Știri din categoria Externe

Atacuri rusești cu drone în Ucraina au ucis cel puțin trei persoane - Odesa și Harkiv, printre zonele lovite

9 februarie 2026, 10:41

Ruinele unei clădiri afectate de atacurile cu drone în Ucraina.

Atacurile cu drone rusești au avariat infrastructură rezidențială și o conductă de gaze în Odesa, potrivit Reuters, în contextul unor lovituri nocturne care au provocat cel puțin trei decese în estul și sudul Ucrainei, au transmis luni autorități regionale și procurori.

În orașul-port Odesa, guvernatorul regional Oleh Kiper a anunțat un atac „masiv” cu drone, soldat cu un mort și doi răniți. El a precizat, pe Telegram, că au fost înregistrate daune la infrastructura rezidențială și la o conductă de gaze, indicând un impact direct asupra locuirii și utilităților, dincolo de bilanțul uman imediat.

Clădire avariată în urma atacurilor cu drone în Odesa

În estul țării, într-o zonă rezidențială din orașul Bohodukhiv (regiunea Harkiv), un atac a ucis o femeie și fiul ei în vârstă de 10 ani, conform parchetului regional. Aceeași sursă a mai spus că șase persoane au fost rănite în atacul asupra regiunii, care este vizată frecvent în războiul început odată cu invazia rusă din 2022.

Separat, în regiunea Dnipropetrovsk din sud-est, guvernatorul Oleksandr Hanzha a raportat nouă răniți, inclusiv o fată de 13 ani, în urma unui atac cu drone. Atacul a provocat un incendiu într-o clădire cu trei etaje, iar acoperișul a fost distrus, a mai declarat oficialul ucrainean.

Tag-uri:infrastructura rezidentiala avariata odesa oleksandr hanzha conducta de gaze avariata atac cu drone rusesti oleh kiper bohodukhiv

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăreuters.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre birocrația din Uniunea Europeană.

Externe09 feb. 2026

Germania avertizează Bruxelles-ul: fără reducerea birocrației, Piața Unică nu poate avansa

Potrivit Politico , Guvernul Germaniei avertizează că aprofundarea integrării Pieței Unice Europene nu va fi posibilă dacă aceasta presupune mai multă birocrație pentru companii . Poziția oficială, formulată într-un document de lucru transmis către instituțiile europene, este prezentată cu doar câteva zile înaintea summitului informal convocat de președintele Consiliului European, António Costa , la castelul Alden Biesen din Belgia. Documentul, redactat de executivul condus de cancelarul Friedrich Merz , atrage atenția că actualele bariere comerciale din interiorul Uniunii Europene echivalează, în termeni economici, cu tarife de 44% pentru bunuri și până la 110% pentru servicii. Cifrele sunt bazate pe date ale Fondului Monetar Internațional și subliniază disfuncționalitățile majore ale Pieței Unice, în ciuda existenței sale de peste trei decenii. Pentru a corecta aceste dezechilibre, Berlinul cere „măsuri curajoase și uneori inconfortabile” , precum limitarea autonomiei naționale în favoarea interesului comun european. Totuși, Germania subliniază că acest proces nu trebuie să vină cu costul creșterii poverii birocratice pentru firme, în special într-un context global competitiv și volatil. În acest sens, se solicită explicit moderație legislativă , evitarea reglementărilor inutile și simplificarea urgentă a cadrului administrativ , fără a compromite standardele sau obiectivele politicilor publice. Printre propunerile concrete transmise de guvernul de la Berlin se numără: Recunoașterea calificărilor profesionale între statele membre , pentru a permite o mobilitate mai fluidă a forței de muncă; Reguli simplificate pentru prestatorii de servicii care operează transfrontalier ; Reducerea birocrației privind comerțul cu bunuri , în special pentru IMM-uri; Sprijin specific pentru întreprinderile mici și mijlocii , considerate cele mai afectate de reglementările excesive. Tonul documentului este unul de avertisment, dar și de mobilizare, în contextul în care liderii europeni vor discuta relansarea economică a Uniunii. Summitul din Belgia, organizat de António Costa într-un format informal, vizează o repoziționare economică a UE, în special după tensiunile generate recent de politica externă a SUA. În ianuarie, președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife asupra produselor europene, pe fondul tensiunilor cu Danemarca privind Groenlanda. Răspunzând presiunilor legate de birocrație, comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a declarat pentru Politico că până în prezent s-au realizat reduceri de costuri administrative în valoare de 15 miliarde de euro , în cadrul mandatului actual al Comisiei. Totodată, el a precizat că peste jumătate dintre viitoarele propuneri legislative vor include componente clare de simplificare și eficientizare . În concluzie , Germania îndeamnă Uniunea Europeană să-și reevalueze profund modul de funcționare a Pieței Unice, argumentând că succesul acesteia nu poate veni prin norme tot mai stufoase și reglementări care descurajează inițiativa economică. Integrarea trebuie să însemne mai multă eficiență, nu mai multă birocrație , iar dacă liderii europeni nu vor ține cont de acest avertisment, progresul Pieței Unice ar putea rămâne blocat în hârtii și proceduri. [...]

