Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea atacurilor asupra navelor în Strâmtoarea Hormuz împinge prețul petrolului în sus și amplifică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, în condițiile în care SUA și Iranul își dispută public controlul zonei, potrivit unei analize Al Jazeera.
În octombrie, zeci de nave au fost atacate în sau lângă Strâmtoarea Hormuz. Doar în săptămâna încheiată la 16 octombrie, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat cel puțin 12 nave atacate, cu mențiunea că organizația „se chinuie să raporteze cu acuratețe numărul real”, deoarece majoritatea navelor lovite refuză să raporteze incidentele. Publicația notează că luna octombrie a înregistrat cel mai mare număr de atacuri asupra navelor de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, declanșat pe 28 februarie.
Din cele 12 atacuri confirmate de UKMTO, jumătate dintre nave au continuat către destinație sau au ajuns în port; una s-a scufundat, două au fost avariate grav (imobilizate), iar trei au fost fie avariate, fie au avut un rezultat neconfirmat. UKMTO a raportat și un tip nou de atac: un petrolier ar fi fost lovit de o grenadă propulsată de rachetă (RPG) trasă de pe o ambarcațiune mică, la 78 mile marine (aprox. 144 km) nord-est de orașul saudit Jubail, provocând avarii.
Pe fondul atacurilor, cotația Brent a atins 110 dolari/baril pentru prima dată din mai, potrivit materialului. În paralel, fluxurile de petrol prin Hormuz au rămas sub nivelul de referință de dinaintea războiului: 11,6 milioane barili/zi în cele șapte zile până la 13 octombrie, adică aproximativ 68% din baza de 17,1 milioane barili/zi, conform datelor Kpler citate.
Analiza leagă presiunea pe preț și de atacurile houthiților aliniați Iranului asupra infrastructurii energetice saudite și de capturarea strâmtorii Bab al-Mandeb, pe lângă așteptările pieței că escaladarea dintre SUA și Iran continuă.
Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a susținut într-un mesaj video că, în pofida atacurilor iraniene, în ultima săptămână au tranzitat Hormuz 400 de nave și 100 de milioane de barili de petrol. El a afirmat explicit:
„Să fie clar: Strâmtoarea Hormuz este controlată de Statele Unite și partenerii noștri regionali, nu de Iran.”
Armata americană mai susține că menține o blocadă navală „de neclintit” asupra porturilor sudice ale Iranului, care ar fi costat Iranul 25 miliarde dolari (aprox. 115 miliarde lei) în venituri din exporturi de petrol, și că SUA ar fi confiscat recent 350 milioane dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) din finanțări iraniene în criptomonede.
De cealaltă parte, Teheranul nu a publicat cifre privind navele atacate sau traficul prin Hormuz și acuză Washingtonul că exagerează pentru a proiecta succesul campaniei navale. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a intensificat raportările privind mine navale în zonă și susține că ruta rămâne nesigură pentru navele care nu se coordonează cu „Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic”, o structură creată în timpul războiului pentru gestionarea trecerii.
În această săptămână, două nave ar fi fost lovite de mine în strâmtoare, însă SUA și Iranul oferă versiuni contradictorii. IRGC a afirmat sâmbătă că un superpetrolier care transporta peste două milioane de barili de țiței a luat foc după ce ar fi lovit o mină pe o rută „neautorizată;” Press TV a difuzat imagini despre care spune că arată petrolierul în flăcări. CENTCOM a contrazis, afirmând că a curățat strâmtoarea de mine și că navele sunt lovite de proiectile.
Un alt caz menționat: armata americană spune că o navă civilă de containere, M/V GFS Pride, a fost lovită de un proiectil al IRGC, nu de o mină, cum ar fi susținut iranienii; nava s-a scufundat în timp ce era remorcată spre țărm.
SUA nu au răspuns militar direct la atacurile recente asupra navelor, dar există temeri că Washingtonul ar putea escalada războiul după alegerile de la 3 noiembrie. Canalele diplomatice nu sunt complet blocate, cu mesaje transmise prin mediatori regionali precum Pakistan și Qatar, însă analiza notează că nu este așteptat un progres în negocieri în viitorul apropiat. În paralel, ministrul interimar al Apărării din Iran, Majid Ibn Reza, a transmis că Teheranul intenționează să continue atacurile, avertizând că „viitorul războiului” va fi decis de rachete iraniene, nu de bombele americane.
