Știri
Știri din categoria Externe
Ambasada Israelului cere autorităților să identifice rapid vinovații după profanarea Cimitirului Evreiesc din Reghin, un incident pe care îl leagă de „escaladarea alarmantă” a antisemitismului la nivel global, potrivit Digi24.
Reprezentanții ambasadei spun că sunt „îngrijorați” de actul de vandalism și îl consideră cu atât mai grav cu cât a avut loc în proximitatea Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în Israel, descrisă drept un moment solemn de omagiere a victimelor și de reafirmare a angajamentului de a combate antisemitismul, xenofobia și ura.
„Condamnăm cu fermitate acest act de vandalism şi pe cei responsabili pentru comiterea acestuia. Asemenea fapte contravin valorilor democratice fundamentale şi nu pot fi tolerate sub nicio formă.”
Ambasada afirmă că se așteaptă ca autoritățile române să acționeze „prompt” pe două direcții:
În mesajul public, ambasada mai arată că respectul față de memorie și combaterea antisemitismului și a oricărei forme de intoleranță reprezintă „o responsabilitate morală și umană”.
Polițiștii din județul Mureș au deschis o anchetă după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 14 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din municipiul Reghin au fost dislocate, fiind vizată infracțiunea de profanare de morminte. Din verificările făcute, monumentele nu ar fi suferit distrugeri, mai notează Digi24.
Recomandate
Războiul din Iran riscă să blocheze sprijinul operațional al SUA pentru Ucraina , atât prin presiunea pe stocurile de rachete Patriot, cât și prin mutarea atenției negociatorilor americani spre Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că livrările de arme americane către Kiev au devenit o problemă „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. În același timp, liderul ucrainean susține că negociatorii americani „nu au timp” pentru Ucraina. Presiune pe apărarea antiaeriană: rachetele Patriot , în prim-plan Zelenski a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce volumele de armament disponibile pentru Ucraina, cu efect direct asupra apărării antiaeriene. El a indicat explicit rachetele Patriot, folosite intens în Orientul Mijlociu, și a spus că lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent. Totodată, Zelenski a descris situația drept „critică”, în special în zona apărării antiaeriene, într-o declarație făcută la televiziunea publică germană ZDF, după o vizită la Berlin. Negocierile SUA se mută spre Iran, iar Kievul reclamă lipsa de presiune asupra Rusiei Într-un interviu acordat marți, 14 aprilie, televiziunii germane, Zelenski a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt „în permanență în discuții cu Iranul” și, din acest motiv, nu se pot concentra pe Ucraina, informație atribuită de AFP. Zelenski a mai spus că cei doi emisari „se străduiesc să obțină mai multă atenție din partea lui Putin” pentru a opri războiul, dar a avertizat că, fără presiune din partea SUA și cu un „dialog blând” cu Rusia, Moscova nu ar mai avea motive de reținere. Germania își extinde sprijinul: finanțare pentru Patriot și cooperare pe drone În paralel, Zelenski a anunțat la Berlin un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz , axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Conform informațiilor citate de AFP, Germania – descrisă drept cel mai mare finanțator al Kievului din 2025 – vrea un rol mai important în jocul diplomatic, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este concentrat pe Orientul Mijlociu. Berlinul ar urma să finanțeze livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Un element al acordului este și un memorandum de înțelegere între ministerele Apărării din cele două state, care vizează schimbul electronic de date militare. Zelenski a mai spus că au fost semnate încă 10 acorduri de cooperare „în domenii-cheie”. În plus, Ucraina și Germania lucrează la „un acord bilateral privind dronele”, iar Friedrich Merz a vorbit despre proiecte comune, inclusiv producția de drone. „Acum, mai mult ca niciodată, vrem să învățăm unii de la alții”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este gândită ca un semnal de continuitate pentru parteneriatul transatlantic , într-un moment în care relația dintre Washington și Londra este descrisă ca „neobișnuit de delicată”, potrivit news.ro . Palatul Buckingham a anunțat că monarhul britanic se va adresa unei reuniuni comune a Congresului și va avea o întâlnire privată cu