Știri
Știri din categoria Externe

Președintele Libanului avertizează că loviturile israeliene pot prefigura o invazie terestră potrivit G4Media, după ce aviația israeliană a atacat duminică mai multe poduri și infrastructuri din sudul Libanului, pe fondul tensiunilor cu Hezbollah.
Israelul a ordonat armatei să distrugă „toate podurile” despre care susține că sunt folosite de Hezbollah, iar printre obiectivele lovite se află podul de la Qasmiyeh, peste râul Litani. Materialul notează că atacurile au vizat mai multe puncte de infrastructură din Liban.
Cel mai important obiectiv vizat a fost podul de la Qasmiyeh. Israelul își justifică operațiunile prin prezența și activitatea Hezbollah în regiune, mișcare descrisă în articol drept pro-iraniană.
Președintele libanez Joseph Aoun a condamnat atacurile într-un comunicat al președinției, apreciind că distrugerea infrastructurilor reprezintă „o escaladare periculoasă și o încălcare flagrantă a suveranității Libanului”. În același mesaj, el a avertizat că loviturile sunt „preludiul unei invazii terestre”, în condițiile în care Israelul a mai desfășurat anterior incursiuni terestre în sudul Libanului.
„Atacurile asupra infrastructurilor din sudul Libanului sunt un «preludiu al unei invazii terestre»”, a avertizat președintele Joseph Aoun.
Tot duminică, patriarhul maronit Béchara Raï a transmis un mesaj legat de situația din sudul țării, aducând un omagiu locuitorilor satelor creștine care au refuzat să plece. În omilia de la Bkerké, el i-a numit „adevărații păzitori ai națiunii” și a vorbit despre „rezistența” lor în fața bombardamentelor care afectează și localitățile respective.
În ansamblu, articolul plasează atacurile în contextul unei zone cu tensiuni ridicate, în care Israelul invocă prezența Hezbollah, iar Libanul denunță încălcarea suveranității. Distrugerea podurilor ridică, totodată, riscuri pentru circulația civililor și pentru accesul la ajutor umanitar și resurse de bază, pe lângă impactul militar invocat de partea israeliană.
Recomandate

Liderul Hezbollah Naim Qassem cere oprirea negocierilor directe Israel–Liban, o poziție care poate complica continuarea armistițiului început în aprilie , potrivit The Jerusalem Post . Într-un mesaj scris adresat membrilor grupării, Qassem a spus că Hezbollah „nu se va preda” și a cerut ca Libanul să se retragă din formatul actual de discuții. Qassem a susținut că negocierile directe care au dus la încetarea focului intrată în vigoare pe 16 aprilie „avantajează doar Israelul” și ar presupune „concesii gratuite” din partea guvernului libanez. În schimb, el a cerut trecerea la negocieri indirecte, argumentând că astfel „puterea este în mâinile negociatorului libanez”. Publicația notează că aceste discuții sunt programate să continue în această săptămână. Ce urmărește Hezbollah, potrivit lui Qassem În același mesaj, liderul Hezbollah a afirmat că gruparea rămâne „pe câmpul de luptă” și că Libanul nu va reveni la situația de dinainte de 2 martie. El a acuzat Israelul și SUA că ar urmări anexarea Libanului ca parte a unui proiect de „Israel Mare” și a spus că „oricât de mari ar fi sacrificiile, ele sunt mai mici decât costul capitulării”. Qassem a indicat că autoritățile libaneze sunt responsabile pentru negocierea obiectivelor „suverane” ale Libanului și a spus că Hezbollah este dispus să coopereze pentru atingerea a cinci ținte: oprirea atacurilor israeliene; retragerea completă a prezenței IDF din Liban și desfășurarea armatei libaneze în zona sudică a râului Litani; eliberarea prizonierilor; întoarcerea tuturor persoanelor strămutate la casele lor; reconstrucția. Totodată, Qassem a mulțumit Iranului și a afirmat că acordul SUA–Iran, care ar fi inclus o încetare a focului în Liban, a fost „una dintre cele mai puternice cărți” ale Hezbollah pentru a opri „agresiunea israeliană”. Contextul diplomatic: presiuni asupra Israelului și o nouă rundă de discuții Separat, președintele Libanului, Joseph Aoun , a cerut Statelor Unite să pună presiune pe Israel pentru încetarea focului și oprirea demolărilor de locuințe în sudul Libanului, potrivit unui comunicat al președinției libaneze citat în material. Aoun a discutat subiectul cu ambasadorul SUA la Beirut, Michel Issa, iar cei doi au trecut în revistă evoluțiile legate de o a treia rundă de discuții care ar urma să aibă loc la Washington între reprezentanți guvernamentali libanezi și israelieni. Reuters a contribuit la acest material, mai notează publicația. [...]

Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022 , într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews . Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”. Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile. Reacția Kievului: „Nu a participat la negocieri, nu a avut acces la decizie” Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor: „Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”. De ce contează acum: Donbasul, obstacol major în orice discuție de pace Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate. Potrivit Kyiv Post , cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea. În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului. Contextul interviului și profilul interlocutorului Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici . HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak. [...]

Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]

Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]

Iranul ridică miza nucleară cu o amenințare de îmbogățire la 90% , un nivel asociat utilizării militare, ceea ce complică orice scenariu de armistițiu și crește presiunea asupra SUA și Israelului să obțină controlul asupra stocurilor existente, potrivit Adevărul . Avertismentul a fost transmis de Ebrahim Rezaei , purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă din Iran. El a spus că, în cazul unui nou atac, Teheranul ar putea lua în calcul îmbogățirea uraniului până la 90%, subiect care „va fi analizat în parlament”. De ce contează: pragul de 90% și stocurile deja existente În material se arată că Iranul nu ar fi predat încă peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, iar publicația britanică The Guardian notează că trecerea de la 60% la 90% ar fi „un pas tehnic relativ mic”. În termeni practici, asta înseamnă că miza negocierilor nu mai este doar oprirea îmbogățirii, ci și ce se întâmplă cu materialul deja produs. Donald Trump este citat spunând că unul dintre obiectivele centrale ale SUA în confruntarea cu Iranul a fost prevenirea dezvoltării unei arme nucleare de către Teheran. Poziția Israelului: oprire completă și „scoaterea” materialului din Iran Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul cu Iranul va continua atât timp cât țara deține stocuri de uraniu puternic îmbogățit și cât timp există situri de îmbogățire care nu au fost demontate. „Nu s-a terminat, pentru că mai există material nuclear – uraniu îmbogățit – care trebuie scos din Iran. Mai există situri de îmbogățire care trebuie demontate” Întrebat cum ar trebui îndepărtat materialul, Netanyahu a descris o abordare directă: „Strategia este simplă: intri și îl iei. Consider că acest lucru poate fi realizat fizic. Nu este o problemă, ci o misiune de o importanță vitală” Ce se discută în culise: diluare și transfer într-o țară terță Iranul nu a confirmat public că ar renunța la uraniu, susținând că are dreptul să îmbogățească material nuclear și că programul său are exclusiv scopuri pașnice. Totuși, potrivit a doi oficiali regionali citați de Associated Press, Teheranul ar fi propus diluarea unei părți din uraniul puternic îmbogățit și transferarea restului într-o țară terță. Rusia și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a prelua acest material, iar oficialii citați au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea negocierilor diplomatice. În același context, Adevărul amintește o declarație recentă a lui Trump, potrivit căreia Iranul ar fi fost inițial dispus să permită accesul SUA pentru extragerea uraniului puternic îmbogățit, dar ar fi renunțat ulterior la această prevedere în cea mai recentă propunere de armistițiu. [...]

Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]