Știri
Știri din categoria Externe
Atacul aerian rusesc din noaptea de marți spre miercuri a lovit infrastructură logistică din Kiev și regiunea din jur, cu efecte directe asupra operațiunilor de depozitare și transport, pe fondul unui bilanț uman de cel puțin 15 morți, potrivit HotNews.
Autoritățile locale au anunțat că atacurile aeriene au declanșat incendii la depozite și au avariat inclusiv „infrastructura rezidențială”. Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul orei 00:00, iar la peste cinci ore după atac un fum dens se ridica încă deasupra capitalei, conform unei jurnaliste France Presse. Forțele aeriene ucrainene au semnalat în timpul nopții apropierea mai multor rachete balistice.
În afara orașului Kiev, serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „paisprezece persoane au fost ucise și 27 rănite” în atacul nocturn. Administrația militară a orașului Kiev a raportat separat decesul unei femei în capitală.
Autoritățile au evaluat urmările atacului în „peste șapte locuri” din Kiev, în cartierele Golosiivsky, Desniansky, Obolonsky și Sviatoshynsky. Administrația militară a precizat că incendiile au cuprins depozite „pe o zonă extinsă”.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că în districtul Golosiivsky două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus.
Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice, iar atacul a provocat în regiune incendii la depozite și alte obiective logistice.
Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat difuzat pe Telegram, că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova afirmă că ar fi implicate în „depozitarea și livrarea” de arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția de drone.
Recomandate
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
Hamas transmite că nu intenționează să se dezarmeze, chiar dacă acceptă un acord de administrare a Gazei , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarațiile purtătorului de cuvânt Ghazi Hamad într-un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan . Mesajul are relevanță operațională directă: pune sub semnul întrebării dacă un aranjament politic pentru Gaza poate produce și o schimbare de securitate pe teren. Hamad a fost întrebat dacă acordul coordonat de administrația Trump – care include implementarea „Board of Peace” și a „National Committee for the Administration of Gaza” (NCAG) – va duce la dezarmarea Hamas. El a spus că organizația acceptă înțelegerea din „necesitate”, invocând situația din Gaza, dar a insistat că „mentalitatea” și obiectivul de a „încheia ocupația” rămân neschimbate. „Este o fază excepțională în istoria palestiniană. Din necesitate forțată, din cauza circumstanțelor dure din Gaza, acceptăm acest acord. Dar… nu ne-am schimbat mentalitatea… să continuăm… pentru că aceasta este misiunea noastră sfântă.” Publicația notează că Hamad nu a răspuns explicit întrebării despre momentul în care Hamas ar urma să depună armele și să le predea în cadrul procesului, limitându-se să sugereze că grupul ar putea folosi „tactici” și „metode” diferite. Acord „excepțional”, dar fără garanții de securitate În interviu, Hamad a descris acordul drept „excepțional” din cauza „circumstanțelor excepționale” și a susținut că ar fi fost acceptat pentru a „salva” populația din Gaza de strămutare și violențe. În același timp, el a afirmat că nu crede că Israel „își va îndeplini angajamentele” și a spus că Hamas va continua să lupte „împreună cu toate facțiunile palestiniene” până la „sfârșitul ocupației”. Disputa privind statutul Hamas și contradicțiile despre 7 octombrie Hamad a susținut că Hamas nu ar fi o organizație teroristă, prezentând-o drept un actor care „rezistă ocupației” și afirmând că nu ar avea ca „mentalitate” uciderea civililor. El a negat că politica Hamas ar fi vizat un masacru pe 7 octombrie, invocând posibilitatea unor „greșeli” individuale, însă articolul arată că Morgan l-a confruntat cu declarații anterioare contradictorii. Context financiar: sancțiuni și legături cu organizații umanitare, potrivit NGO Monitor The Jerusalem Post mai consemnează informații atribuite NGO Monitor: Hamad ar fi sancționat de SUA din 2024 și s-ar afla în prezent în Qatar. Potrivit aceleiași organizații, el ar conduce și Ministerul Dezvoltării Sociale din Gaza (MoSD). În același context, publicația menționează că, la 1 august, Departamentul de Justiție al SUA a confirmat arestarea unui individ din Marea Britanie, acuzat că ar fi operat o „caritate” falsă legată de Hamad și MoSD. NGO Monitor a indicat și exemple de coordonare între MoSD și organizații/ONG-uri, inclusiv: Mercy Corps, care ar fi primit 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei) de la USAID-BHA în 2022, pentru „asistență în numerar” în Gaza; ANERA, care ar fi primit 79,2 milioane de dolari (aprox. 360 milioane lei) de la USAID în perioada 2013–2022 și ar fi fost vizată pentru încă 12,5 milioane de dolari (aprox. 57 milioane lei) în 2024–2029; Rahma Worldwide, despre care NGO Monitor afirmă că a colaborat cu o organizație caritabilă din Kuweit desemnată de SUA pentru legături cu al-Qaeda și că ar fi coordonat proiecte cu MoSD, inclusiv asistență în numerar. În ansamblu, declarațiile lui Hamad sugerează că, deși există un cadru politic de administrare a Gazei, componenta-cheie pentru stabilizare – dezarmarea – rămâne neasumată public de Hamas, ceea ce poate limita aplicarea practică a acordului și reduce predictibilitatea de securitate în teren. [...]
