Știri
Știri din categoria Externe
Rețeaua electrică a Cubei s-a prăbușit sâmbătă seara, lăsând întreaga țară fără curent pentru a treia oară în luna martie, relatează Mediafax. Episodul vine pe fondul unei crize energetice care se adâncește, alimentată de lipsa combustibilului și de degradarea infrastructurii.
Potrivit Associated Press, compania de stat Cuban Electric Union a anunțat o pană totală de electricitate la nivel național, fără să precizeze cauza. Autoritățile au transmis că echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării.
Întreruperile de curent, atât la scară națională, cât și regională, au devenit frecvente în ultimii doi ani, pe fondul avariilor repetate ale infrastructurii învechite. Situația este agravată de pene zilnice de până la 12 ore, asociate cu lipsa combustibilului. Ultima pană generalizată avusese loc luni, iar cea de sâmbătă este a doua din ultima săptămână și a treia din această lună.
Impactul asupra populației este direct: reducerea programului de lucru, dificultăți la gătit și pierderi de alimente, în condițiile în care frigiderele nu mai funcționează. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că insula nu a mai primit petrol de la furnizori externi de trei luni, iar Cuba produce sub 40% din necesarul său de combustibil.
Guvernul cubanez pune o parte din responsabilitate pe restricțiile impuse de Statele Unite, după ce Donald Trump a avertizat în ianuarie că va introduce tarife pentru țările care furnizează petrol Cubei. În același timp, administrația americană condiționează relaxarea sancțiunilor de eliberarea deținuților politici și de inițierea unor reforme economice și politice, Trump menționând recent inclusiv posibilitatea unei „preluări prietenoase” a Cubei.
Recomandate
Cuba susține că se pregătește pentru o posibilă invazie a SUA , pe fondul unei crize energetice care afectează servicii esențiale în capitală. Președintele Miguel Díaz-Canel afirmă că planul de apărare al țării se bazează pe conceptul unui „război al întregului popor”, în contextul intensificării presiunilor din partea administrației Trump. Díaz-Canel a acuzat Washingtonul că aplică o „blocadă energetică” care agravează o situație deja dificilă și a invocat amenințări din partea SUA. El a spus că autoritățile cubaneze au declanșat un plan pentru creșterea gradului de pregătire a populației, pe fondul riscului unei agresiuni împotriva Cubei. În paralel, Havana se confruntă cu o criză de apă, după ce lipsa de combustibil și instabilitatea rețelei electrice au lăsat mii de robinete fără apă, relatează Reuters , citată de Digi24. Locuitorii din capitală cară găleți și stau la coadă la camioane-cisternă pentru a-și asigura necesarul minim. Compania de stat Aguas de La Habana a confirmat că programele de pompare și operațiunile de alimentare cu apă au fost perturbate din cauza lipsei de electricitate. În unele cartiere, rezervoarele de apă de pe acoperișuri sunt goale, iar oamenii spun că trebuie să fiarbă puțina apă pe care reușesc să o colecteze. Criza energetică este pusă în legătură cu înăsprirea măsurilor americane după capturarea, în ianuarie, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, principalul susținător al Cubei, conform relatării Reuters. În acest context, președintele american Donald Trump a redus livrările de petrol venezuelean către Cuba și a amenințat cu tarife alte țări furnizoare, ceea ce a afectat infrastructura energetică fragilă a insulei. Pentru o parte dintre locuitori, problemele nu sunt noi. O femeie intervievată de Reuters, Maria de Jesus Rusindo, în vârstă de 58 de ani, a spus că dificultățile legate de apă persistă din 2021 și continuă în 2026, iar de ani de zile transportă recipiente grele cu apă până acasă. [...]
Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana , pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media , care citează dpa și o relatare a Washington Post. Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post. Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate. Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate. Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă. [...]
Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a avertizat asupra „interferenței străine” la summitul CELAC din Columbia, potrivit Al Jazeera . Lula a criticat ceea ce a numit revenirea unei abordări „coloniale” față de țările în curs de dezvoltare, fără să-l numească direct pe președintele SUA, Donald Trump, dar făcând trimitere la acțiuni atribuite administrației americane. În discursul său de sâmbătă, Lula a invocat exemple precum blocada de combustibil asupra Cubei și cazul Venezuelei, întrebând dacă astfel de măsuri pot fi considerate „democratice”. El a spus că statele din Sudul Global au fost deja „jefuite” de resurse, iar acum ar exista o presiune pentru controlul asupra mineralelor critice și a pământurilor rare. Mesajul lui Lula: resurse, suveranitate și „o nouă colonizare” Lula a susținut că miza actuală o reprezintă accesul la minerale critice și pământuri rare, esențiale pentru industrii precum tehnologia și energia. Fără a preciza explicit cine sunt actorii vizați, el a afirmat că statele bogate în resurse riscă să fie tratate din nou ca simple surse de materii prime. „După ce au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele critice și pământurile rare pe care le avem. Vor să ne colonizeze din nou.” În același registru, Lula a avertizat împotriva încălcării integrității teritoriale și a intervențiilor externe în politica statelor din regiune. „Nu putem permite nimănui să intervină și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”, a spus el, conform relatării. Acțiuni atribuite administrației Trump și temeri în America Latină Articolul plasează declarațiile lui Lula într-un context mai larg, evocând istoricul intervențiilor Washingtonului în America Latină, de la doctrina Monroe încoace. Potrivit sursei, după o perioadă în care implicarea directă a SUA ar fi scăzut, Donald Trump ar fi „reactivat” această tradiție prin măsuri precum lovituri navale împotriva unor presupuşi traficanți de droguri în Caraibe, o blocadă navală asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei și implicare în politica electorală din Honduras și Argentina. Tot potrivit Al Jazeera , Trump ar fi impus anul trecut un tarif de 50% pentru bunurile braziliene, invocând drept motiv procesul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar SUA ar fi arătat interes pentru zăcămintele de pământuri rare ale Braziliei. Sursa mai afirmă că, pe 3 ianuarie, forțe americane l-ar fi răpit și încarcerat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, transportându-l la New York pentru a fi judecat pentru acuzații legate de droguri și arme. Critici la adresa ONU și ecouri din partea lui Gustavo Petro Lula a extins critica și către arhitectura internațională de securitate, acuzând ONU că nu reușește să oprească conflicte majore. El a indicat situațiile din Gaza, Ucraina și Iran și a reluat apelul pentru reforma Consiliului de Securitate, blocată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți (China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA). Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a susținut la rândul său că ONU „acționează în impotență” în fața războaielor, dar a argumentat că organizația rămâne necesară pentru soluții climatice și limitarea încălzirii globale. În același timp, participarea redusă a liderilor din America Latină și Caraibe la summit a fost prezentată ca un semn al diviziunilor din regiune, între cei prezenți numărându-se președinții Braziliei, Uruguayului, Burundului și Columbiei, precum și premierii din Guyana și Saint Vincent și Grenadine. [...]
Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa” , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari. Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii. Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie. În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare. Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT. [...]
Negociatorii Ucrainei și ai SUA au reluat sâmbătă, în Florida, discuțiile despre încheierea războiului , iar întâlnirile vor continua duminică, potrivit Reuters . Runda are loc în contextul eforturilor mediate de Washington pentru a avansa către un acord de pace în conflictul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. La discuțiile de sâmbătă nu au participat reprezentanți ruși. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a transmis pe rețeaua X că echipele au continuat să abordeze „problemele-cheie” și pașii următori din procesul de negociere, cu accent pe „alinierea abordărilor” pentru a obține rezultate practice. Casa Albă a descris întâlnirea drept „constructivă”, precizând că discuțiile s-au concentrat pe reducerea diferențelor și pe soluționarea punctelor rămase, pentru a se ajunge mai aproape de un acord de pace cuprinzător. Potrivit Reuters, echipa americană este condusă de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. „Este important pentru noi toți în lume ca diplomația să continue și să încercăm să punem capăt acestui război.... Nimeni nu vrea acest război”, a spus președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, în mesajul său video de seară. Zelenski a mai afirmat că miza principală este evaluarea disponibilității Rusiei de a avansa către o încheiere reală a războiului și dacă este pregătită să o facă „cinstit și decent”. El a declarat, de asemenea, că vor urma discuții duminică, iar vineri le-a spus jurnaliștilor că grupurile de lucru americano-ucrainene vor aborda documente bilaterale și vor discuta un acord amplu privind dronele. Reuters mai notează că Ucraina lucrează, în paralel, la finalizarea unor acorduri cu opt țări din Orientul Mijlociu, pentru a valorifica experiența acumulată în apărarea împotriva atacurilor cu drone rusești, pe fondul escaladării războiului SUA-Israel cu Iran, potrivit unei surse familiarizate cu subiectul. În planul negocierilor cu Rusia, disputa majoră rămâne teritoriul: Moscova cere ca Ucraina să cedeze integral Donbasul, inclusiv zone pe care forțele ruse nu le-au ocupat, cerere respinsă de Kiev. [...]
