Știri
Știri din categoria Externe
Extinderea „zonei de luptă” în sudul Libanului riscă să amplifice blocajele economice și logistice într-o regiune deja afectată de deplasări masive de populație, pe fondul reluării evacuărilor și al intensificării loviturilor, potrivit Reuters.
Armata israeliană a anunțat miercuri că o nouă fâșie din sudul Libanului este declarată „zonă de luptă” și a cerut locuitorilor să se mute la nord de râul Zahrani, avertizând că va acționa „cu mare forță” împotriva Hezbollah în aria vizată. Mesajul, publicat pe X, vine după ce marți au avut loc peste 120 de lovituri asupra sudului și estului Libanului, în pofida unui armistițiu anunțat pe 16 aprilie.
„Îi sfătuim pe locuitorii din sudul Libanului să evacueze la nord de râul Zahrani, deoarece toate zonele de la sud de râu sunt considerate zonă de luptă”, a transmis pe X un purtător de cuvânt al armatei israeliene.
Râul Zahrani curge de la est la vest la circa 40 km nord de granița Israel–Liban, iar teritoriul libanez de la sud de râu acoperă aproximativ 2.000 km². Reuters notează că este pentru prima dată când populației i se cere să evacueze întreaga zonă de la sud de Zahrani, după ordine anterioare care vizau plecarea de sub râul Litani și evacuări punctuale în zeci de localități dintre Litani și Zahrani.
Armata israeliană a cerut civililor să stea departe de operativi Hezbollah, facilități și depozite de armament.
Surse de securitate libaneze au declarat pentru Reuters că oamenii se îndreptau spre nord, către orașul-port Sidon, care găzduiește deja mii de persoane strămutate din alte părți ale sudului Libanului. Noua declarație a venit în timp ce musulmanii din Liban marcau Eid al-Adha.
În ansamblu, peste 1,2 milioane de libanezi au fost strămutați de lovituri și ordine de evacuare israeliene din 2 martie, când Hezbollah a tras asupra Israelului, în sprijinul aliatului său Iran, potrivit Reuters.
Deși armistițiul a fost anunțat pe 16 aprilie, luptele au continuat în sudul Libanului. Organizația Mondială a Sănătății a spus că cel puțin 608 persoane din Liban au fost ucise în atacuri israeliene de la intrarea în vigoare a armistițiului.
Separat, Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, de la 2 martie, loviturile israeliene asupra sudului, estului și capitalei Beirut au ucis peste 3.200 de persoane. Armata israeliană a declarat că 10 soldați israelieni au fost uciși după armistițiul din 16 aprilie, șase dintre ei în urma dronelor explozive ale Hezbollah.
Reuters relatează că Beirutul a fost ferit de noi lovituri, însă drone de supraveghere israeliene sunt auzite zilnic deasupra orașului, iar miercuri a fost auzit un avion de război zburând la joasă altitudine. Trei oficiali israelieni de rang înalt au spus că Israelul consideră că are libertate de acțiune în sudul Libanului, dar mai redusă în Beirut, și că nu dorește să fie perceput ca blocând un potențial acord al președintelui american Donald Trump cu Iranul prin distrugeri în capitala libaneză.