Atacurile cu drone asupra navelor comerciale turcești din Marea Neagră cresc riscul operațional pentru transportul civil , într-un moment în care Ankara avertizează că escaladarea dintre Rusia și Ucraina începe să afecteze direct rutele maritime și, implicit, lanțurile de aprovizionare, potrivit Agerpres . Ministerul turc de Externe a transmis că două nave civile aparținând companiilor maritime turcești Yasar și Nadezhda au fost atacate cu drone luni, după ce au plecat din portul rus Novorossiisk , iar „unii membri ai echipajului, inclusiv cetățeni ai noștri, au fost răniți”. Ankara spune că monitorizează îndeaproape situația și că siguranța cetățenilor turci este „prioritară”. Presiune pe navigația civilă și pe fluxurile comerciale În comunicatul citat, Turcia își exprimă îngrijorarea față de „escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră”, pe care o leagă de afectarea transportului maritim civil, „în ciuda numeroaselor noastre avertismente”. Ministerul avertizează că, în lipsa unor măsuri preventive, escaladarea ar putea avea „multiple urmări negative”, inclusiv asupra securității alimentare. Totodată, Ankara cere părților implicate să „implementeze urgent măsuri concrete” pentru garantarea siguranței navigației în Marea Neagră. Detalii despre nave și contextul recent al atacurilor Conform site-ului de monitorizare Marine Traffic, navele Yasar și Nadezhda arborează steagurile panamez, respectiv camerunez. Pe fondul războiului, Rusia și Ucraina „și-au intensificat atacurile asupra navelor de marfă, în special în Marea Neagră, de câteva săptămâni”, notează materialul. În plus, o navă de pescuit turcească a fost atacată la sfârșitul lunii iunie în apropierea coastei Peninsulei Crimeea, incident soldat cu un mort și patru răniți. La sfârșitul lunii mai, Turcia avertizase deja asupra unei „escaladări necontrolate” în regiune, după un atac cu drone asupra unei nave de marfă turcești; marina ucraineană a susținut atunci că o dronă rusească a atacat nava. [...]
UE a promis Spaniei asistență financiară de urgență pentru întărirea frontierei externe din Ceuta , pe fondul presiunii migratorii fără precedent din exclava spaniolă, potrivit Agerpres , care citează declarațiile comisarului european pentru migrație, Magnus Brunner , după o reuniune a UE pe tema migrației. Brunner a spus că sprijinul oferit de Uniunea Europeană include „asistență financiară de urgență” și vizează consolidarea protecției frontierelor externe în Ceuta. Contextul este criza de săptămâna trecută, când circa 70.000 de persoane au trecut frontiera din Maroc în exclava spaniolă. Comisarul european a pus evenimentele pe seama rețelelor criminale de trafic de persoane și a dezinformării din social media. De ce contează: presiune operațională și decizie rapidă la nivelul UE În evaluarea comisarului, episodul din Ceuta a testat capacitatea UE de a reacționa rapid și de a funcționa pe baza solidarității între statele membre, dar și „reziliența” în fața dezinformării. El a susținut că Europa „a reușit la acest test”. „Acest episod ne-a pus la încercare: pe de o parte în termeni de rapiditate a acțiunii, pe de altă în materie de solidaritate, dar și în capacitatea noastră de a rezista dezinformării.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă valoarea ajutorului financiar, calendarul alocării sau măsurile concrete care vor fi finanțate în Ceuta; comisarul a indicat însă că sprijinul este de urgență și este legat direct de întărirea protecției frontierei externe. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Trump prelungesc incertitudinea pe piața energiei, în timp ce Strâmtoarea Ormuz rămâne miza centrală a războiului cu Iranul , arată o analiză publicată de Al Jazeera . Potrivit publicației, președintele SUA a alternat în mod repetat amenințări cu lovituri „catastrofale” și declarații că un acord de pace este „iminent”, într-un conflict care a ajuns în a 23-a săptămână și care a împins în sus prețurile petrolului după închiderea Strâmtorii Ormuz. Teheranul neagă că ar purta negocieri cu Washingtonul și spune că discută doar cu Oman despre gestionarea Strâmtorii Ormuz, a cărei închidere a provocat scumpiri ale petrolului și turbulențe pe piețele energetice, notează Al Jazeera. În acest context, strategia de „escaladare urmată de retragere” atribuită lui Trump amplifică volatilitatea: ridică tensiunea, „zguduie piețele”, apoi revine asupra ultimatumurilor în ultimul moment, aparent pentru a influența negocierile. Amenințări cu atacuri, urmate de amânări și încetări ale focului Al Jazeera inventariază mai multe episoade, începând din primele săptămâni ale războiului declanșat pe 28 februarie prin atacuri comune SUA–Israel asupra Iranului, în care Trump a amenințat cu lovituri, dar nu a dus până la capăt escaladarea anunțată: Martie: Trump a amenințat că SUA vor lovi centralele electrice ale Iranului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă; ulterior a amânat loviturile, invocând „progrese” în discuții, apoi a întârziat din nou termenul, susținând că Teheranul ar fi cerut asta. Aprilie: pe 7 aprilie, Trump a lansat un ultimatum legat de Ormuz și a avertizat că „o întreagă civilizație va muri”, dar, cu două ore înainte de termen, a renunțat și a anunțat un armistițiu de două săptămâni, intermediat de Islamabad; pe 21 aprilie, în ultimele ore ale armistițiului, a anunțat o încetare a focului pe termen nedefinit, invocând mediatorii pakistanezi. Mai: pe 17 mai a amenințat că „nu va mai rămâne nimic” din Iran dacă nu acceptă un acord; a doua zi a spus că amână, „poate pentru totdeauna”, invocând discuții „foarte mari” cu Iranul; până pe 27 mai, loviturile SUA au fost reluate după eșecul negocierilor. Iunie: pe 11 iunie a amenințat că SUA vor prelua „control total” asupra industriilor iraniene de petrol și gaze, dar a anulat atacurile după ce a susținut că există un „progres” în negocieri; pe 17 iunie, SUA și Iran au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu armistițiu și un termen de 60 de zile pentru negocieri, însă înțelegerea s-a prăbușit rapid din cauza diferențelor privind conținutul MoU, în special controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar atacurile reciproce au reînceput și s-au extins. Iulie–august: pe 27 iulie, Trump a oprit loviturile, afirmând că s-au agreat „parametrii unui acord”, dar a avertizat că SUA sunt „gata de acțiune”; luni (săptămâna curentă), a vorbit din nou despre „ultima șansă” a Iranului, înainte de „decapitare”, fără ca SUA să fi urmat încă această amenințare. „Acord iminent”, deși războiul continuă În paralel, analiza arată că Trump a susținut în mod repetat că Iranul este „disperat” să încheie un acord sau că pacea este „aproape”, chiar și în perioade în care Teheranul nega existența negocierilor. Printre exemplele enumerate: declarații din martie despre faptul că operațiunea ar fi „aproape completă”, urmate în aceeași zi de formulări contradictorii („completă și abia la început”); afirmații din 23 martie că s-ar fi ajuns la „aproape toate punctele de acord”, în timp ce Iranul respingea ideea negocierilor; mesaje repetate în aprilie că „suntem foarte aproape de un acord” și că Iranul ar fi „acceptat totul”; o declarație din 23 mai că înțelegerea este „în mare parte negociată” și mai trebuie finalizată; iar în august, reiterarea ideii că Iranul are „o ultimă șansă” să accepte un acord. Al Jazeera notează că, în pofida acestor anunțuri, nu s-a materializat un acord de pace durabil , iar conflictul a rămas legat de aceeași problemă operațională cu impact global: controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz , punct critic pentru transporturile de petrol. În lipsa unei confirmări a negocierilor directe de către Teheran, riscul de noi episoade de escaladare și retragere rămâne ridicat, cu efecte imediate asupra piețelor energetice. [...]
