Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Houthi asupra aeroportului din Riad a oprit temporar traficul aerian și a mutat școlile online, amplificând riscurile operaționale într-un moment în care luptele din Yemen se apropie de strâmtoarea Bab el-Mandeb, rută maritimă esențială pentru comerțul internațional, potrivit Agerpres.
Atacul, atribuit rebelilor pro-iranieni Houthi din Yemen, a avut loc sâmbătă și s-a soldat cu cel puțin 12 morți și peste 309 răniți. Autoritatea aviației civile din Arabia Saudită a precizat că printre victime se numără patru saudiți și opt străini, inclusiv un american, iar o parte dintre răniți sunt în stare gravă.
Consecințele directe au fost rapide: operațiunile pe aeroportul din Riad au fost suspendate, iar școlile din capitala saudită au trecut la cursuri online pentru o săptămână. Măsurile indică un nivel ridicat de perturbare pentru transport și activitățile urbane, într-un hub regional cu trafic aerian important.
Președintele american Donald Trump a calificat atacul drept „inacceptabil” și a spus că va discuta cu prințul moștenitor Mohammad bin Salman. În paralel, coaliția militară condusă de Arabia Saudită, care sprijină guvernul Yemenului recunoscut internațional, i-a acuzat pe Houthi că au comis „o crimă de război” și a anunțat că va răspunde „ferm”.
Potrivit presei americane citate de Agerpres, Arabia Saudită ar fi cerut în repetate rânduri ajutorul Statelor Unite împotriva Houthi, însă Washingtonul a refuzat până acum o implicare militară directă. După atac, Trump a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție:
„Este posibil. Vom analiza situația. Tocmai am aflat despre acest atac recent, așadar vom lua o decizie. Acționăm foarte rapid.”
Atacul de sâmbătă vine după ce rebelii Houthi revendicaseră deja alte lovituri cu drone și rachete asupra aceluiași aeroport, miercuri și joi, care au provocat șase morți, dintre care trei cetățeni străini.
Houthi descriu atacurile ca răspuns la operațiunile militare saudite din Yemen. În același timp, conflictul are o dimensiune strategică: rebelii au ocupat luna trecută partea de vest a Yemenului de-a lungul Mării Roșii, ajungând până la strâmtoarea Bab el-Mandeb, punct-cheie pe ruta Asia–Europa prin Canalul Suez. Trupele guvernamentale yemenite, sprijinite aerian de Arabia Saudită, încearcă să îi îndepărteze din zonă, însă surse militare pro-guvernamentale au declarat pentru AFP că, deși s-au înregistrat progrese, strâmtoarea nu a fost încă preluată, iar rebelii ar controla în continuare insula Mayyun (Perim), în partea cea mai îngustă a strâmtorii.
Recomandate
Kievul încearcă să blindeze sprijinul extern pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra economiei ruse , după ce Donald Trump a cerut schimbarea președintelui ucrainean și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit news.ro . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat la declarațiile lui Trump afirmând că Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „poporul este cel care are dreptul să decidă”. Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene a susținut că intervențiile „din străinătate” nu fac decât să confirme că Zelenski „își îndeplinește bine îndatoririle” și că „merită să fie susținut”. Mesajul central: continuitate politică și intensificarea presiunii asupra Moscovei În aceeași logică, Sîbiha a indicat că ziua de sâmbătă a fost dedicată unei „activități diplomatice intense” pentru Ucraina, după „evenimentele contraproductive de ieri”, fără a detalia în ce au constat acestea. Potrivit ministrului, Zelenski a avut discuții „neîntrerupte, pe tot parcursul zilei” cu liderii țărilor partenere. La rândul său, Sîbiha a discutat cu omologii din: Regatul Unit; Germania; Norvegia. El spune că discuțiile au vizat nu doar menținerea, ci și „intensificarea presiunii asupra mașinii de război rusești”, precum și stabilirea programului contactelor viitoare. Legătura cu economia: țintirea „mașinii de război” și a complexului militar-industrial Ministrul a susținut că sprijinul partenerilor rămâne „de neclintit” și a cerut ca săptămâna următoare să devină una „a forței europene, a hotărârii și a presiunii sporite asupra Moscovei”. În același mesaj, a indicat explicit direcția: lovirea economiei ruse și a complexului său militar-industrial. „Împreună, putem pune capăt celebrărilor lui Putin și putem lovi cu toată forța economia și complexul său militar-industrial.” Sîbiha a legat această poziționare de continuarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, afirmând că „terorismul rus nu se oprește nici măcar o oră” și că „aproape 100 de persoane au fost ucise într-o singură săptămână”, concluzionând că „nu este momentul pentru slăbiciune”. Context: atacul lui Trump la adresa lui Zelenski și avertismentul privind infrastructura energetică Potrivit informațiilor citate, Donald Trump l-a atacat public pe Zelenski, afirmând că este timpul ca Ucraina să „aibă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. Totodată, Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurilor rusești din domeniul hidrocarburilor și a avertizat: „Ar fi bine să înceteze”. news.ro notează că aceste declarații au venit la o zi după un anunț privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, în urma unei convorbiri între Trump și Vladimir Putin. [...]