Un bărbat analizează un produs pe raft într-un magazin.

Externe09 feb. 2026

Boicot digital împotriva SUA în Europa – aplicațiile mobile devin formă de protest economic

Tot mai mulți europeni aleg să boicoteze produsele americane cu ajutorul unor aplicații mobile, în urma declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind Groenlanda ceea ce a dus la un val de descărcări masive ale unor instrumente digitale de identificare a originii produselor, informează Știrile ProTV . Valul de reacții a fost declanșat de intenția exprimată de fostul președinte american Donald Trump de a cumpăra Groenlanda – teritoriu autonom aparținând Danemarcei. Această declarație a provocat nu doar iritare diplomatică, ci și un val de reacții civice printre cetățenii danezi și europeni, care au decis să-și exprime nemulțumirea direct la raft: prin refuzul de a mai cumpăra produse americane. Una dintre cele mai populare aplicații în acest context este „ Made O’Meter ” , creată de antreprenorul danez Ian Rosenfeldt . Aplicația a fost relansată cu funcționalități noi și inteligente: prin scanarea codurilor de bare sau fotografierea produselor, utilizatorii pot afla țara de proveniență, deținătorul mărcii și pot primi sugestii de alternative fabricate în Europa. Tehnologia din spatele aplicației este bazată pe inteligență artificială și are, potrivit dezvoltatorilor, o precizie de peste 95% . Mai mult, utilizatorii pot seta filtre, cum ar fi: „evită produse din SUA”, iar aplicația recomandă doar opțiuni din Uniunea Europeană. Conform datelor oferite de creatorii aplicației, la finalul lunii ianuarie 2026, „Made O’Meter” a fost descărcată de 30.000 de ori în doar trei zile , iar utilizatorii au încărcat peste 70.000 de imagini cu produse pentru analiză. Lista funcționalităților aplicației „Made O’Meter”: Identificare rapidă a originii produselor prin scanare sau fotografie Recomandări de produse alternative europene Filtrare în funcție de țară de origine Informații despre producător, deținător de marcă și locația fabricii Aplicația nu este singura pe această nișă. Un alt exemplu este „ NonUSA ” , creată de danezul Jonas Pipper, care susține că feedbackul utilizatorilor arată o nevoie psihologică de „a recăpăta controlul”. Mulți utilizatori spun că, deși gestul boicotului este simbolic, el oferă un sentiment de acțiune concretă împotriva unor politici externe percepute ca agresive sau umilitoare. „Este un gest politic de zi cu zi, pe care îl facem în supermarket, nu în cabină de vot”, a spus un localnic pentru postul danez DR. Mișcarea pare să se extindă în alte țări europene, pe fondul tensiunilor politice și a unei atitudini tot mai critice față de influența comercială americană. Deși nu este clar ce impact economic vor avea aceste aplicații pe termen lung, ele devin o expresie relevantă a modului în care tehnologia poate fi folosită pentru a susține alegerile de consum ghidate de convingeri politice. [...]

Xi Jinping salutând, în contextul unei vizite oficiale în SUA.

Externe09 feb. 2026

Vizită oficială Xi Jinping în SUA – Trump confirmă întâlnirea de la Casa Albă din 2026

