Știri
Știri din categoria Externe
Casa Albă cere 152 de milioane de dolari pentru redeschiderea închisorii Alcatraz, sumă inclusă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027, potrivit Mediafax.
Solicitarea vizează modernizarea penitenciarului astfel încât acesta să fie reintrodus în rețeaua centrelor de detenție active din SUA, consemnează Reuters, citată de Mediafax. Fondurile ar urma să fie gestionate de Biroul Federal al Penitenciarelor și să acopere costurile inițiale de reconstrucție și modernizare.
În documentele bugetare, obiectivul este transformarea Alcatraz într-o „o închisoare securizată de ultimă generație”, conform informațiilor din articol.
„Solicit Biroului Penitenciarelor, împreună cu Departamentul de Justiție, FBI și Securitate Internă, să redeschidă un Alcatraz substanțial mărit și reconstruit care găzduiesc cei mai nemiloși și violenți infractori ai Americii”.
Ideea redeschiderii a fost lansată de președintele Donald Trump, care a făcut anunțul în luna mai, potrivit textului. În forma actuală, cererea de finanțare este integrată în propunerea de buget pentru 2027, ceea ce indică faptul că proiectul depinde de procesul bugetar federal.
Alcatraz a fost deschisă în 1934 și a fost considerată una dintre cele mai sigure închisori din SUA datorită amplasării pe o insulă și condițiilor din apele din jur; printre deținuții notorii s-a numărat Al Capone. Penitenciarul a fost închis în 1969 și a fost transformat ulterior într-un obiectiv turistic administrat de Serviciul Parcurilor Naționale.
Recomandate
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
Administrația Trump face primul angajament financiar major pentru o forță internațională în Gaza, alocând peste 206 milioane de dolari (aprox. 930 milioane lei) , într-o încercare de a debloca planul de securizare și reconstrucție a enclavei, aflat în impas, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În două notificări datate 30 iulie, Departamentul de Stat a informat Congresul SUA că 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) vor fi direcționați către echipamente, infrastructură, vehicule și costuri operaționale pentru Forța Internațională de Stabilizare (ISF). Alte 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei) ar urma să acopere reutilizarea unor vehicule blindate americane pentru sprijinirea acestei forțe. Miza economică și operațională este că finanțarea reprezintă primul pas concret al SUA pentru implementarea unei forțe de menținere a păcii în Gaza, într-un moment în care planul mai amplu de reconstrucție rămâne blocat. Administrația americană nu a indicat, însă, care ar fi costul total necesar pentru finanțarea forței pe termen mai lung. Ce ar urma să facă ISF și ce rămâne neclar În una dintre notificările către Congres, rolul ISF este descris ca fiind unul extins, de la securitate până la facilitarea ajutorului și reconstrucției: „ISF va conduce operațiunile de securitate, va sprijini demilitarizarea completă și va permite livrarea în siguranță a ajutorului umanitar și a materialelor de reconstrucție către Fâșia Gaza.” Totodată, componența finală a forței este „încă în curs de negociere”, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind statele participante, structura de comandă și calendarul de desfășurare. Context: planul de reconstrucție rămâne blocat politic Donald Trump a înființat un „Consiliu pentru Pace” care să monitorizeze planul de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza și de a reconstrui teritoriul. Conform planului descris, o forță de menținere a păcii ar urma să fie desfășurată după retragerea trupelor israeliene, să securizeze zonele, să antreneze noi forțe de poliție palestiniene și să sprijine livrările de ajutoare. De la anunțul unui acord la sfârșitul lunii iulie, demersul a stagnat, pe fondul refuzului Israelului și Hamas de a îndeplini condițiile necesare pentru aplicarea acordului. Emisarul special Jared Kushner a avut întâlniri recente cu oficiali Hamas și cu lideri israelieni la Ierusalim, dar a părăsit regiunea fără progrese, potrivit informațiilor citate. [...]
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Autoritățile din Altai au declanșat o operațiune de reducere a riscului în zone turistice și locuite , după ce o tânără turistă a fost ucisă de un urs, iar în primele zile 12 animale au fost împușcate în apropierea unei baze turistice, potrivit Mediafax . Vânătoarea a început în Altai, republică din sudul Rusiei, după ce autoritățile locale au ordonat o intervenție „masivă”, vizând în special urșii care se apropie de zonele locuite și de cele frecventate de turiști. Informația despre incident și declanșarea operațiunii este atribuită de publicație canalului Nexta. De ce contează: presiune operațională pe zonele turistice Miza imediată este limitarea interacțiunilor periculoase dintre oameni și fauna sălbatică în proximitatea infrastructurii turistice, într-o regiune montană unde, potrivit sursei, urșii ajung frecvent în zone locuite. Experții citați de Mediafax indică drept cauză a acestei apropieri faptul că urșii se deplasează pe distanțe mari din cauza resurselor reduse de hrană. Context: populația de urși și factorii invocați În rezervația din Altai ar exista aproximativ 400 de urși, iar în întreaga republică numărul este estimat la „câteva mii”, conform aceleiași surse. Totodată, este menționată o recoltă slabă de nuci de pin în acest an, fenomen pe care localnicii îl pun, între altele, pe seama defrișărilor și a reducerii habitatului animalelor. [...]
România a activat sprijinul transfrontalier pentru stingerea incendiilor din Serbia , trimițând un elicopter Black Hawk din rezerva europeană rescEU și un detașament de intervenție, într-o operațiune aprobată „cu titlu gratuit”, potrivit Mediafax . Misiunea este prima intervenție internațională a elicopterului Black Hawk rescEU al autorităților române. Incendiile de vegetație din Serbia au luat amploare în ultimele zile și au afectat 3.500 de hectare din Rezervația Naturală Deliblato Sands, iar fumul a fost vizibil inclusiv din România, conform informațiilor citate de publicație. Intervenția: elicopter rescEU și detașament IGSU Ajutorul a fost solicitat prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene , iar Comisia Europeană a apelat la România pentru sprijin. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că, la propunerea sa, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat acordarea asistenței internaționale. Concret, România a detașat în Serbia: un elicopter Black Hawk rescEU, pentru intervenție în zone greu accesibile; 69 de persoane și 15 mijloace tehnice din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). De ce contează: test operațional pentru capacitatea rescEU DSU precizează că elicopterul Black Hawk S-70M mobilizat de România face parte din rezerva europeană rescEU, descrisă ca o capacitate strategică pentru intervenție rapidă în situații de urgență, inclusiv incendii de pădure. În plan operațional, misiunea marchează trecerea de la utilizare internă la intervenție externă, în cadrul mecanismelor UE de răspuns la dezastre. [...]
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