Recomandate
Armata israeliană raportează o creștere cu 24% a înrolărilor ultraortodocșilor , un semnal de schimbare operațională într-un dosar sensibil politic, pe fondul trimiterii de ordine de recrutare după decizia Curții Supreme din 2024, potrivit Digi24 . Armata a anunțat că, de la începutul lunii aprilie, recrutarea bărbaților ultraortodocși a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, într-un moment în care evitarea serviciului militar obligatoriu de către acest grup religios a devenit o temă centrală în dezbaterea politică din Israel. Informația este atribuită agenției EFE. Ce s-a schimbat: scutirea istorică, anulată de instanță Scutirea ultraortodocșilor de la serviciul militar obligatoriu a fost o regulă stabilită încă din perioada fondatorului Statului Israel, David Ben-Gurion , pentru cei care se dedicau studiului textelor sacre ale iudaismului. Practica a fost însă oprită printr-o decizie a Curții Supreme din iunie 2024, care a dispus recrutarea studenților din școlile talmudice. În urma acestei hotărâri, armata a început să trimită ordine de încorporare către ultraortodocși, iar în paralel s-au intensificat protestele împotriva includerii lor în orice formă de serviciu militar. Datele armatei și dimensiunea fenomenului de evitare a recrutării Conform datelor publicate de armata israeliană, în acest an, de la începutul lunii aprilie, s-au înrolat 433 de recruți ultraortodocși, dintre care 272 în unități de luptă, ceea ce reprezintă o creștere de 24% față de perioada similară din 2025. În același timp, armata estimează că există între 80.000 și 90.000 de persoane care s-au sustras recrutării. Potrivit ziarului Times of Israel , 50% dintre acestea sunt ultraortodocși, iar alți 25% aparțin „probabil” acestui grup religios. Miza politică: presiune pentru o nouă lege de scutire Ultraortodocșii reprezintă aproximativ 14% din populația Israelului, adică aproape 1,3 milioane de persoane. După decizia Curții Supreme, partidele ultraortodoxe au făcut presiuni asupra premierului Benjamin Netanyahu pentru adoptarea unei legi care să garanteze scutirea de la serviciul militar, în timp ce o parte importantă a societății și opoziția cer aplicarea obligației în condiții egale pentru întreaga populație. Pe termen scurt, creșterea raportată a înrolărilor indică o implementare mai fermă a recrutării în rândul ultraortodocșilor, dar amploarea estimată a sustragerilor sugerează că tensiunile sociale și politice din jurul subiectului vor continua. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul , într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres . Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el. În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”. Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres. AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda. [...]
UE transmite că accesul la piața unică nu se negociază „pe bucăți” , iar Marea Britanie nu va primi un regim preferențial în viitoarele relații economice, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Guardian. Mesajul a fost discutat marți, la o reuniune a miniștrilor de externe/afaceri europene din statele UE. Potrivit a trei surse diplomatice citate, statele membre vor o cooperare mai strânsă cu Londra, dar în limitele „principiilor fundamentale” ale Uniunii, inclusiv interdicția de a alege selectiv politici europene („selectare preferențială”). De ce contează: „indivizibilitatea” celor patru libertăți blochează o piață unică doar pentru bunuri În centrul tensiunii este propunerea guvernului britanic de a crea o „piață unică a bunurilor” între Regatul Unit și UE, idee asociată de The Guardian cu premierul Keir Starmer și cu ministrul de finanțe Rachel Reeves. Oficialii UE au respins însă abordarea, pe motiv că piața unică se bazează pe patru libertăți care vin la pachet: circulația mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Un diplomat UE citat în material spune că statele membre au reafirmat cadrul juridic al relației, insistând pe „indivizibilitatea celor patru libertăți”, pe echilibrul dintre drepturi și obligații, pe autonomia decizională a UE și pe evitarea „selectării preferențiale”. Opțiuni teoretice pentru Londra, dar cu costuri politice și de guvernanță Franța ar fi dispusă să primească din nou Regatul Unit în piața unică și în uniunea vamală, iar oficiali europeni au indicat că alinierea la piața unică sau o uniune vamală rămân opțiuni disponibile. În același timp, unele state membre sunt sceptice că Marea Britanie ar accepta regulile aferente. Materialul notează și un efect practic al unei eventuale aderări la piața unică fără statut de membru UE: Regatul Unit ar rămâne fără drept de vot la elaborarea noilor reguli. Ce urmează: summit UE–Marea Britanie, încă fără dată confirmată În paralel, apar întrebări legate de „resetarea” relațiilor Londrei cu UE, în condițiile în care nu a fost anunțată o dată pentru summitul UE–Marea Britanie , provizoriu programat pentru 13 iulie. Summitul ar urmări finalizarea: unui acord sanitar și fitosanitar (SPS) pentru facilitarea comerțului cu alimente, băuturi și produse agricole; unui acord de conectare a sistemelor de comercializare a emisiilor (ETS); unui program de schimb pentru tineri, care să permită muncă, studii și călătorii în Regatul Unit și UE. Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, a indicat că accentul ar trebui pus pe aceste dosare înainte de discuții mai dificile și a spus, despre ideea unei piețe unice doar pentru bunuri, că „prezintă provocări”. [...]