Donald Trump a confirmat o vizită a liderului chinez Xi Jinping la Casa Albă „spre sfârșitul anului 2026”, în contextul reluării discuțiilor comerciale dintre SUA și China. Informația a fost dezvăluită într-un interviu acordat NBC, înregistrat la începutul lunii februarie și difuzat duminică, 9 februarie, conform Mediafax . Președintele american a mai menționat că el însuși va efectua o vizită oficială în China în luna aprilie, sugerând o intensificare a dialogului direct între cele două superputeri. Trump a subliniat în interviu importanța relației personale pe care o are cu Xi Jinping , sugerând că aceasta facilitează negocieri într-un context marcat de tensiuni economice. De la revenirea sa la putere în 2025, politica tarifară a SUA a fost reluată într-un ton dur față de China, Trump reafirmând că Beijingul „plătește multe tarife”, lucru pe care îl consideră o reușită proprie. Potrivit afirmațiilor sale, SUA ar fi recuperat „sute de miliarde de dolari” din aceste măsuri comerciale. Această posibilă vizită la Washington a președintelui Xi ar putea marca o schimbare de ton în relațiile bilaterale, după ani de retorică ostilă și impas în negocieri. În contextul în care ambele economii sunt strâns interconectate, iar relația dintre cele două țări este una de interdependență strategică, o întâlnire la nivel înalt ar putea aduce: relansarea unor acorduri comerciale importante ; o posibilă detensionare în privința tarifelor și a accesului pe piețe; conturarea unor noi echilibre în politica energetică și tehnologică globală. Trump a insistat asupra faptului că dialogul direct și frecvent cu Xi este cheia pentru progresul în aceste domenii. „Este important ca eu să am o relație bună cu el și el cu mine”, a spus liderul american, reiterând că întâlnirile la nivel înalt nu sunt doar simbolice, ci esențiale pentru stabilirea agendelor economice viitoare. Aceasta ar fi prima vizită a liderului chinez la Washington din 2017, și vine într-un moment în care SUA încearcă să repoziționeze rolul său în Asia și să gestioneze competiția globală cu China într-un mod pragmatic, dar ferm. [...]

Vehicule militare israeliene în Cisiordania, în contextul tensiunilor regionale.

Externe08 feb. 2026

Decizia Israelului de a extinde controlul în Cisiordania poate agrava tensiunile regionale - reacții critice din partea conducerii palestiniene și apeluri la intervenție internațională

Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat măsuri pentru întărirea controlului în Cisiordania , potrivit Mediafax . Deciziile, anunțate duminică de biroul ministrului de finanțe Bezalel Smotrich, vizează atât extinderea capacității Israelului de a interveni administrativ în teritoriu, cât și reducerea și mai accentuată a prerogativelor deja limitate ale Autorității Palestiniene. Relatarea preia și o declarație atribuită lui Smotrich, care susține că măsurile vor facilita presiuni pentru ca palestinienii să renunțe la terenuri și că guvernul va continua să blocheze perspectiva unui stat palestinian, notează AP . Yonatan Mizrachi, cercetător al organizației israeliene Peace Now, a calificat decizia drept „foarte semnificativă”, dar a subliniat că ar mai fi necesară aprobarea comandantului suprem al Israelului pentru Cisiordania. De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a descris măsura ca „periculoasă” și ca o încercare de „legalizare” a extinderii coloniilor și a confiscărilor de terenuri, cerând intervenția SUA și a Consiliului de Securitate al ONU; Iordania a condamnat, la rândul ei, decizia, invocând „impunerea suveranității ilegale” și consolidarea coloniilor. Concret, pachetul aprobat include anularea interdicției de vânzare a terenurilor din Cisiordania către evreii israelieni, declasificarea registrelor funciare pentru a facilita achizițiile, precum și transferarea către autoritățile israeliene a planificării construcțiilor în situri religioase și alte zone sensibile din Hebron. În plus, Israelul ar urma să poată aplica măsuri de mediu și arheologice în zone administrate de palestinieni, iar, potrivit Peace Now, autoritățile israeliene ar putea demola construcții din zonele controlate de palestinieni dacă le consideră dăunătoare pentru patrimoniu sau mediu. Măsurile ar reînvia și un comitet care ar permite achiziții „proactive” de terenuri, descrise ca un pas pentru a asigura rezerve destinate colonizării pe termen lung. Decizia se înscrie într-o dinamică mai amplă de consolidare a controlului israelian asupra Cisiordaniei, într-un teritoriu împărțit între zone controlate de Israel (unde se află așezările) și zone care reprezintă circa 40% din teritoriu, unde Autoritatea Palestiniană are autonomie. În acest context, Peace Now susține că sistemul din Cisiordania discriminează palestinienii, care nu pot vota la alegerile israeliene și se confruntă cu represiuni militare și restricții de călătorie. Mediafax amintește că peste 700.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania ocupată și în estul Ierusalimului, teritorii capturate în 1967 și revendicate de palestinieni pentru un viitor stat, iar comunitatea internațională consideră în majoritate că așezările israeliene în aceste zone sunt ilegale și un obstacol pentru pace; pe plan intern, grupul de coloniști Regavim a salutat decizia, invocând protejarea siturilor de patrimoniu și creșterea transparenței registrului funciar. [...]

