Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile Ambasadei Rusiei pun presiune pe comunicarea oficială despre incidentele cu drone și pe justificarea cheltuielilor de apărare, într-un nou episod de tensiuni diplomatice cu Bucureștiul, potrivit HotNews.
Misiunea diplomatică rusă la București susține, într-un interviu acordat publicației Izvestia și citat de agenția de stat TASS, că România „nu a prezentat nicio dovadă” care să lege de Rusia dronele doborâte recent. În același context, ambasada afirmă că, la discuția de la Ministerul Afacerilor Externe, diplomaților ruși li s-ar fi arătat „bucăți de polistiren” prezentate drept dovezi ale „originii ruse” a dronelor.
La finalul lunii iulie, după ce armata română a doborât trei drone în trei zile consecutive, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat la MAE, unde i-au fost prezentate fragmente de drone. Atunci, ministra Oana Țoiu declara că „fragmentele de dronă recuperate de Ministerul Apărării Naționale și ancheta parchetului, aflată în curs, confirmă fără niciun dubiu originea lor rusă”.
În declarația citată, Ambasada Rusiei merge mai departe și afirmă că ar fi vorba despre „un exercițiu de tragere înscenat în prealabil” asupra unor ținte de antrenament, cu scopul de a justifica „cursul către militarizare”, inclusiv o „creștere semnificativă a cheltuielilor militare”, pe fondul unei situații socio-economice dificile.
HotNews notează că aceste afirmații se înscriu într-o succesiune de ieșiri publice ale autorităților ruse. Într-un alt episod, Iuri Pilipson, oficial al diplomației ruse, a susținut într-un interviu pentru TASS că portul moldovean Giurgiulești, cumpărat de România în acest an, ar fi fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru necesități militare. Același oficial a afirmat că România ar fi deja implicată în sprijin militar și logistic direct pentru Kiev.
În replică, MAE a transmis că „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a calificat mesajele drept „propagandă stalinistă” și a acuzat Rusia că este angajată într-un „război brutal de cucerire” și că „omoară zilnic civili”, în timp ce neagă suveranitatea unui vecin.
Recomandate

Rusia ar condiționa relaxarea sancțiunilor de un aranjament de securitate pentru Ucraina fără trupe occidentale , potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează The Washington Post . În discuții private, Vladimir Putin ar fi acceptat ideea ca Ucraina să primească garanții de securitate din partea SUA și a statelor europene, „după modelul Articolului 5 al NATO”, însă cu condiția explicită ca pe teritoriul ucrainean să nu fie staționate trupe americane și europene. Unghiul cu miză economică este legat de sancțiuni: sursa americană citată de The Washington Post susține că, în schimbul acestui tip de garanții, Occidentul ar urma să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei. Totodată, mecanismul ar include o „clauză de revenire”: dacă Rusia ar lansa o nouă ofensivă, NATO și-ar redisloca rapid forțele în Ucraina, iar sancțiunile ar fi reintroduse. Ce ar presupune „garanțiile în stil NATO” și cum ar funcționa sancțiunile Articolul 5 al NATO se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unuia dintre membri. În varianta descrisă de sursa citată, după încheierea războiului, Putin ar urma să fie obligat să retragă trupele de la granița ucraineană, iar orice reluare a ostilităților ar declanșa reacții rapide, inclusiv reactivarea sancțiunilor. Sursa citată de The Washington Post rezumă logica propunerii printr-un concept: „Cuvântul-cheie este «simetrie».” În paralel, reprezentanți americani și europeni ar fi discutat modalități de monitorizare a respectării acordurilor de către Rusia și stabilirea unor canale de comunicare operațională pentru situații de criză, potrivit articolului preluat de The Moscow Times . Contextul negocierilor: Kushner, UE și obstacolul teritorial Pe 19 noiembrie, trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner , a declarat că Washingtonul ar fi convins Kremlinul să „relaxeze” conceptul garanțiilor în stil NATO pentru Ucraina. El a spus că Donald Trump este deschis să ofere astfel de garanții, dar numai dacă sunt în linie cu interesele SUA și parte dintr-un acord de securitate mai amplu. În același context, potrivit unei surse citate de The Washington Post, Kushner l-ar fi avertizat pe Putin că natura conflictului s-a schimbat: „Acest război a început ca un război cu Ucraina. Acum este un război prin intermediari cu Europa.” Pe dimensiunea europeană, oficiali europeni au declarat publicației că ar intenționa să creeze o „procedură specială” pentru analizarea cererii de aderare a Ucrainei la UE, însă întregul proces ar putea dura până la zece ani. Rămâne însă nerezolvată problema teritorială, descrisă drept unul dintre principalele obstacole: Putin cere cedarea Donbasului, iar Kievul respinge condiția. În noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că SUA ar fi ridicat pentru prima dată posibilitatea aderării la NATO în schimbul părăsirii regiunii și că ar supune la referendum un pachet care să includă garanții de securitate, fonduri pentru reconstrucție și un număr nelimitat de efective ale armatei ucrainene, dacă negociatorii americani îl elaborează. Pe de altă parte, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că orice opțiune de „cvasimembru” al Ucrainei în NATO este inacceptabilă pentru Moscova și că Kievul trebuie să accepte cererea Rusiei de a nu adera la Alianță înainte de a discuta garanții de securitate. De ce contează pentru economie Dacă scenariul descris se confirmă și intră într-o fază de negociere formală, miza imediată pentru piețe și companii rămâne regimul sancțiunilor: o eventuală relaxare ar putea schimba parametrii de comerț, finanțare și energie în relația cu Rusia, dar cu riscul unei reînăspriri rapide în cazul reluării ostilităților. Informațiile sunt prezentate ca relatări pe surse, iar detaliile unui acord concret, inclusiv calendarul și condițiile juridice, nu sunt încă publice. [...]