președintele american Donald Trump, în cadrul vizitei programate între 27 și 30 aprilie. Charles al III-lea și regina Camilla vor vizita Washington, DC, New York și Virginia, participând la evenimente publice organizate pentru a marca 250 de ani de la independența SUA. Programul, planificat de mai mult timp, vine după săptămâni în care Trump l-a atacat în mod repetat pe premierul britanic Keir Starmer și guvernul său, pe fondul lipsei unui sprijin „deplin” al Londrei pentru ofensiva americană împotriva Iranului. Miza: „relația specială” sub presiune, dar monarhul rămâne deasupra politicii În Regatul Unit au existat întrebări dacă regele ar trebui să meargă în SUA în aceste condiții, înainte ca Palatul să confirme vizita luna trecută. Totuși, Palatul subliniază că, în calitate de monarh, Charles este obligat prin Constituție să rămână deasupra politicii și să reprezinte Marea Britanie, nu să vorbească în numele guvernului. În acest context, agenda vizitei evită explicit să intre în disputele recente și urmărește să întărească legăturile istorice dintre cele două țări. Palatul arată că vizita își propune să evidențieze „amploarea relației economice, de securitate și culturale” dezvoltate între SUA și Regatul Unit. Ce include programul vizitei La sosirea în SUA, Charles și Camilla urmează să se întâlnească în privat cu Donald Trump și prima doamnă Melania Trump, înaintea unei petreceri în grădină și a unei ceremonii oficiale de bun venit, care va include o trecere în revistă militară. Ulterior, regele se va adresa unei reuniuni comune a Congresului SUA, devenind al doilea monarh britanic care face acest lucru, după regina Elisabeta a II-a, care a vorbit la Capitoliu în 1991. Programul mai include: o cină de stat; o ceremonie în onoarea soldaților căzuți la datorie, menită să „marcheze parteneriatul militar” dintre Marea Britanie și SUA, despre care Palatul spune că a fost supus unor presiuni în ultimele săptămâni din cauza refuzului Marii Britanii de a fi implicată în continuare în războiul din Iran; la New York, comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie și o întâlnire cu o organizație care lucrează cu tineri afectați de insecuritatea alimentară, printr-o inițiativă de agricultură urbană durabilă după școală; în Virginia, întâlniri cu comunități indigene și grupuri de conservare. După etapa din SUA, cuplul regal se va îndrepta spre Bermuda, teritoriu britanic de peste mări din nordul Oceanului Atlantic, pentru o vizită de două zile. [...]
Donald Trump amenință cu renegocierea sau anularea acordului comercial SUA–Marea Britanie , o mișcare care poate amplifica incertitudinea pentru relațiile economice bilaterale, la mai puțin de un an de la semnarea înțelegerii, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat miercuri, Trump a spus că Statele Unite au oferit Marii Britanii „un acord comercial bun”, „mai bun decât era nevoie”, adăugând că acesta „poate fi schimbat oricând”, potrivit Politico. Declarațiile au fost făcute pentru Sky News. De ce contează: risc politic asupra unui acord recent Amenințarea președintelui american este prezentată ca un motiv de îngrijorare la Westminster, la 11 luni după ce Marea Britanie a devenit prima țară care a semnat un acord comercial cu SUA. În același timp, contextul este unul de tensiuni în creștere la Washington, pe fondul poziției Londrei față de conflictul din Iran, iar Trump și-a îndreptat criticile și spre premierul britanic Keir Starmer . Critici la adresa Londrei și a politicilor energetice Întrebat despre relația dintre SUA și Marea Britanie, Trump a afirmat că britanicii nu au fost alături de SUA atunci când Washingtonul a cerut sprijin: „Este genul de relație în care, când le-am cerut ajutorul, nu au fost acolo. Când am avut nevoie de ei, nu au fost acolo. Când nu am avut nevoie de ei, tot nu au fost acolo. Și nici acum nu sunt”. Trump a criticat și decizia Marii Britanii de a reduce activitățile de explorare a petrolului și gazelor naturale în Marea Nordului , spunând că Starmer „a comis o greșeală tragică” prin „închiderea exploatării petroliere” din zonă. Ce urmează: moment sensibil înaintea vizitei de stat Declarațiile vin înaintea vizitei de stat pe care regele Charles al III-lea urmează să o efectueze în SUA la finalul lunii aprilie, când este programată și o întâlnire cu Donald Trump. În același context, Trump a avut aprecieri la adresa monarhului, pe care l-a descris drept „un mare gentleman” și „un prieten”. [...]
