Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile aproape zilnice asupra Kievului mențin presiunea operațională asupra orașului și infrastructurii, după ce explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează news.ro, citând jurnaliști AFP aflați la fața locului.
Potrivit relatării, una dintre explozii a fost atât de puternică încât a declanșat alarmele mașinilor parcate în centrul orașului și s-a auzit inclusiv din interiorul adăposturilor antiaeriene.
În același timp, Forțele Aeriene Ucrainene au transmis pe Telegram că rachete balistice se apropiau de Kiev.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat pe Telegram că au fost observate vehicule în flăcări și fum în apropierea unui centru comercial din districtul Desnianski și că o clădire nerezidențială a fost lovită. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, un bilanț al victimelor sau al pagubelor.
Contextul rămâne unul de intensitate ridicată: Rusia lansează rachete și drone asupra capitalei ucrainene aproape zilnic de la începutul invaziei din februarie 2022. Exploziile din această noapte au avut loc la o zi după un atac cu drone ucrainene asupra a două centre logistice din Rusia, soldat cu cel puțin opt morți, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
Disputa Ungaria–Austria pe lucrările de la Paks riscă să ajungă în mecanismele UE , pe fondul acuzațiilor lansate de premierul ungar Péter Magyar privind o presupusă plângere depusă la Bruxelles împotriva unui „prag de fund” construit în Dunăre pentru a susține funcționarea centralei nucleare de la Paks, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și coordonare transfrontalieră: lucrarea este prezentată de Budapesta ca necesară pentru menținerea nivelului apei cerut de operarea centralei, în timp ce Viena insistă pe importanța unei căi navigabile „eficiente și fiabile” pe Dunăre, cu impact direct asupra conectării centrelor industriale austriece la piețele internaționale de transport. Acuzația lui Péter Magyar și reacția Austriei Péter Magyar a susținut, într-o postare pe Facebook, că Austria ar fi depus o plângere la Comisia Europeană privind construcția pragului de fund din zona centralei de la Paks. Guvernul austriac a negat însă că ar fi formulat o astfel de plângere. În același mesaj, premierul ungar a legat disputa de un alt subiect sensibil în relația bilaterală, acuzând Austria că ar fi „mai puțin activă” în problema poluării cu azbest decât în contestarea lucrării de la Paks. „În prezent, Centrala Nucleară Paks poate funcționa fără probleme doar datorită pragului de fund construit. Între timp, Austria s-a plâns la Bruxelles cu privire la construcție. Ar fi bine dacă austriecii ar fi atât de activi în problema azbestului.” Publicația hvg.hu, citată în material, notează că autoritățile de la Viena, contactate de agenția APA, au declarat că nu au depus o plângere oficială la Bruxelles. Ce spune Comisia Europeană: nu confirmă existența unei plângeri Potrivit Portfolio.hu, Comisia Europeană nu a putut confirma dacă a primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei. Informația a fost transmisă miercuri de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare a agenției ungare de presă MTI. „Nu pot confirma în acest moment dacă am primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei, dar, având în vedere natura complexă a problemei, suntem în consultare cu serviciile noastre UE.” Această poziție lasă deschisă interpretarea că subiectul este, cel puțin, în atenția instituțiilor europene, chiar dacă nu există o confirmare privind o procedură formală declanșată de Austria. Canalul de lucru: Comisia Dunării și Strategia UE pentru Regiunea Dunării Dincolo de disputa politică, materialul indică existența unor canale instituționale active: Comisia Dunării (cu sediul la Budapesta) și Comisia Europeană sunt în contact direct cu autoritățile maghiare competente. În plus, în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), statele membre riverane au elaborat o poziție comună privind investiția, poziție care a fost prezentată ministrului transporturilor din Ungaria și premierului Péter Magyar și transmisă ulterior guvernului ungar prin secretariatul tehnic al SUERD. Poziția ministerului austriac: fără plângere, dar cu accent pe navigație și coordonare Ministerul Federal austriac pentru Inovație, Mobilitate și Infrastructură a transmis, tot la solicitarea MTI, că nu a depus o plângere oficială la Comisia Europeană privind pragul de fund din zona Paks. Un oficial al ministerului a subliniat importanța economică a Dunării și a reiterat că, pentru Austria, o cale navigabilă dunăreană „eficientă și fiabilă” este o condiție importantă pentru conectarea centrelor industriale și economice la piețele internaționale de transport. În același timp, oficialul a arătat că ministerul înțelege interesul Ungariei pentru o aprovizionare cu energie „sigură și fiabilă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa nu pare închisă: există consultări între Comisia Europeană, Comisia Dunării și autoritățile maghiare, iar statele riverane au deja o poziție comună în cadrul SUERD. În lipsa unei confirmări privind o plângere oficială, următorul pas relevant rămâne modul în care aceste consultări se vor traduce în cerințe concrete pentru Ungaria privind investiția de la Paks și compatibilitatea ei cu interesele de navigație și coordonare pe Dunăre. [...]
Atacul cu dronă asupra unui centru comercial din Sumî ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura civilă din nordul Ucrainei , după ce lovitura de miercuri s-a soldat cu trei morți și două persoane rănite, potrivit Mediafax . Ținta a fost un centru comercial și de divertisment din orașul Sumî, iar guvernatorul regional Oleh Hryhorov a transmis pe Telegram că, în urma loviturii, a izbucnit un incendiu. O fotografie publicată de acesta arată clădirea grav avariată și moloz împrăștiat în jur. „Inamicul a lansat un atac de precizie cu o dronă asupra unui centru comercial și de divertisment din Sumî. Până în prezent, a fost confirmat un deces. Rapoartele preliminare indică faptul că numărul morților ar putea fi mai mare”, a transmis inițial Hryhorov. Ulterior, bilanțul a fost actualizat la trei persoane decedate și două rănite. Mașinile din parcarea centrului comercial, dar și clădirea, au fost avariate, iar la fața locului au fost mobilizate serviciile de urgență. Operațiunile de salvare și îndepărtare a molozului erau în desfășurare, în timp ce guvernatorul a avertizat asupra posibilității unor noi atacuri. Context: presiune constantă în zona de graniță Sumî și regiunea din apropierea frontierei cu Rusia sunt de mai mult timp ținta unor atacuri puternice. Moscova a declarat că urmărește să creeze o „zonă tampon” în această regiune, notează materialul. Separat, potrivit Ukrinform, două persoane rănite marți, 8 septembrie, într-un atac asupra unui tren din districtul Sumî au murit ulterior într-un spital din oraș. Mesajul lui Zelenski și diferențe de bilanț Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, că în Sumî o dronă rusească a lovit în apropierea unui centru comercial și că „până în prezent” sunt cunoscute două victime și 14 persoane rănite, menționând și un atac masiv asupra orașului Mikolaiv, cu doi morți și șapte răniți. Diferențele dintre bilanțurile comunicate în același interval sugerează că evaluările au evoluat pe măsură ce intervențiile de urgență au continuat. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
