nicio putere”. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
Tensiunile dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski riscă să afecteze direct sprijinul militar și de informații al SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul se pregătește pentru o nouă iarnă de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Ruptura s-a adâncit pe fondul nemulțumirii lui Trump legate de costurile ridicate ale energiei, pe care le pune parțial pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. În paralel, o întrerupere a serviciilor de internet prin satelit furnizate de SUA a alimentat temeri că Ucraina ar putea deveni mai vulnerabilă în fața loviturilor rusești. Zelenski a răspuns cu critici publice neobișnuit de dure la adresa lui Trump, sugerând că Washingtonul ar favoriza acum Rusia. Totodată, liderul ucrainean a spus că Ucraina va ignora cererea lui Trump de a opri atacurile asupra țintelor energetice rusești, invocând loviturile continue ale Rusiei. Decizii și semnale de la Washington care cresc presiunea pe Kiev Un punct major de fricțiune îl reprezintă blocarea de către Trump a sancțiunilor împotriva Rusiei chiar înainte ca acestea să intre în vigoare. The New York Times notează că decretul nu explică de ce renunțarea la sancțiuni ar fi în interesul SUA și nici nu prezintă argumente în fața Congresului pentru derogări. Zelenski a avertizat că această decizie ar putea încuraja Rusia să continue atacurile, în timp ce, la Moscova, un consilier al lui Vladimir Putin a numit momentul „istoric”. În acest context, Reuters enumeră câteva direcții în care Trump ar putea merge mai departe, cu efecte directe asupra capacității de apărare a Ucrainei: restricționarea livrărilor de arme către Ucraina; punerea în aplicare a amenințărilor privind oprirea schimbului de informații de pe câmpul de luptă; încheierea unor acorduri economice suplimentare cu Moscova. Vulnerabilitatea operațională: informațiile și sateliții Miza imediată pentru Kiev este accesul la informații și la infrastructură tehnologică esențială. Fără informațiile serviciilor secrete americane, Ucraina ar putea avea dificultăți mai mari în detectarea și contracararea atacurilor cu rachete și drone, mai ales împotriva rețelelor energetice vizate frecvent iarna. Trump susține că SUA continuă să împărtășească informații cu Ucraina, însă Zelenski a declarat pentru NPR că oficiali americani i-ar fi avertizat pe comandanții ucraineni că fluxul de informații ar putea fi redus sau întrerupt. Separat, Reuters relatează că sistemul ucrainean Starshield (varianta militară a Starlink, operată de SpaceX) a fost întrerupt în urma unui ordin descris de oficiali drept provenind de la Casa Albă. Serviciul a fost parțial restabilit, dar episodul a scos în evidență dependența Ucrainei de tehnologie controlată de companii americane și, implicit, de decizii politice la Washington. De ce contează și ce ar putea urma Analiza indică faptul că deteriorarea relației nu e doar un conflict de stil între lideri, ci poate produce consecințe concrete pe front și în apărarea infrastructurii critice. Daniel Fried, fost înalt oficial al Departamentului de Stat, spune că nu este clar dacă Washingtonul se îndepărtează definitiv de Ucraina, dar avertizează că efectele se văd deja în perspectivele de încheiere a războiului început odată cu invazia pe scară largă din 2022. În același timp, Kievul încearcă să mențină canalele deschise: doi oficiali ucraineni au declarat pentru Reuters că Ucraina vrea să continue dialogul cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Trump a afirmat, la rândul său, că va continua să lucreze atât cu Zelenski, cât și cu Putin. Un potențial factor de frânare rămâne Congresul: Trump s-ar putea lovi de rezistență dacă republicanii consideră că abordarea sa slăbește Ucraina și avantajează Rusia. În interiorul Partidului Republican există încă voci care susțin că Washingtonul nu ar trebui să împingă Kievul spre o înțelegere în condiții favorabile Moscovei, iar calculele politice legate de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie pot influența direcția administrației americane. [...]
Ucraina încearcă să obțină un armistițiu energetic verificabil, ca măsură de protecție a infrastructurii înainte de iarnă , în discuții purtate cu trimișii diplomatici ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatorii ucraineni au avut consultări vineri, 16 octombrie, pentru a pregăti întâlniri față în față care ar urma să aibă loc în decurs de o săptămână. Zelenski a precizat că secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov , a discutat cu emisarul special american Jared Kushner pentru stabilirea calendarului și a locului unor negocieri „cuprinzătoare”. Liderul ucrainean a afirmat că este pregătit să participe direct la discuții. Miza: oprirea loviturilor asupra infrastructurii critice Potrivit declarațiilor lui Zelenski, obiectivul imediat este un „armistițiu energetic” care să oprească atacurile rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina. El a indicat că, deși preferința Kievului este încheierea completă a războiului, un acord limitat pe energie ar putea fi un prim pas, iar formatul întâlnirilor urmează să fie definit în cursul săptămânii. În același timp, Zelenski a spus că Ucraina este dispusă să oprească atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova acceptă o încetare „reciprocă” și „verificabilă” a loviturilor asupra rețelelor energetice municipale ucrainene, susținută de garanții internaționale cu caracter obligatoriu. De ce e dificil de aplicat: mecanisme neclare și atacuri în curs În material se arată că Trump a declarat pe 11 octombrie existența unui „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, susținând că ambele părți ar fi fost de acord să oprească loviturile asupra rețelelor electrice și instalațiilor petrochimice. Totuși, mecanismele de implementare au rămas neclare, iar Rusia ar fi continuat atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii de producție și transport al energiei electrice din Ucraina. Kyiv Post notează că demersurile diplomatice vin în contextul unor discuții mai largi privind posibile armistiții menite să protejeze infrastructura municipală înaintea sezonului rece. Contextul canalului american: contacte și cu Moscova Coordonarea dintre Umerov și Kushner are loc pe fondul unor demersuri paralele ale Washingtonului pentru consultări cu Kremlinul. Agenția rusă de stat TASS a relatat anterior că Kushner și un alt emisar special, Steve Witkoff, ar putea vizita Moscova la mijlocul sau spre finalul lunii octombrie, după o convorbire telefonică Trump–Putin din 9 octombrie. După acel apel, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat pentru presa de stat rusă că Putin ar fi respins reluarea negocierilor formale de pace, invocând faptul că forțele ruse ar avea inițiativa pe linia frontului și că Moscova intenționează să continue ostilitățile până la atingerea obiectivelor operaționale. [...]