Scăderea sprijinului public din Polonia pentru refugiații ucraineni riscă să complice cooperarea regională de securitate , într-un moment în care Varșovia a fost unul dintre principalii piloni ai ajutorului pentru Kiev, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Datele invocate arată o schimbare abruptă de atitudine: susținerea pentru primirea refugiaților a coborât la 42%, de la 94% la începutul lui 2022. Polonia a fost, în 2022, una dintre cele mai active țări europene în sprijinirea Ucrainei, atât prin deschiderea către refugiați, cât și prin livrări de armament și cheltuieli militare. În același timp, în interiorul țării se conturează un curent antiucrainean „mic, dar în creștere”, alimentat de tensiuni sociale, teme economice și dispute istorice. De ce contează: sprijinul pentru Ucraina intră în logica electorală Publicația notează că sprijinul acordat Ucrainei va deveni un subiect important în alegerile generale din Polonia de anul viitor. Confederația Coroanei Poloneze (KKP), partid de extremă dreapta fondat în 2019, promovează mesaje precum „de-ucrainizarea” Poloniei și cere măsuri dure: expulzarea bărbaților ucraineni, oprirea primirii de noi refugiați, construirea unui gard de 3 metri la graniță și retragerea unor prestații sociale, inclusiv alocațiile pentru copii. În sondajele recente citate, KKP este plasat pe locul al patrulea, cu aproximativ 9% din voturi, la cinci puncte în urma Confederației (alt partid populist). În același tablou politic, se așteaptă ca Partidul Coaliției Civice, condus de Donald Tusk, să obțină cele mai multe locuri, urmat îndeaproape de Partidul Lege și Justiție. Costuri, refugiați și piața muncii: datele care alimentează dezbaterea Pe fondul războiului, Polonia a acordat sprijin financiar și protecție juridică refugiaților. Institutul Economic Polonez (PEI) estimează că țara a cheltuit aproximativ 1% din PIB pentru asistența acordată refugiaților la începutul conflictului. În Europa sunt aproximativ 4,4 milioane de refugiați ucraineni, iar circa un milion trăiesc în Polonia (doar Germania a primit mai mulți), potrivit datelor menționate în material. În plan economic, analiza citează și o realitate care contrazice o parte din percepțiile publice: dintre refugiații ucraineni din Polonia, 76% sunt angajați, cei mai mulți în industria prelucrătoare, sectorul alimentar și transporturi, conform datelor Organizației Națiunilor Unite. Vitalii Krupin, profesor de economie la Academia Poloneză de Științe, spune că există percepția că ucrainenii ar profita de economia poloneză, însă „modelele” la care face referire ar indica faptul că beneficiile din sistemul de securitate socială ar fi mai mici decât impozitele plătite și contribuția la PIB. Tensiuni istorice și securitate: un risc de erodare a încrederii Materialul indică drept catalizator al deteriorării relațiilor un episod din luna mai, când președintele Volodimir Zelenski a redenumit o unitate militară cu titlul onorific „Eroii UPA”. În Polonia, UPA este asociată cu masacrele din Volinia și Galiția de Est din timpul celui de-al Doilea Război Mondial; istoricii polonezi estimează peste 100.000 de civili uciși, eveniment considerat pe scară largă drept genocid în Polonia. Politicienii ucraineni invocă, la rândul lor, represalii ale Armatei Naționale Poloneze (AK), soldate cu câteva sute de victime ucrainene. În acest context, președintele polonez Karol Nawrocki ar fi cerut scuze și i-ar fi retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, potrivit relatării. Zelenski ar fi refuzat până acum să își ceară scuze sau să redenumească unitatea, prezentând în schimb un plan în cinci puncte care include publicarea unor materiale de arhivă. Ce se vede la nivel social: incidente și plecări din Polonia Pe fondul schimbării de atitudine, sunt