Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile SUA–Iran de la Islamabad au pornit sub semnul neîncrederii, ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea regională, potrivit news.ro. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că discuțiile s-au desfășurat într-o „atmosferă plină de neîncredere, suspiciune și îndoială”.
Oficialul iranian a afirmat că „nimeni nu se aștepta” ca Statele Unite și Iranul să ajungă la un acord încă din prima rundă de negocieri, desfășurată la Islamabad. Declarațiile au fost făcute pentru Rețeaua de știri a studenților, controlată de statul iranian.
Baghaei a legat climatul negocierilor de contextul recent: discuțiile au avut loc după mai bine de 40 de zile de „război impus” și la scurt timp după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul transmis este că premisele politice pentru un compromis rapid sunt slabe, chiar dacă dialogul a fost reluat.
În același mesaj, oficialul a insistat că nu ar fi trebuit să existe așteptări pentru un acord „într-o singură sesiune”:
„Nu ar fi trebuit să ne aşteptăm de la început că vom putea ajunge la un acord într-o singură sesiune. Nu cred că cineva avea astfel de aşteptări.”
Totuși, Baghaei a adăugat că „diplomația nu se termină niciodată”, sugerând că Iranul vede negocierile ca pe un proces, nu ca pe o rezolvare imediată.
Pentru context suplimentar despre reacția Pakistanului, news.ro trimite la un material separat: Pakistanul îndeamnă SUA şi Iranul să respecte armistiţiul de două săptămâni, în ciuda eşecului de la Islamabad.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran s-au încheiat fără acord, menținând incertitudinea asupra armistițiului și a riscurilor geopolitice din Orientul Mijlociu , după discuții-maraton la Islamabad , potrivit Libertatea . Vicepreședintele american JD Vance a părăsit deja capitala Pakistanului, iar mesajul transmis public a fost că lipsa unui consens „este o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru SUA. Iranul a pus eșecul negocierilor pe seama „cererilor nerezonabile” ale părții americane, acuzație formulată de televiziunea de stat de la Teheran (Irib). În paralel, Pakistanul le-a cerut Washingtonului și Teheranului să respecte în continuare armistițiul, în contextul unei încetări a focului de două săptămâni, pe care Islamabadul o consideră esențială chiar și fără un acord final. Miza care a blocat discuțiile: programul nuclear JD Vance a spus că discuțiile au durat 21 de ore și că au existat „discuții substanțiale”, dar fără rezultat. Potrivit acestuia, blocajul a venit din tema programului nuclear iranian, unde Teheranul nu ar fi acceptat concesii, iar Iranul „nu s-a angajat să renunțe la arma nucleară”. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord. Și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este o veste proastă pentru Statele Unite ale Americii.” Întrebat ce condiții a respins Iranul, Vance a indicat nevoia unui „angajament ferm” că Iranul nu va urmări obținerea unei arme nucleare și nici mijloacele care i-ar permite să o obțină rapid, inclusiv pe termen lung. Ce urmează, potrivit părții americane Vance a afirmat că SUA pleacă de la Islamabad cu „o propunere foarte simplă”, descrisă drept „oferta noastră finală și cea mai bună”, și că rămâne de văzut dacă Iranul o va accepta. Oficialul american a mai declarat că a discutat „în mod constant” cu președintele Donald Trump pe durata negocierilor și că demersul a fost coordonat cu lideri din Apărare și Diplomație, menționând consultări cu Marco Rubio, Pete Hegseth, Scott Bessent și amiralul Brad Cooper (CENTCOM). [...]
Eșecul negocierilor directe SUA–Iran de la Islamabad prelungește incertitudinea de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat Washingtonul că nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene, potrivit Agerpres . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului de la Teheran și șeful delegației iraniene, a declarat pe rețeaua X că partea iraniană a venit cu „inițiative constructive”, însă „cealaltă parte nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene” în această rundă de discuții. El a susținut că Iranul are „bunăvoința și determinarea necesare”, dar nu are încredere în cealaltă parte din cauza experiențelor din războaiele anterioare. În același timp, Ghalibaf a mulțumit Pakistanului pentru rolul de mediator, la câteva ore după ce discuțiile de la Islamabad s-au încheiat fără un acord. Ce s-a întâmplat la masa negocierilor Negocierile directe dintre SUA și Iran s-au încheiat duminică dimineață fără rezultat. Vicepreședintele american JD Vance a spus că, după 21 de ore de dialog, partea iraniană a decis să nu accepte condițiile SUA, iar Washingtonul ar fi lăsat Teheranului o propunere descrisă drept oferta finală. Vance nu a oferit detalii despre conținutul negocierilor, dar a indicat drept principal obstacol lipsa unui angajament al Iranului că nu va urmări obținerea unei arme nucleare pe termen lung. De ce contează Schimbul de acuzații și lipsa unui acord mențin tensiunile politice și de securitate într-un dosar cu impact regional, în condițiile în care Teheranul invocă explicit problema „încrederii” ca blocaj, iar Washingtonul pune accentul pe garanții privind programul nuclear. În absența unui compromis, perspectiva reluării rapide a discuțiilor rămâne neclară pe baza informațiilor din sursă. [...]