România își menține prezența diplomatică la Kiev și a convocat ambasadorul Federației Ruse la București, după ce Moscova a cerut ambasadelor străine să-și evacueze personalul din capitala Ucrainei pe fondul unor amenințări cu „atacuri dureroase”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de politică externă și de reglementare internațională: Bucureștiul tratează public mesajele Moscovei ca pe o escaladare cu potențial de încălcare a dreptului internațional. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Ministerul Afacerilor Externe a calificat amenințarea transmisă de MAE rus, inclusiv prin postări în social media, drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a susținut că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar echivala cu „o crimă de război” împotriva poporului ucrainean, cu „consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.” Convocarea ambasadorului rus și mesajul către Moscova MAE anunță că l-a convocat „astăzi” la minister pe ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a transmis că obligațiile legale ale Rusiei, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional, nu pot fi suspendate prin comunicate sau postări. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.” Totodată, ministerul afirmă că România nu va fi „intimidată” și că își menține prezența diplomatică în Ucraina, inclusiv la Kiev. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” Aliniere cu SUA și UE pe tema evacuării Contextul prezentat este că SUA și Uniunea Europeană au anunțat că își mențin diplomații în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. România își poziționează decizia în aceeași linie cu „partenerii strategici”, conform informațiilor din articol. În același context, sunt menționate declarații atribuite secretarului de stat american Marco Rubio , care ar fi spus că rușii au notificat ambasadele că „Kievul va deveni un loc foarte periculos”, dar a adăugat că orașul este periculos „de mai mulți ani”. De asemenea, ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Maternová, este citată cu un mesaj potrivit căruia UE nu pleacă din Kiev, considerând amenințările un semn de „disperare”, nu de putere. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au fost anunțate măsuri suplimentare din partea României, dincolo de convocarea ambasadorului și menținerea prezenței diplomatice la Kiev. În schimb, poziționarea MAE pune accentul pe cadrul de drept internațional și pe respingerea publică a presiunilor venite dinspre Moscova. [...]
O posibilă retragere a trupelor ruse din poziții vechi din Zaporojia și Dnipro ar putea redesena, pe termen scurt, linia frontului și necesarul de resurse al Ucrainei , într-un moment în care Kievul avertizează că apărarea antiaeriană riscă să rămână fără muniție, potrivit Mediafax . În regiuni unde pozițiile erau controlate „de mult timp” de armata rusă, șeful Consiliului Rezerviștilor din Forțele Terestre ale Ucrainei, Timochko, a declarat (potrivit NEXTA) că Rusia ar fi început „o retragere bruscă” din mai multe poziții considerate strategice. Acesta a susținut că mișcarea ar fi fost determinată în special de contraatacuri locale. Oficialul ucrainean a mai afirmat că forțele ucrainene ar înlocui trupele ruse în anumite puncte, „recucerind dealurile și pădurile”. Informațiile nu sunt însoțite, în material, de confirmări independente sau de detalii despre amploarea retragerii. Presiune pe apărarea antiaeriană: dependență de SUA pentru rachete balistice În paralel, Ucraina se confruntă cu o criză a apărării antiaeriene care „s-ar putea transforma în catastrofă”, potrivit avertismentelor citate de Mediafax. Publicația ucraineană Kyiv Independent scrie că președintele Volodimir Zelenski ar fi trimis o scrisoare către Casa Albă pentru a descrie situația și a cere ajutor. În textul consultat de publicația ucraineană este menționat că, în privința apărării împotriva rachetelor balistice, Ucraina este „aproape complet dependentă” de Statele Unite. Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a respinge atacuri „în valuri” anunțate de Rusia; în scenariul cel mai pesimist, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează relația cu China sub presiunea riscului de taxe americane și a dependențelor industriale , într-un context în care Bruxelles-ul încearcă să evite atât represalii comerciale de la Beijing, cât și o deteriorare suplimentară a relației transatlantice, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe evaluarea politologului Sergiu Mișcoiu. UE se află, în această lectură, într-o zonă „nici complet aliat, nici total inamic” față de China: sancționează Beijingul pentru sprijinul „mascat” acordat Rusiei și pentru presiunea pusă pe piețele europene prin mașini electrice ieftine, dar mizează simultan pe menținerea fluxurilor comerciale, de teamă că o escaladare ar putea bloca industrii europene. De ce contează: comerțul și lanțurile de aprovizionare devin instrumente geopolitice Punctul sensibil este unul economic și operațional: UE încearcă să-și „calculeze fiecare mișcare” între retorica protecționistă și nevoia de materii prime din Asia, în timp ce Washingtonul, pe fondul unei linii mai dure asociate lui Donald Trump, este descris ca sursă de presiune prin critici și amenințări cu taxe ridicate. În același timp, administrația Trump ar fi împins europenii spre un front comun împotriva Chinei, inclusiv pentru a limita dependența de metalele rare chinezești — o categorie de resurse cu rol critic în industrii precum tehnologia și tranziția energetică. Beijingul, curtat de lideri europeni, dar cu rezerve la Bruxelles Analiza notează că mai mulți lideri europeni au vizitat recent Beijingul și au arătat disponibilitate pentru întărirea relațiilor: Emmanuel Macron , Friedrich Merz și Pedro Sánchez. Mișcoiu leagă această apropiere de răcirea relațiilor cu SUA și de căutarea unor „afaceri cât mai bune” cu China, într-un moment în care europenii se simt tot mai puțin acoperiți de garanțiile tradiționale. „SUA amenință toată ziua că pun taxe inclusiv pe produsele și serviciile europene, nu mai vorbim de cele chinezești”, spune Sergiu Mișcoiu. UE „mai aproape de China” decât de SUA? Expertul vede șanse reduse Deși unii analiști iau în calcul scenariul unei Europe mai apropiate de China decât de Statele Unite, Mișcoiu spune că nu îi acordă prea multe șanse. În schimb, el anticipează continuarea tensiunilor transatlantice și „anumite câștiguri” pentru Beijing, pe fondul unei Europe care încearcă să se emancipeze strategic. În această cheie, sunt menționate și acordurile de liber schimb pe care UE le negociază în afara spațiului transatlantic (precum cele cu Mercosur și India), care ar putea produce, „de facto”, o apropiere mai mare de China, pe măsură ce UE se afirmă ca actor geopolitic mai autonom. Contextul de securitate: Taiwan ul și calculul concesiilor Textul introduce și dimensiunea Asia-Pacific, prin Taiwan. Mișcoiu susține că SUA nu își permit să abandoneze Taiwanul, iar China ar încerca o „absorbție de facto” mai degrabă decât o invazie militară, pentru a evita un conflict direct. În acest cadru, expertul afirmă că Beijingul ar putea oferi concesii Washingtonului, inclusiv pe zona mineralelor și a pământurilor rare. Materialul este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese concluzia completă a autorului despre limitele decizionale ale lui Donald Trump și despre pașii următori probabili; însă direcția generală indicată este că UE va continua să navigheze între presiunea americană și riscurile economice ale unei rupturi cu China. [...]