Amenințarea lui Donald Trump de a tăia accesul Ucrainei la informații americane riscă să schimbe direct capacitatea operațională a Kievului , pe fondul presiunii Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești, potrivit Adevărul . Miza imediată este dublă: limitarea loviturilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse și reducerea tensiunilor de pe piețele globale ale carburanților, după un acord SUA–Rusia privind exporturile de motorină. În relatarea Axios , Trump ar fi condiționat sprijinul informativ de încetarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, după ce președintele Volodimir Zelenski ar fi refuzat de șase ori să oprească aceste lovituri. O sursă anonimă din administrația prezidențială americană a invocat ideea că Ucraina „subminează bunăvoința” SUA prin continuarea atacurilor. Ce ar pierde Ucraina: informații și, posibil, muniție Pe lângă amenințarea privind schimbul de informații, în discuție ar fi și continuitatea livrărilor de armament. Potrivit sursei citate, „vânzarea de obuze și alte echipamente necesare Forțelor Armate ale Ucrainei este pusă în pericol”, în cazul în care atacurile asupra rafinăriilor rusești continuă. Un oficial de la Casa Albă a susținut că Trump nu a tratat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ca fiind echivalente cu atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei. De ce contează rafinăriile: efectul asupra motorinei și piețelor Contextul invocat este legat de impactul loviturilor asupra rafinăriilor rusești: presa ar fi relatat că Ucraina a executat atacuri majore asupra unităților de procesare a petrolului, ceea ce l-ar fi determinat pe Vladimir Putin să interzică exporturile de motorină. În paralel, presiunea ar fi crescut pe piețele mondiale, deja tensionate de războiul din Iran, potrivit informațiilor din articol. În negocieri, Zelenski nu ar fi respins ideea opririi atacurilor, însă Ucraina ar accepta acest pas doar dacă Rusia ar fi de acord cu un „armistițiu energetic”, conform surselor Axios . Negocieri la Miami și canalul Trump–Putin Articolul menționează discuții la Miami între delegațiile ucraineană și americană, în care trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar fi prezentat poziția lui Trump. Ulterior, după refuzurile repetate ale lui Zelenski, Trump l-ar fi sunat pe Putin și ar fi ridicat sancțiunile privind motorina rusească, conform sursei. Axios mai notează că trimișii speciali ai lui Trump ar putea merge la Moscova săptămâna viitoare, pe fondul evaluării că Putin ar fi pregătit să negocieze încheierea războiului. Acordul privind motorina: volumele avansate În seara de 9 octombrie, Trump a anunțat un acord SUA–Rusia privind motorina, după o conversație de 90 de minute cu Putin, descrisă de liderul de la Casa Albă drept „foarte reușită”. Conform ideii prezentate, Rusia ar urma: să livreze inițial 300.000 de tone de motorină; apoi să crească livrările la 3 milioane de tone pe lună . Separat, pe 10 octombrie, jurnalistul Alex Raufoglu a citat o declarație a republicanului Michael McFaul, care a criticat decizia privind motorina, făcând referire și la legislație americană menționată în context, inclusiv o lege din 2022 care ar fi interzis explicit achiziționarea de produse petroliere rusești. Raufoglu a publicat și informații pe X despre aceste reacții (vezi postarea și comentariul ). În lipsa unor detalii suplimentare publice despre condițiile exacte ale amenințării privind informațiile și despre calendarul deciziilor, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza restricțiile și cum va răspunde Kievul, având în vedere riscul imediat pentru capacitatea de planificare și execuție a operațiunilor militare. [...]
Putin încearcă să mute vina pentru blocajul negocierilor, în timp ce Rusia își calibrează mesajele pentru publicul intern – aceasta este una dintre concluziile evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 10 noiembrie 2026, într-un context în care războiul continuă fără semne de concesii din partea Moscovei. Potrivit ISW, președintele rus Vladimir Putin a folosit convorbirea telefonică din 9 octombrie cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a acuza în mod fals Ucraina de lipsa progresului în negocierile de pace, deși Rusia ar rămâne „nevoită” să evite negocieri semnificative sau concesii care ar putea duce la încheierea războiului. Mesaj intern: bilanțuri „adaptate” și o nouă platformă socială Analiza mai notează că Ministerul rus al Apărării ar prezenta un rezumat săptămânal „personalizat” al unor succese militare exagerate, orientat explicit către publicul intern. Canalul folosit ar fi „Max”, o platformă nouă de socializare dezvoltată de statul rus, descrisă ca parte a efortului de a controla internetul din Rusia. Efecte politice: acordul SUA–Rusia privind motorina a perturbat discuții cu o delegație ucraineană ISW mai consemnează că anunțul făcut de Donald Trump pe 9 octombrie despre un acord de export de motorină între Statele Unite și Rusia a perturbat o întâlnire de negociere care implica o delegație ucraineană și doi oficiali americani: emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și fostul consilier principal al președintelui SUA, Jared Kushner, la Miami. Situația din teren: lovituri cu drone și o avansare ucraineană Pe plan operațional, evaluarea indică: forțele ucrainene ar fi lovit cu drone infrastructură petrolieră și feroviară în regiunea Rostov, la 10 octombrie; Rusia ar fi lansat 160 de drone asupra Ucrainei peste noapte; forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova. ISW nu oferă, în extrasul publicat de Kyiv Post , detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre consecințele logistice ale loviturilor asupra infrastructurii din Rostov. [...]