ONU avertizează că taxarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar încălca dreptul internațional , ceea ce ar putea complica operarea transportului maritim pe una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global, potrivit Economedia . Mesajul vizează direct solicitarea Iranului de a introduce taxe pentru navele care trec prin strâmtoare, inclusiv după încheierea războiului. Arsenio Dominguez, șeful ONU pentru afaceri maritime și conducătorul Organizației Maritime Internaționale, a spus într-un interviu pentru Al Jazeera că statele „nu au dreptul” să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și a cerut ca aceste inițiative să nu fie urmate, invocând riscul unui precedent „foarte dăunător” pentru transportul maritim global. „Țările nu au dreptul de a introduce instrumente, plăți sau taxe pe aceste strâmtori. Orice introducere de taxe este împotriva dreptului internațional. Și voi face apel la oricine să nu urmeze și să nu utilizeze aceste tipuri de servicii, deoarece este un precedent care ar fi foarte dăunător pentru transportul maritim global.” Contextul politic: negocieri SUA–Iran fără acord Dominguez a făcut declarațiile sâmbătă, în timpul negocierilor maraton dintre oficiali americani și iranieni în Pakistan, care s-au încheiat duminică fără un acord. Printre temele rămase nerezolvate s-a numărat chiar circulația prin Strâmtoarea Ormuz. De ce spune ONU că nu sunt necesare „mecanisme” noi Șeful organismului de supraveghere al ONU a respins și ideea unor noi acorduri pentru administrarea strâmtorii, argumentând că acordul de separare a traficului din 1968 dintre Iran și Oman – care împarte calea navigabilă în linii de transport spre nord și sud – a funcționat fără probleme. „Nu avem nevoie de mecanisme suplimentare după conflict.” Ce propune Iranul și ce a sugerat Trump Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile iraniene au cerut dreptul de a impune taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și au propus ca plata să se facă în criptomonede, pentru companiile de transport maritim. Președintele american Donald Trump a sugerat, la rândul său, posibilitatea unei „societăți mixte” pentru colectarea plăților de către SUA și Iran. Miza economică: o rută prin care trece 20% din petrolul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută vitală pentru exporturile de petrol ale țărilor din Golf, pe aici trecând aproximativ o cincime (20%) din petrolul global. Înainte de declanșarea războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, și Europa importa petrol pe această rută. [...]
Amenințarea Iranului de a limita tranzitul militar prin Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global , după ce Gărzile Revoluției au transmis că vor lua „măsuri severe” împotriva oricărei nave militare care traversează zona, potrivit news.ro . Comandamentul naval al Gărzii Revoluției a declarat, prin televiziunea de stat iraniană (Irib), că „orice încercare a navelor militare de a traversa strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu o reacție severă” și că marina Gărzii „dispune de autoritate totală” pentru a gestiona strâmtoarea. În același mesaj, partea iraniană a adăugat că trecerea va fi „acordată doar navelor civile în condiții specifice”. Contextul imediat: operațiuni americane de deminare Declarația vine după ce Comandamentul Central american a anunțat că două nave de război ale Marinei SUA au traversat sâmbătă această rută maritimă strategică pentru a neutraliza minele amplasate de Teheran. Negocieri SUA–Iran și blocajul pe tema strâmtorii În paralel, surse pakistaneze au declarat pentru CNN că tonul general și rezultatul discuțiilor dintre SUA și Iran de la Islamabad au rămas în mare parte pozitive, însă persistă un impas privind controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Anterior, o sursă apropiată echipei de negociatori iraniene a spus pentru CNN că SUA ar fi formulat „cerințe inacceptabile” legate de strâmtoare, iar mass-media de stat iraniană a relatat despre dezacorduri similare. [...]
