Știri
Știri din categoria Externe
Cuba își deschide sectoare-cheie către investiții private, într-o schimbare de reglementare care poate redesena rapid economia insulei, pe fondul unei crize profunde și al presiunilor externe, potrivit Mediafax. Autoritățile au anunțat reducerea drastică a activităților interzise companiilor private, la câteva săptămâni după aprobarea în Parlament a unui pachet de 176 de măsuri pentru promovarea economiei de piață.
Miza imediată este lărgirea bazei de operatori economici într-un stat cu economie planificată central, într-un moment în care penuriile și întreruperile de curent afectează funcționarea normală a economiei. Presa de stat a transmis că noile reglementări „extind semnificativ domeniul de acțiune al antreprenorilor și companiilor private” din Cuba.
În lista domeniilor menționate ca fiind deschise sau mai accesibile sectorului privat intră, între altele:
Mediafax notează că informațiile sunt relatate în contextul unor anunțuri oficiale, preluate de Le Figaro.
Autoritățile cubaneze mențin explicit sub control public câteva domenii considerate sensibile sau strategice. În sănătate, statul își păstrează rolul central, iar serviciile medicale ar urma să rămână garantate populației prin servicii spitalicești gratuite, conform anunțurilor citate.
Educația rămâne, de asemenea, în zona sectorului public, cu o „deschidere provizorie” limitată la îngrijirea copiilor, cursuri de limbi străine și meditații. Alte domenii rămase la stat includ mass-media, telecomunicațiile, securitatea și „domeniile strategice”.
Schimbarea vine într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză severă, pe fondul embargoului american în vigoare din 1962 și al unei „blocade petroliere” menționate ca durând de aproape cinci luni. Potrivit informațiilor din articol, această situație a împins economia „în pragul colapsului”, cu pene de curent pe scară largă și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente.
Autoritățile afirmă că în Cuba există peste 15.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), autorizate din 2021, iar acestea „se așteaptă” să ajungă la mai mult de jumătate din sectorul comerțului cu amănuntul până în 2025. Dacă această proiecție se confirmă, extinderea accesului la sectoare precum energie, logistică portuară sau distribuție ar putea accelera mutarea unei părți mai mari din activitatea economică spre operatori privați, în limitele stabilite de stat.
Recomandate
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]
Cutremurul din sud-vestul Japoniei a lăsat zeci de mii de locuințe fără utilități, iar bilanțul a urcat la 28 de morți , într-un context în care intervențiile și reluarea serviciilor esențiale sunt îngreunate de replici și de canicula așteptată, potrivit Agerpres . Seismul, cu magnitudinea 7,1 conform autorităților japoneze (6,8 potrivit Institutului Geologic al Statelor Unite – USGS), s-a produs marți pe insula Kyushu și a provocat avarii la locuințe și poduri, incendii și întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă. Guvernul japonez a precizat că totalul de 28 de decese include și persoane pentru care autoritățile încă stabilesc dacă moartea este legată direct de cutremur. Intervenții în teren și riscuri suplimentare Sute de salvatori continuau căutările în orașul Kashima, din prefectura Kumamoto , unde există temeri că persoane ar putea fi prinse sub dărâmăturile unui centru comercial. Clădirea fusese evacuată după cutremur, însă aproximativ 50 de minute mai târziu a fost devastată de o explozie puternică, în timp ce un număr necunoscut de angajați se aflau încă în interior, potrivit AFP. Autoritățile au confirmat separat cinci morți și patru persoane dispărute la o fabrică a companiei Nippon Paper Industries din orașul Yatsushiro, după prăbușirea parțială a unui coș de fum. Presiune pe infrastructură: electricitate și apă Miercuri după-amiază, aproximativ 31.200 de gospodării și alte imobile erau în continuare fără electricitate, iar alimentarea cu apă era perturbată pentru circa 84.000 de locuințe, potrivit autorităților japoneze. Televiziunile locale au difuzat imagini cu oameni stând la coadă pentru a cumpăra apă potabilă și combustibil. Regiunea a fost zguduită în continuare de replici, iar temperaturile sunt așteptate să depășească 35 de grade Celsius, ceea ce poate complica atât operațiunile de căutare, cât și gestionarea întreruperilor de utilități. În context, prefectura Kumamoto a mai fost lovită în 2016 de două cutremure puternice soldate cu 273 de morți și peste 2.800 de răniți, iar Japonia rămâne una dintre cele mai expuse țări la riscul seismic, fiind situată la întâlnirea a patru plăci tectonice, pe „Cercul de Foc” al Pacificului. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Rebelii Houthi pregătesc un sistem de „taxare” a navelor în Bab el-Mandeb, riscând să scumpească și să întârzie transporturile de energie și mărfuri ; potrivit HotNews , ministrul Informațiilor din Yemen spune că serviciile secrete au confirmat implicarea directă a consilierilor din Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) în proiectarea mecanismului. Planul ar urma să vizeze strâmtoarea Bab el-Mandeb , la intrarea în Marea Roșie, o rută considerată crucială pentru livrările de țiței către piața internațională, mai ales în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de HotNews. Ce ar însemna „modelul Ormuz” aplicat în Marea Roșie Ministrul yemenit Moammar al-Eryani descrie inițiativa drept o încercare de a transforma unul dintre cele mai strategice coridoare maritime într-o sursă constantă de finanțare pentru activitățile militare ale miliției Houthi. El afirmă că evaluarea se bazează pe „informații confirmate” obținute recent. Potrivit declarațiilor sale, implicarea IRGC ar include participarea la „cadrul tehnic și administrativ” al proiectului și crearea unei entități specializate care să colecteze plăți de la companiile de transport maritim și de la navele comerciale. De ce contează economic: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe piața energiei În material se arată că Bab el-Mandeb a devenit o rută și mai importantă pentru livrările de țiței după ce atacurile și amenințările Teheranului au blocat exporturile de energie din Golf prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, o eventuală „monetizare” a trecerii prin Bab el-Mandeb ar putea amplifica volatilitatea și riscul de perturbări pe piețele energetice. În paralel, atacurile Houthi asupra navelor cu legături cu Israelul în Marea Roșie și Golful Aden au dus deja la o scădere puternică a volumului de mărfuri, pe fondul războiului dintre Israel și Hamas, multe nave fiind nevoite să ocolească pe la sudul Africii. Context operațional: blocadă anunțată și atacuri asupra infrastructurii petroliere Săptămâna trecută, Houthi (Ansar Allah) au anunțat o blocadă maritimă asupra Arabiei Saudite și și-au asumat ulterior atacuri care au vizat petroliere saudite și infrastructură petrolieră, potrivit aceleiași relatări. HotNews notează că, deși Houthi nu controlează coasta Yemenului de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, ei dețin teritorii la mai puțin de 100 de kilometri de zonă. Materialul mai consemnează că blocada a pus în pericol capacitatea Arabiei Saudite de a exporta „milioane de barili de țiței pe zi”, iar Riadul a răspuns cu atacuri aeriene asupra pozițiilor rebelilor. Separat, este menționat că SUA și Arabia Saudită au lansat miercuri atacuri asupra membrilor unei alianțe paramilitare din Irak care include grupări proiraniene, alianța anunțând cel puțin 20 de morți. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