Recomandate
Péter Magyar leagă politica de migrație a Ungariei de riscuri de securitate , invocând violențele din Franța ca argument pentru menținerea controlului strict la frontiere și respingerea presiunilor externe, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat pe Facebook și citat de publicația maghiară Telex , politicianul a descris distrugerile din timpul protestelor din Franța drept acte de vandalism și violență „care nu pot fi justificate” și a susținut că acestea ar arăta de ce Budapesta nu intenționează să își relaxeze politica privind imigrația și protecția frontierelor externe. „Poate că acum este de înțeles pentru toată lumea de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în privința migrației și de ce nu vom relaxa, sub nicio presiune, protecția frontierelor noastre externe și politica noastră privind imigrația” Magyar a mai afirmat că, în timpul violențelor, ar fi fost distruse clădiri istorice, sute de polițiști ar fi fost răniți și ar fi fost provocate pagube materiale importante. În același timp, el a insistat asupra distincției dintre protestele pașnice și actele de violență. „Să fie clar pentru toată lumea: protestul pașnic și legal și vandalismul și violența sunt două lucruri complet diferite. Primul este un drept fundamental, iar al doilea reprezintă o infracțiune gravă” Contextul invocat: proteste ample și intervenții ale forțelor de ordine Declarațiile vin după protestele de sâmbătă din mai multe orașe franceze, care au început în mare parte pașnic, dar în unele zone s-au transformat în confruntări cu forțele de ordine, incendieri și distrugeri. Potrivit cifrelor prezentate de Telex, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, iar poliția a reținut aproximativ 1.200 de oameni. Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor. Telex mai notează că Magyar nu a menționat în mesajul său faptul că protestele au izbucnit în principal pe fondul problemelor legate de costul vieții și de situația din sistemul de educație, iar majoritatea participanților au manifestat pașnic, violențele producându-se în paralel cu demonstrațiile. Mesajul către UE: „Europa… într-un pericol uriaș” În același mesaj, politicianul a făcut referire și la discuțiile europene privind migrația, susținând că la recentul summit al Uniunii Europene ar fi devenit evident că majoritatea statelor europene doresc o schimbare față de politicile anterioare în acest domeniu. „Europa pe care o iubim cu toții este astăzi într-un pericol uriaș… Europa poate conta pe Ungaria” Magyar și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul francez. [...]
Documente judiciare desecretizate redeschid întrebarea-cheie din dosarul O.J. Simpson, soarta armei crimei. Potrivit Mediafax , acte vechi de aproximativ 30 de ani, făcute publice recent, indică existența unui informator considerat de autorități „extrem de credibil”, care ar fi discutat cu anchetatorii despre arma folosită la crimele din 1994 – armă care nu a fost găsită. Informațiile apar în contextul unui demers al publicației americane The New York Times , care susține că documentele au fost desecretizate în urma unei acțiuni în fața unei instanțe federale. Aceeași sursă mai notează că fratele informatorului ar fi declarat că acesta s-ar fi aflat chiar la locul crimelor. Ce schimbă noile documente și ce rămâne neclar Elementul central este că documentele readuc în discuție două necunoscute majore ale cazului: ce s-a întâmplat cu arma crimei și dacă a existat o persoană cu informații directe despre noaptea în care Nicole Brown Simpson și Ronald Goldman au fost uciși. Totuși, materialul subliniază explicit limitele: aceste date nu demonstrează că O.J. Simpson a avut un complice, ipoteză pe care procurorii și poliția au tratat-o, de-a lungul timpului, cu puțină credibilitate. Legătura cu declarațiile lui Simpson din 2006 Mediafax reamintește și un episod din 2006, când Simpson lucra la cartea controversată „If I Did It”, descrisă ca o „mărturisire ipotetică” despre cum ar fi putut comite crimele. Într-o conversație înregistrată la acea vreme, el ar fi spus: „Știi că nu aș fi putut face asta singur.” În versiunea publicată ulterior, Simpson a introdus în narațiune un prieten care l-ar fi ajutat, inclusiv prin îndepărtarea armei crimei și a hainelor însângerate, însă relatarea a fost încadrată ca ipotetică și a stârnit controverse. Context: un dosar închis juridic, dar nu și în percepția publică Nicole Brown Simpson și Ronald Goldman au fost uciși în 1994, iar O.J. Simpson a fost achitat în 1995 într-un proces urmărit de milioane de oameni. Deși procurorii nu au reușit să obțină o condamnare și nu au mizat pe teoria unui complice, documentele desecretizate reaprind discuția despre probele lipsă și despre eventuale informații care nu au fost valorificate atunci. Ce urmează nu este precizat în material: documentele ridică întrebări noi, dar nu indică, deocamdată, o schimbare procedurală sau o concluzie oficială privind existența unui complice ori localizarea armei. [...]