menționate insulte în spațiul public și cazuri mediatizate de violență. Poliția poloneză a raportat în iulie că infracțiunile motivate de ură împotriva ucrainenilor au crescut cu 30% față de anul precedent. În paralel, „zeci de mii” de ucraineni ar fi părăsit Polonia în acest an, potrivit datelor Eurostat citate în material. Ce urmează: cooperarea continuă, dar presiunea internă crește În pofida tensiunilor, directorul Centrului Mieroszewski, Lukasz Adamski, avertizează să nu fie exagerată amploarea rupturii și susține că „cooperarea practică continuă”, iar conștientizarea amenințării comune reprezentate de Rusia rămâne importantă. De partea ucraineană, ministrul de externe Andrii Sîbiha a declarat pentru The Sunday Times că relațiile „s-au normalizat după anumite tensiuni” și a insistat asupra nevoii de dialog, afirmând că alianța dintre Ucraina și Polonia ar urma să influențeze arhitectura viitoare a securității europene. În același registru, cele două țări au spus public că iau în considerare o candidatură comună pentru Cupa Mondială FIFA din 2038. [...]

Atacul cu drone asupra navei cargo rusești „ Sparta II ” aduce în prim-plan riscul de escaladare și de perturbare a traficului în estul Golfului Finlandei , după ce Finlanda a introdus restricții temporare de navigație și zbor în zonă, pe fondul unei operațiuni de salvare în apele sale teritoriale, potrivit news.ro . Nava „Sparta II”, lovită sâmbătă de două drone în apele internaționale din Golful Finlandei, este supusă sancțiunilor americane și aparține companiei Oboronlogistika , despre care Departamentul Trezoreriei SUA spune că are legături cu sectorul militar rus. Pe propriul site, compania indică faptul că furnizează servicii logistice Ministerului rus al Apărării. Autoritățile finlandeze afirmă că nu au informații confirmate despre încărcătura navei, dar nu exclud posibilitatea ca aceasta să fi transportat materiale militare. „Sparta II” are 121 de metri și naviga sub pavilion rusesc. Restricții și intervenție în apele Finlandei După atac, nava a derivat și a ajuns ancorată în apele teritoriale finlandeze, unde incendiul de la bord nu fusese încă stins. Finlanda coordonează operațiunile de salvare, iar autoritățile nu exclud ca epava să fie remorcată ulterior în Rusia. În paralel, Helsinki a impus restricții temporare de navigație și zbor în estul Golfului Finlandei, invocând protejarea populației și facilitarea intervențiilor. În timpul operațiunilor, un elicopter rusesc ar fi încălcat pentru scurt timp spațiul aerian finlandez. Dimensiunea de securitate: NATO și statele din regiune Avioane de luptă suedeze, aflate sub comandament finlandez, au participat la misiuni de protejare a integrității teritoriale a Finlandei și NATO. Estonia a trimis, la rândul său, o navă militară pentru sprijin în operațiunile de salvare, stingere a incendiului și prevenire a poluării. Premierul finlandez Petteri Orpo a avertizat că „războiul se extinde în zonele noastre învecinate” și a spus că Ucraina are dreptul să lupte împotriva agresorului. Ce se știe despre atac și traseul navei Purtătorul de cuvânt al forțelor armate finlandeze, Aki-Mauri Huhtinen, a declarat că Ucraina se află probabil în spatele atacului, însă Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu. Potrivit datelor LSEG citate în material, „Sparta II” plecase vineri din Sankt Petersburg și se îndrepta spre exclava rusă Kaliningrad. Cei 16 membri ai echipajului au abandonat nava în bărci de salvare și au fost preluați de o altă navă rusească, urmând să se îndrepte spre Rusia. Incidentul are loc la aproximativ o săptămână după ce armata finlandeză a detectat un atac asupra unei nave militare rusești în aceeași regiune, în contextul unui val de atacuri ucrainene cu drone asupra regiunii Leningrad. [...]

