Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra regiunii Leningrad a forțat oprirea temporară a aeroportului Pulkovo, un nou semnal că loviturile ucrainene pot produce efecte operaționale directe în proximitatea celui de-al doilea oraș al Rusiei, potrivit Agerpres.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a transmis că numărul dronelor doborâte în noaptea de joi spre vineri a ajuns la 12, într-un mesaj publicat pe rețeaua de mesagerie rusă MAX. Oficialul a mai afirmat că a izbucnit un incendiu la un depozit din localitatea Iermilovo, în districtul Vîborg, fără să ofere detalii despre infrastructura afectată.
Tot potrivit guvernatorului, fragmente provenite de la dronele doborâte au avariat o clădire de locuințe și un autoturism în districtul Lomonosov, fără victime raportate.
Din cauza riscului asociat dronelor, aeroportul internațional Pulkovo, din apropierea Sankt Petersburgului, și-a întrerupt temporar activitatea, conform informațiilor autorității aeronautice civile ruse Rosaviația. O sursă aeroportuară citată de agenția de stat TASS a declarat că cel puțin zece avioane au fost nevoite să își amâne decolarea, pe fondul situației de urgență instituită în zonă.
Agerpres notează că atacuri precedente în regiunea Leningrad au provocat pagube semnificative infrastructurii portuare și logistice rusești conectate la exportul de țiței. În acest context, Drozdenko a indicat că Iermilovo se află la nord de Golful Finlandei, într-o zonă unde își au sediul numeroase companii care oferă servicii pentru infrastructura portuară rusă.
Ministerul rus al Apărării a comunicat că, în cursul nopții, forțele antiaeriene au doborât 62 de drone ucrainene cu aripi fixe lansate asupra mai multor regiuni ale Rusiei, inclusiv Astrahan, Belgorod, Briansk, Voronej, Kursk, Novgorod și peninsula Crimeea (anexată).
Recomandate
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe. „Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.” Țintele: terminal petrolier și bază navală, înainte de forum Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor. Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată. Efecte în teren și extinderea atacurilor Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții. Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol. De ce contează pentru economie: regiune cu infrastructură de export de energie HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”. În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică. Ce urmează la SPIEF Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. [...]
Rusia ridică miza economică în relația cu Armenia înaintea alegerilor , sugerând că Erevanul ar putea pierde accesul la energie la prețuri preferențiale și alte facilități comerciale dacă își continuă parcursul de integrare europeană, potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit președintelui rus Vladimir Putin și relatat de The Independent, vine pe fondul apropierii tot mai accentuate a Armeniei de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică. Ce riscă Armenia, în viziunea Moscovei: energie și condiții comerciale Potrivit articolului, Kremlinul a transmis că Armenia ar putea pierde „avantajele economice” oferite de Rusia dacă își menține direcția prooccidentală. În listă intră, explicit, energia la prețuri preferențiale, alături de alte beneficii comerciale. În paralel, autoritățile ruse au introdus temporar restricții pentru unele produse provenite din Armenia și au avertizat că ar putea revizui condițiile comerciale preferențiale acordate Erevanului. În spațiul public rusesc a fost vehiculată inclusiv posibilitatea excluderii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică , organizație dominată de Moscova. Context electoral și repoziționare strategică a Erevanului Avertismentul vine înaintea unui scrutin pe care sondajele îl dau cu avantaj pentru partidul premierului Nikol Pashinyan, care a promovat în ultimii ani o apropiere de Occident. Mediafax notează că Armenia a semnat în 2025 un acord de parteneriat cu Statele Unite, iar anul trecut parlamentul de la Erevan a adoptat o lege care stabilește cadrul juridic pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor evoluții, Ministerul rus de Externe a criticat public orientarea prooccidentală a Armeniei, susținând că apropierea de structurile euro-atlantice afectează relațiile tradiționale dintre cele două state. Semnale de răcire a relațiilor: presiune comercială și gesturi diplomatice Rusia și Armenia au legături istorice, economice și militare, iar Armenia găzduiește o bază militară rusă și este membră a Uniunii Economice Eurasiatice. Totuși, în ultimele luni, relațiile dintre cele două țări „s-au răcit vizibil”, iar Kremlinul a rechemat recent ambasadorul Rusiei din Armenia pentru consultări, potrivit articolului. În același timp, Erevanul și-a intensificat contactele cu partenerii occidentali, inclusiv prin organizarea unei reuniuni internaționale la care au participat mai mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, gest interpretat la Moscova ca un semnal suplimentar de distanțare. Rezultatul alegerilor de duminică este urmărit atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția strategică între Est și Vest. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