Zelenski avertizează despre atacurile masive cu drone asupra Ucrainei.

Externe08 feb. 2026

Peste 2.000 de drone lansate de Rusia într-o săptămână – Zelenski cere reacție internațională

Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână , în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda , în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean. Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței . Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești. „Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale” , a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea. Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva , a sugerat el. În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă , marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului. Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat. [...]

Andrii Sybiha discută despre negocierile de pace și suveranitatea Ucrainei.

Externe08 feb. 2026

Planul de pace în 20 de puncte, aproape finalizat - doar „câteva” elemente rămân de clarificat, afirmă Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe spune că „doar Trump poate opri războiul” , potrivit Reuters , cerând accelerarea negocierilor de pace și avertizând că înțelegeri discutate fără Kiev pot afecta suveranitatea Ucrainei. Andrii Sybiha afirmă că discuțiile mediate de SUA au „momentum” și că este nevoie de o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a tranșa „cele mai sensibile” puncte rămase. În același timp, el susține că președintele american Donald Trump este singurul lider cu influența necesară pentru a obține un acord. Negocieri accelerate, dar cu mize directe pentru suveranitate Kievul vrea să grăbească eforturile de pace și să capitalizeze pe fereastra politică actuală din SUA, înainte ca atenția Washingtonului să fie absorbită de campania pentru alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din noiembrie. Sybiha indică explicit riscul ca acest calendar să reducă energia diplomatică disponibilă pentru dosarul ucrainean. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte, „doar câteva” elemente ar mai fi în dispută, însă acestea sunt tocmai cele care ating suveranitatea: teritoriu, control asupra infrastructurii strategice și arhitectura de securitate post-încetare a focului. Ministrul spune că aceste dosare nu mai pot fi rezolvate tehnic, ci doar „la nivelul liderilor”. Teritoriu și infrastructură strategică: linia roșie a Kievului Pe fond, pozițiile rămân îndepărtate. Reuters notează că Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, cerere pe care Kievul o respinge. În paralel, Ucraina vrea controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în teritoriu ocupat de Rusia. Aceste două teme sunt esențiale pentru suveranitate nu doar ca delimitare teritorială, ci și ca funcționare a statului: controlul frontierelor și al unui activ energetic critic. Într-un război care a afectat masiv rețelele de electricitate și încălzire ale Ucrainei, miza infrastructurii devine parte a negocierii despre capacitatea țării de a-și exercita autoritatea pe termen lung. Formatul discuțiilor și riscul „înțelegerilor peste capul” Kievului A doua rundă de negocieri trilaterale din Abu Dhabi nu a adus un progres major, însă a produs un schimb de 314 prizonieri de război, primul din octombrie. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că SUA ar fi propus o nouă rundă la Miami, peste o săptămână, iar Ucraina a acceptat. În același timp, Zelenski a semnalat îngrijorări legate de discuții bilaterale între Rusia și SUA, despre care spune că ar include o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari. Sybiha avertizează că astfel de discuții pot atinge direct suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susține acorduri făcute fără participarea sa. „Sybiha a spus că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini astfel de înțelegeri făcute fără el.” Garanții de securitate: condiția pentru un acord care nu erodează statalitatea Ucraina își concentrează eforturile pe obținerea de garanții de securitate occidentale care să descurajeze o nouă agresiune rusă după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Sybiha spune că SUA ar fi confirmat disponibilitatea de a ratifica garanții în Congres și de a oferi un „sprijin de ultimă instanță” (backstop) pentru acord, fără trupe americane pe teren în Ucraina. În logica Kievului, aceste garanții sunt un element de suveranitate: fără o umbrelă credibilă de securitate, un armistițiu riscă să devină o pauză care lasă Ucraina vulnerabilă la presiuni militare și politice ulterioare. Sybiha afirmă că nu vede, „în acest stadiu”, o arhitectură de securitate funcțională fără americani. Recunoașterea Crimeei și Donbasului: „nulă din punct de vedere legal” Ministrul ucrainean de externe mai spune că orice decizie, în cadrul unei eventuale înțelegeri, prin care o țară ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere legal”. El subliniază că Ucraina nu va recunoaște asemenea schimbări și le califică drept încălcări ale dreptului internațional. Pentru Kiev, această poziție nu este doar una de principiu, ci o limită a negocierii privind suveranitatea: acceptarea pierderii teritoriale prin recunoaștere externă ar crea un precedent care ar slăbi atât ordinea juridică internațională, cât și capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în viitor. [...]