Companiile chineze își extind producția în afara țării pentru a reduce costurile și a ocoli barierele comerciale , construind parcuri industriale susținute de stat în piețe cu forță de muncă mai ieftină și acces mai bun la clienți, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: scăderea cheltuielilor de producție și menținerea competitivității în condițiile în care taxele vamale din SUA și Europa au scumpit exporturile „Made in China”. Un exemplu este proiectul Mohammed VI Tanger Tech City , lângă Tanger (Maroc), gândit să găzduiască aproximativ 200 de companii, în majoritate chineze. În interiorul complexului, Qingdao Sentury Tire Co. a deschis o fabrică unde își propune să producă 12 milioane de anvelope anual, iar BTR New Material Group Co. construiește două fabrici cu o țintă de 110.000 de tone pe an de componente pentru baterii. Hailiang Group Co. preconizează, la rândul său, producția a mii de tone de materiale pe bază de cupru. De ce contează: „Made by China” poate înlocui „Made in China” fără să schimbe dependența Extinderea producției chineze în străinătate complică eforturile SUA și ale Europei de a reduce dependența de industria chineză, arată materialul citat. Chiar dacă fabricile sunt mutate în țări precum Ungaria, Malaezia sau Etiopia, companiile pot continua să se bazeze pe utilaje, ingineri și furnizori din China, astfel încât bunurile nu mai sunt fabricate în China, dar rămân „produse de China”. În același timp, autoritățile vamale devin mai atente la practica redirecționării produselor prin țări terțe pentru a evita taxele, ceea ce împinge companiile către investiții mai consistente în producție locală, nu doar către rute logistice alternative. Cum funcționează modelul: parcuri industriale și lanțuri de furnizori „la pachet” Parcurile industriale sprijinite de stat reduc barierele de intrare pentru producători: teren, utilități, proceduri vamale și logistică sunt, în mare parte, rezolvate prin infrastructura deja pregătită. Pe măsură ce fenomenul crește, furnizorii urmează companiile mari în străinătate, ceea ce accelerează formarea unor ecosisteme industriale locale. Un exemplu din material este Zona Economică Specială Sihanoukville (Cambodgia), unde aproximativ 80% dintre cele 200 de companii sunt chinezești, iar un manager citat spune că firma „încurajează furnizorii să își stabilească operațiunile aici” pentru a dezvolta industrii conexe. Unde se mută producția și ce se fabrică Articolul enumeră mai multe hub-uri și proiecte care ilustrează amploarea fenomenului: Mexic (lângă Monterrey, parcul Hofusan): producție de canapele, electrocasnice, pompe de apă, gazon artificial și piese auto. Indonezia (parcul Morowali): aproape 100.000 de oameni lucrează în fabrici unde nichelul este prelucrat pentru oțel inoxidabil și materiale pentru baterii de vehicule electrice. Etiopia (lângă Addis Abeba): peste 100 de companii chineze au angajat mai mult de 20.000 de lucrători pentru încălțăminte, produse farmaceutice, automobile și alte bunuri. Maroc (investiție separată de parcuri): Gotion High-Tech construiește o fabrică pe coasta atlantică; compania intenționează ca, în următorul deceniu, să producă baterii pentru până la 1,4 milioane de vehicule electrice pe an și estimează circa 8.000 de locuri de muncă. Brazilia: BYD asamblează automobile electrice și hibride într-un fost complex Ford din statul Bahia. Kenya: Keda produce plăci ceramice pentru consumatorii africani. Vietnam: Xfanic produce accesorii pentru telefoane mobile și calculatoare pentru clienți globali. În logica alegerii locațiilor, materialul indică elemente recurente: costuri relativ scăzute, infrastructură solidă și acces la piețe cheie. Marocul este dat ca exemplu prin faptul că are acorduri comerciale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu SUA. Context: de la „Belt and Road” la presiunea tarifelor Tendința a început să se contureze în anii 2000, când Beijingul a încurajat extinderea internațională, și s-a accelerat după 2013, odată cu inițiativa „Belt and Road ” („Centura și Drumul”), menită să faciliteze construcția de infrastructură și zone industriale în mai multe regiuni. Deteriorarea relațiilor comerciale dintre SUA și China a adăugat un impuls suplimentar, iar companiile au ajuns să considere extinderea externă o decizie „mai logică”, potrivit unei analiste citate în material. Pentru economiile-gazdă, investițiile aduc locuri de muncă și infrastructură industrială; pentru SUA și UE, însă, mutarea producției poate însemna că reducerea dependenței de China devine mai greu de măsurat și de obținut doar prin tarife aplicate importurilor etichetate „Made in China”. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]