Iranul amenință să blocheze rute maritime-cheie, cu risc direct pentru comerțul regional , dacă SUA își mențin „blocada” asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Teheranul avertizează că o astfel de evoluție ar putea duce la încălcarea armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie. Mesajul a fost transmis miercuri de generalul Ali Abdollahi , șeful comandamentului forțelor armate iraniene, care a legat direct restricțiile maritime de o posibilă escaladare. În formularea sa, menținerea blocadei și „crearea de insecuritate” pentru navele comerciale și petroliere ale Iranului ar reprezenta „preludiul” unei încălcări a încetării focului. Ce spune Teheranul că ar putea face Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, generalul a susținut că Iranul ar putea recurge la măsuri ferme în regiune, inclusiv prin împiedicarea fluxurilor comerciale pe mai multe rute: Golful Persic Marea Oman Marea Roșie Adevărul notează, totodată, că Iranul nu are ieșire directă la Marea Roșie, însă avertismentul vizează traficul din zonă. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe transportul maritim Amenințarea, chiar și la nivel declarativ, ridică miza pentru transportul maritim din regiune, într-un moment în care Teheranul condiționează securitatea rutelor de accesul său la exporturi și importuri. În același timp, oficialii iranieni susțin că actualele măsuri americane pot împinge situația spre o încălcare a armistițiului din 8 aprilie, ceea ce ar amplifica incertitudinea pentru operatorii comerciali care tranzitează zona. Publicația arată că avertismentul vine pe fondul tensiunilor dintre Iran și SUA, fără a oferi detalii suplimentare despre natura „blocadei” invocate sau despre pașii concreți care ar urma să fie luați. [...]
Blocarea internetului în Rusia erodează sprijinul intern pentru Kremlin , iar costul politic al măsurilor de control crește pe măsură ce afectează direct viața de zi cu zi a populației, susține opozantul Boris Nadejdin într-un interviu citat de Digi24 . Nadejdin, fost candidat la președinție, afirmă că sistemul autoritar construit de Vladimir Putin „își pierde stabilitatea” și că, odată cu această degradare, „probabilitatea de a face greșeli crește”. Declarațiile au fost făcute miercuri pentru EFE și sunt preluate de Agerpres, potrivit articolului. De ce contează: controlul digital lovește „aproape pe toată lumea” În evaluarea opozantului, cea mai gravă eroare recentă a lui Putin ar fi fost blocarea internetului, despre care spune că a dus la „cea mai mare scădere a popularității” liderului rus din ultimul deceniu. Spre deosebire de război, care ar afecta direct „1%” dintre ruși, întreruperea sau încetinirea conexiunii la internet are efecte „practic asupra tuturor”, de la angajați la studenți. Nadejdin mai susține că măsura a produs o reacție rară în politica rusă: toate grupurile parlamentare, cu excepția partidului pro-Kremlin „ Rusia Unită ”, s-ar fi pronunțat împotriva blocării internetului. În plus, potrivit lui, până și „patrioții Z” – susținători fără rezerve ai războiului – ar fi fost indignați. Semne de tensiune în aparat: represiune extinsă și arestări frecvente O altă dovadă a „degradării” sistemului, în versiunea lui Nadejdin, este extinderea represiunii către nivelul local și regional. El afirmă că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii și figuri din guvernele regionale și ministerele federale” și susține că arestările de viceguvernatori sau primari ar avea loc zilnic. Totodată, el spune că deplasările sale în regiuni ar confirma o deteriorare a situației din țară și o scădere a încrederii în guvern. Războiul din Ucraina, sursă majoră de iritare și presiune socială Nadejdin indică drept principal motiv de nemulțumire „interminabila operațiune militară specială” din Ucraina, despre care afirmă că a depășit 1.500 de zile de lupte. El susține că „două treimi” din populație își dorește încheierea conflictului „într-un fel sau altul”, în timp ce continuarea acțiunilor militare ar fi susținută de „25%”. În acest context, el pledează pentru înghețarea ostilităților pe actuala linie a frontului și amânarea discuției privind statutul juridic al Donbasului. Ce urmează: miza alegerilor și scenariul unei tranziții pașnice Opozantul spune că speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să candideze împotriva lui Putin la prezidențialele din 2024, deși afirmă că strânsese semnăturile necesare și că intenția de vot în favoarea sa ajunsese la 15%. Nadejdin susține că o schimbare în Rusia ar fi posibilă și cu Putin președinte, dar adaugă că, pe un orizont de „cinci sau zece ani”, nu vede șanse ca sistemul să rămână neschimbat. În același timp, el spune că urmărește o tranziție pașnică, prin „alegeri corecte”, și respinge ideea unei prăbușiri de tip 1917 sau 1991. [...]
Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina , potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza . Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american. Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios , conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei. Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina. „Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios. Cum a fost folosit argumentul în dosarele internaționale Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei. Context: recrutarea cubanezilor și verificabilitatea cazurilor Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”. Presiune sporită a SUA asupra Cubei în 2026 Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel . [...]