Donald Trump a transmis că rezultatul negocierilor cu Iranul nu este decisiv pentru SUA , susținând că „America câștigă” indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, venit în plin proces de discuții „foarte intense”, ridică semne de întrebare asupra spațiului real de compromis și, implicit, asupra predictibilității unui dosar cu impact direct asupra riscurilor geopolitice din regiune. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, în fața Casei Albe, în timp ce la Islamabad aveau loc discuții cu o delegație iraniană, la care participa și vicepreședintele JD Vance . Președintele american a insistat că, din perspectiva sa, miza unui acord este secundară. „Indiferent ce se va întâmpla, noi câștigăm. Fie că ajungem la un acord sau nu, pentru mine nu contează.” Ce spune Trump despre raportul de forțe și activele Iranului Întrebat despre perspectiva deblocării activelor Iranului, Trump a răspuns în termeni de victorie militară, afirmând că SUA „i-au învins militar” și că au distrus ambarcațiuni după ce, potrivit lui, iranienii „au aruncat câteva mine subacvatice”. În aceeași linie, a repetat că nu îl preocupă dacă se ajunge la o înțelegere. „Am învins complet acea țară, așa că să vedem ce se întâmplă. Poate că vor încheia un acord, poate că nu, mie nu-mi pasă. Din punctul de vedere al Americii, noi câștigăm.” Avertisment către China: „probleme mari” dacă livrează arme Iranului În același context, Trump a lansat și o amenințare la adresa Chinei, spunând că Beijingul va avea „probleme mari” dacă va livra arme Iranului. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor decizii. În lipsa unor elemente suplimentare despre conținutul negocierilor, rămâne neclar ce concesii sunt discutate și care este următorul pas formal în dialogul SUA–Iran, dincolo de afirmația lui Trump că discuțiile sunt „foarte intense”. [...]
Donald Trump a sugerat o posibilă blocadă navală americană în Strâmtoarea Hormuz , după ce discuțiile de încetare a focului dintre SUA și Iran, mediate la Islamabad, s-au încheiat fără un acord, potrivit The Jerusalem Post . Miza este controlul uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie, iar semnalul politic indică o potențială escaladare cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale din Golf. Propunerea apare într-o postare a lui Trump care distribuie un articol din Just the News, în care se afirmă că președintele ar putea „repune în funcțiune” o strategie folosită anterior împotriva Venezuelei și că „ar fi foarte ușor pentru Marina SUA să exercite control complet asupra a ceea ce urcă și coboară prin strâmtoare”. Negocierile de la Islamabad au eșuat, iar tonul s-a înăsprit După aproape 24 de ore de negocieri, vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA au venit cu „o propunere foarte simplă”, descrisă drept „oferta finală și cea mai bună”, adăugând că urmează să se vadă dacă Iranul o acceptă. De cealaltă parte, delegația iraniană a susținut că negocierile s-au desfășurat „într-o atmosferă de neîncredere”, iar ambele delegații au părăsit masa discuțiilor nemulțumite, conform aceleiași surse. Pakistanul, care conduce în prezent eforturile de mediere, a transmis un comunicat în care a mulțumit ambelor părți pentru disponibilitatea de a negocia și a cerut menținerea încetării focului până la atingerea unei înțelegeri. Hormuz, punctul sensibil: controlul strâmtorii și riscul de incidente Publicația notează că, pe lângă tema dezarmării nucleare, Strâmtoarea Hormuz a rămas în centrul discuțiilor SUA–Iran. În acest context, au apărut relatări potrivit cărora nave ale Marinei SUA ar fi traversat strâmtoarea sâmbătă, chiar când negocierile începeau, însă Iranul a negat aceste informații și a amenințat că va ataca orice nave „neautorizate” în zonă. Separat, presa turcă a relatat că tensiunile pe subiecte-cheie — în special administrarea Strâmtorii Hormuz — ar fi escaladat până aproape de o altercație fizică între ministrul iranian de externe Abbas Aragchi și emisarul special american Steve Witkoff. „Curățarea minelor” și presiunea asupra aliaților comerciali Într-o postare de sâmbătă pe Truth Social, Trump a afirmat că SUA au început procesul de îndepărtare a minelor subacvatice din Strâmtoarea Hormuz, prezentând acțiunea drept un „favor” pentru mai multe state, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța și Germania, pe care le-a criticat pentru lipsa de „curaj sau voință” de a face acest lucru. În ansamblu, mesajele publice ale lui Trump — blocada ca opțiune și operațiuni de „curățare” în strâmtoare — indică o creștere a presiunii asupra Iranului, într-un moment în care canalul de negociere rămâne deschis formal, dar fără rezultat imediat. [...]