Washingtonul neagă o intervenție politică în funcționarea Starlink din Ucraina , iar mesajul are miză operațională directă pentru utilizarea dronelor și a comunicațiilor pe front. Potrivit HotNews , secretarul de stat american Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind încetinirea serviciului de internet prin satelit, susținând că „nimeni de la Casa Albă” nu a ordonat reducerea vitezei conexiunii. Rubio a declarat că SUA „nu au nicio legătură” cu problemele raportate și că nu a existat o decizie deliberată de a limita Starlink astfel încât anumite drone să nu îl poată utiliza. În același timp, el a indicat că, din informațiile pe care le are, serviciul ar fi fost restabilit la nivelul anterior. De ce contează: dependența operațională de conectivitate Disputa publică evidențiază cât de critică a devenit conectivitatea prin satelit pentru operațiunile militare ale Ucrainei, în special pentru drone. În relatarea preluată de Digi24, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că funcționarea Starlink este limitată și a vorbit despre „o operațiune planificată”. Tot acolo este menționat că Zelenski a afirmat că terminalele Starlink de uz militar folosite de forțele ucrainene „se deconectează de la rețea” la viteze mai mari de 161 km/h, ceea ce ar afecta operațiunile cu drone. Starlink vs. Starshield : delimitarea făcută de Rubio Rubio a insistat asupra diferenței dintre cele două produse ale SpaceX: Starlink : produs comercial, „reglementat și gestionat ca un produs comercial”. Starshield : produs pentru apărare, „un produs militar”, folosit de forțele armate ale SUA. Oficialul american a mai spus că Starshield face obiectul unui contract cu armata americană și „nu are nicio legătură cu Ucraina”, adăugând că Ucraina ar dori acces la acest sistem, inclusiv pentru lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei, însă „în acest moment” nu îl are. În același context, este menționat că președintele american Donald Trump a negat informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene. [...]
Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene cresc riscul de întreruperi în alimentarea cu energie înainte de sezonul rece , în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat de președintele american Donald Trump , potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , spune că Rusia a lovit de 76 de ori, în ultima săptămână, infrastructura energetică și sectorul petrolier și gazier. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacurile au avut loc „de când președintele american a anunțat armistițiul energetic”, precizând că loviturile au vizat în mod deliberat sectoarele energetic, petrolier și gazier ale Ucrainei. Ce instalații ar fi fost lovite și unde Potrivit liderului ucrainean, cele mai recente atacuri rusești au vizat stații electrice din regiunile Vinnița, Jîtomîr, Hmelnițki și Odesa. Miza este una operațională: instalațiile de producție și distribuție a energiei sunt esențiale pentru aprovizionarea populației înaintea sezonului rece, iar deteriorarea lor poate pune presiune suplimentară pe capacitatea Ucrainei de a menține continuitatea alimentării. „Armistițiul energetic”, neconfirmat de părți În același timp, Reuters notează că nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat existența unui acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, deși acesta a fost anunțat de Donald Trump. În acest context, informațiile despre „armistițiu” rămân, deocamdată, la nivel de declarație publică, fără confirmare formală din partea celor două state implicate. [...]