Declarațiile lui Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei și relaxarea de facto a sancțiunilor pe motorină riscă să complice negocierile de pace și să introducă volatilitate pe piața combustibililor , potrivit news.ro . Președintele SUA a spus că „este timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” pentru a ajunge la un acord cu Rusia și a cerut Kievului să oprească atacurile asupra infrastructurii ruse din hidrocarburi, pe fondul unei înțelegeri discutate cu Vladimir Putin privind livrări de motorină rusească către SUA și piețele globale. Mesaj politic cu efecte economice: motorina, în centrul discuției Donald Trump a declarat la Casa Albă că Ucraina ar trebui să-și aleagă „un nou lider” care să poată ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. În același timp, el a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină. „Ar fi bine să înceteze”, a avertizat Donald Trump. Declarația vine la o zi după anunțul privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, menționează news.ro, care citează AFP, Reuters și Interfax. Kremlinul salută, Kievul respinge Din partea Rusiei, Kirill Dmitriev , trimisul special al Kremlinului pentru cooperare economică și descris drept principal negociator economic al lui Vladimir Putin, a salutat public apelul lui Trump, numindu-l „iconic și istoric”, într-un mesaj pe X. Reacția Kievului a venit prin ministrul de externe Andrii Sîbiha , care a transmis că președintele Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean”. Convorbirea Trump–Putin și „relaxarea temporară” a sancțiunilor Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, citat de Interfax (preluat de Reuters), a declarat că discuția telefonică dintre Putin și Trump a durat o oră și jumătate și a fost „foarte substanțială și prietenoasă”, iar niciunul dintre cei doi lideri nu a vrut să fie primul care închide. În timpul convorbirii, cei doi ar fi convenit ca Rusia să furnizeze motorină către piețele din SUA și la nivel global pentru a reduce prețurile la combustibil, ceea ce ar fi dus la o „relaxare temporară neașteptată” a sancțiunilor SUA asupra combustibilului rusesc, notează news.ro. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru a provocat „consternare” în Ucraina. Zelenski a criticat acordul privind motorina în termeni neobișnuit de duri, numindu-l „o decizie slabă” și „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”. Ce urmează: negocieri accelerate, dar cu semnale contradictorii Kremlinul a spus că cea mai mare parte a conversației s-a concentrat pe eforturile de soluționare a războiului, însă Putin a minimalizat probabilitatea reluării curând a negocierilor de pace trilaterale, potrivit materialului. Separat, negociatori din SUA, Ucraina și țări europene au discutat la Miami pentru a ajunge la o propunere de pace „unificată” în următoarele săptămâni, care ar putea fi prezentată Rusiei, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Presa ucraineană a relatat că discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era prevăzut, iar delegația ucraineană se întorcea deja acasă. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
Criticile lui Zelenski la adresa acordului SUA–Rusia pe motorină ridică semne de întrebare asupra coerenței regimului de sancțiuni și asupra modului în care astfel de decizii pot influența negocierile de pace, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean spune că decizia președintelui Donald Trump de a ridica unilateral sancțiunile și de a permite exportul de motorină din Rusia „nu este corectă și nici cinstită”. Într-un interviu acordat publicației Axios, Zelenski a descris anunțul drept „un cadou de ziua lui Putin” și a spus că „arată absolut îngrozitor”. Decizia a venit în paralel cu discuții SUA–Ucraina–Europa Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, ar fi luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene. În același timp, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se aflau la Miami, unde se întâlneau cu negociatori ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului. Zelenski a afirmat că partea americană nu a menționat în discuții posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina. Potrivit relatării, negocierile de la Miami au durat șase ore. Kievul: relaxarea sancțiunilor ar fi avut sens doar într-un „armistițiu energetic” Liderul ucrainean a susținut că ar fi sprijinit relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă măsura ar fi fost parte a unui acord mai larg, care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii. „Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună.” În schimb, Zelenski a pus sub semnul întrebării beneficiul acordului pentru SUA și a sugerat că decizia transmite un semnal de slăbiciune. Impact politic: sprijinul SUA rămâne esențial, dar acordul nu ar ajuta pacea Deși critică decizia, Zelenski a spus că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului. „Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război.” Totuși, el consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace și că nu ar aduce beneficii nici pentru americani, conform declarațiilor citate. [...]