Accesul Ucrainei la Starshield, varianta militară a Starlink, rămâne blocat, iar cererea Kievului de a folosi sistemul pentru lovituri în adâncimea Rusiei este încă „în discuție” , potrivit Al Jazeera . Mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio indică o limitare operațională cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a susține atacuri la distanță mare. Rubio a făcut distincția între Starlink, serviciul comercial de internet prin satelit furnizat de SpaceX, și Starshield, versiunea „de apărare”, destinată utilizării militare și tratată ca atare din perspectiva reglementării și gestionării. În declarații atribuite Departamentului de Stat, Rubio a spus că Ucraina a cerut acces la Starshield „pentru a efectua lovituri adânc în interiorul Rusiei”, dar „nu are acces în acest moment”, subiectul fiind „în conversație”. Ce este Starshield și de ce contează pentru operațiunile Ucrainei Starshield a fost lansat în 2022 și este furnizat guvernului SUA. Sistemul este proiectat pentru uz militar, inclusiv printr-un nivel mai ridicat de criptare, pentru procesarea informațiilor sensibile. SpaceX, citată de Al Jazeera, arată că Starshield este folosit în principal de agenții americane de apărare și alți „parteneri guvernamentali”. În acest context, indisponibilitatea Starshield pentru Ucraina nu este doar o chestiune tehnică, ci una care poate influența modul în care Kievul își planifică și execută operațiuni ce depind de conectivitate și securitate sporită a comunicațiilor. Disputa privind încetinirea Starlink și efectele asupra dronelor Știrea vine după ce oficiali ucraineni au afirmat, săptămâna trecută, că restricțiile asupra terminalelor Starlink au încetinit unele drone pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina încearcă să oprească înaintarea forțelor ruse în războiul aflat aproape de al cincilea an. Rubio a respins și sugestia președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că o perturbare raportată a serviciilor Starlink, miercuri, ar fi fost deliberată. „Nu a fost deliberat. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a spus Rubio. Zelenski a declarat sâmbătă că sateliții nu urmăresc antene pe obiecte zburătoare care se deplasează cu peste 161 km/h, ceea ce ar afecta dronele ucrainene în apărarea împotriva dronelor rusești cu propulsie cu reacție și în atacurile ucrainene de rază medie. Rubio a susținut că SUA nu a ordonat reducerea vitezelor Starlink și că serviciul ar fi fost readus la nivelul anterior, numind relatările despre o intervenție a Casei Albe „categoric false”. Context politic: sancțiunile SUA și reacția Kievului Declarațiile lui Rubio au fost făcute pe fondul criticilor bipartizane din SUA la adresa președintelui Donald Trump , după ce acesta a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care îi cumpără petrol și gaze, cu câteva zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, conform unei legi semnate luna trecută. Zelenski a criticat la rândul său decizia privind sancțiunile, argumentând că relaxarea presiunii asupra Rusiei ar încuraja noi atacuri. „Recompense financiare pentru [președintele Vladimir] Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue să atace”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, cerând SUA să mențină presiunea asupra Moscovei. [...]
Casa Albă își acordă până la 60 de zile pentru a evalua efectele economice ale sancțiunilor și tarifelor împotriva Rusiei, după ce aplicarea lor a fost suspendată vineri, potrivit news.ro . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că președintele Donald Trump va folosi acest interval pentru a analiza impactul asupra economiei globale și asupra economiei SUA înainte de o decizie finală. Suspendarea a fost făcută prin ordin executiv și vizează măsuri prevăzute de legea cunoscută drept „ Graham Act ”, adoptată luna trecută pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare săptămâna viitoare. Ce include pachetul de măsuri suspendat Conform informațiilor prezentate, pachetul prevede: tarife vamale pentru produse rusești; penalități pentru țările care cumpără petrol și gaze naturale din Rusia. Rubio a indicat că tocmai aceste prevederi, care ating și state importatoare de energie rusească, complică aplicarea legii, menționând India drept un partener important al Washingtonului care rămâne dependent în mare măsură de petrolul rusesc. Miza economică: energie și presiune politică internă Decizia vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie, într-un context în care administrația Trump este sub presiune din cauza prețurilor ridicate la energie. Publicația notează că aceste prețuri sunt alimentate de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării mondiale cu petrol. Trump a declarat sâmbătă, la Mar-a-Lago (Florida), că nu a luat încă o decizie definitivă. Reacții: Ucraina critică, iar în SUA apar disensiuni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat suspendarea, avertizând că aceasta l-ar încuraja pe Vladimir Putin și ar prelungi războiul. În SUA, senatoarea republicană Darline Graham, al cărei frate, Lindsey Graham, a susținut legislația, a spus că nu este de acord cu decizia președintelui american. „Personal, aş alege să menţin presiunea asupra Rusiei, pentru că nu am încredere în Putin şi nici în Rusia.” În paralel: acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină Separat, Rubio a apărat un acord între Washington și Moscova pentru creșterea livrărilor de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să furnizeze inițial SUA peste 300.000 de tone de motorină, cu alte transporturi în noiembrie și ulterior. „Acea motorină va fi vândută într-un fel sau altul. Singura diferenţă este cât de mult va primi Statele Unite”, a declarat Rubio. Rubio a mai spus că suspendarea sancțiunilor și acordul privind motorina reflectă dificultățile generate de suprapunerea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care apasă tot mai puternic pe piețele energetice mondiale. [...]
