Știri
Știri din categoria Externe
Peru se pregătește să intre în „Scutul Americilor”, un pas care poate schimba modul în care autoritățile își coordonează lupta anti-drog și anti-crimă la nivel regional, potrivit Agerpres. Noul guvern al președintei Keiko Fujimori a anunțat că aderarea este în pregătire, în contextul unei deteriorări accentuate a situației de securitate interne.
Peru traversează „cea mai gravă criză de securitate” de la perioada confruntărilor cu gherilele comuniste (1980–2000), iar numărul omuciderilor a crescut de 2,6 ori între 2018 și 2025, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres. Fujimori și-a construit mesajul politic pe o linie de fermitate împotriva criminalității și își exprimase intenția de a adera la această alianță înainte de preluarea mandatului, marți.
Ministrul de externe Carlos Espa a legat explicit direcția de politică externă de acest demers, afirmând că Peru va continua progresele realizate prin aderarea la „Scutul Americilor” și că va aprofunda relațiile cu Statele Unite, descrise drept „un partener, un aliat și un prieten strategic”.
Inițiativa prevede ca statele membre să își coordoneze schimbul de informații și să coopereze la nivel judiciar și polițienesc pentru combaterea criminalității organizate dincolo de granițe. În practică, miza este creșterea capacității de lucru în comun pe dosare transfrontaliere, în special pe lanțurile de trafic de droguri.
Peru este unul dintre principalii producători mondiali de cocaină, iar pe teritoriul său operează rețele internaționale de trafic, notează aceeași sursă.
Din alianță fac parte, „printre altele”, Argentina, Chile, Panama și Costa Rica. Columbia – primul producător mondial de cocaină – ar urma să se alăture, potrivit președintelui de dreapta ales Abelardo de la Espriella.
Agerpres nu oferă un calendar sau o dată pentru finalizarea aderării Peru, ci doar că guvernul „se pregătește” pentru acest pas.
Recomandate
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Spania cere un răspuns european coordonat la criza din Ceuta , după intrarea ilegală a mii de migranți în enclava spaniolă din nordul Africii, iar Madridul împinge dosarul spre o decizie rapidă la nivelul miniștrilor de interne din UE, potrivit G4Media . Premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut organizarea unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor de interne ai statelor membre și a criticat atitudinea „egoistă” a unor țări din Uniune față de situația din Ceuta. Într-o scrisoare adresată liderilor instituțiilor europene, el a susținut că reacțiile motivate de „prejudecăți, informații false, ignoranță sau interese politice” contravin dreptului european și umanitar, dar și intereselor pe termen lung ale Europei. Presiune pentru o videoconferință de urgență la nivelul UE Într-un „update” al materialului, G4Media relatează că 22 de lideri din state membre UE – inclusiv prim-ministrul Italiei și cancelarul Germaniei – au cerut, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei „videoconferințe de urgență” a miniștrilor europeni de interne. Scopul: evaluarea și răspunsul la situația creată de intrarea ilegală a mii de migranți în Ceuta. Semnatarii avertizează că UE nu își poate permite „treceri masive și necontrolate”, „instrumentalizarea migrațiilor” sau alte „amenințări hibride” care ar putea transmite ideea că intrarea ilegală în Uniune poate fi urmată de obținerea unui statut legal. Ei cer un răspuns „imediat și coordonat” și își adresează apelul președinției irlandeze a Consiliului UE, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Context: măsuri de ordine publică și efecte în alte state Materialul mai notează că Spania a desfășurat forțe armate și poliție suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, iar pe partea marocană a frontierei au existat ciocniri între forțele de securitate și migranți. În același timp, Italia și Franța au anunțat că vor înăspri controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania, pe fondul tensiunilor generate de criză. G4Media mai menționează, citând MEDIAFAX, că zeci de mii de migranți s-au întors voluntar în Maroc și că „cel puțin 57 de migranți au murit”, fără alte detalii în text despre circumstanțe sau intervalul exact. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare aeriană , după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului, într-un mesaj care pune din nou presiune pe partenerii occidentali să ia decizii rapide privind echipamentele și muniția necesare, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, după atacul lansat de Rusia asupra capitalei ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă. Informațiile sunt atribuite agenției Ukrinform. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Sybiha a descris atacul drept unul dintre cele mai grave din ultimele zile și a indicat un bilanț de „cel puțin 9” persoane ucise și 23 rănite, în urma unui atac cu „trei duzini de rachete balistice”, despre care a spus că este al doilea de o asemenea amploare în doar două zile. De ce contează: ritmul livrărilor devine o variabilă operațională Șeful diplomației ucrainene susține că, pe fondul dificultăților Rusiei de a-și atinge obiectivele pe front, atacurile se concentrează tot mai mult asupra orașelor și populației civile. În acest context, el afirmă că Ucraina are nevoie „cât mai repede” de: sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă; rachete interceptoare (muniția folosită pentru doborârea țintelor aeriene). Sybiha a legat explicit eficiența apărării aeriene de evoluția războiului și de perspectiva apropierii păcii, insistând că viteza deciziilor și a livrărilor are efect direct asupra numărului de victime. „Rapiditatea deciziilor și a livrărilor este esențială. Fiecare decizie care consolidează apărarea spațiului aerian ucrainean salvează vieți omenești, în timp ce fiecare întârziere duce la decese și crime de război.” Ce se știe despre atacul asupra Kievului Autoritățile ucrainene au anunțat anterior că, în urma atacului masiv cu rachete din noaptea de 1 august, nouă persoane au murit și cel puțin 28 au fost rănite. În cinci raioane ale Kievului au izbucnit incendii, iar mai multe clădiri și infrastructuri au fost avariate, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Criticile UEFA la adresa conducerii FIFA cresc riscul unei crize de guvernanță înaintea alegerilor din martie , după ce forul european a anunțat că și-a „pierdut încrederea” în actuala conducere a FIFA, în pofida retragerii unui plan contestat de vânzare de participații către investitori privați, potrivit Al Jazeera . UEFA, cel mai vocal opozant al propunerii, a votat joi să boicoteze FIFA dacă aceasta nu renunță la planul de a vinde pachete minoritare din Cupa Mondială și alte competiții. Vineri târziu, președintele FIFA, Gianni Infantino , a anunțat că renunță la proiectul „FIFA Future Enterprise (FFE)”, după reacții negative pe scară largă. De ce contează: presiune directă pe Infantino înainte de alegeri Deși UEFA a salutat retragerea planului, declarația sa ridică miza dincolo de un diferend punctual și pune sub semnul întrebării capacitatea actualei conduceri FIFA de a guverna cu sprijinul confederațiilor, într-un moment sensibil: alegerile pentru președinția FIFA sunt programate pe 18 martie. În material se arată că Infantino, aflat la conducere din 2016, era așteptat să fie reales fără contracandidat, cum s-a întâmplat în 2019 și 2023. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 18 noiembrie, însă, pe fondul criticilor, „pare puțin probabil” ca el să rămână necontestat pentru un nou mandat, iar întrebarea se extinde la posibilitatea de a-și continua rolul „având în vedere greutatea criticilor”. Ce reproșează UEFA: transparență și consultare UEFA acuză că planul a fost împins într-un ritm accelerat și fără transparență, vorbind despre „scheme secrete” și despre un demers „opac”, cu beneficii „îndoielnice” pentru fotbal. În declarația citată de Al Jazeera, UEFA spune: „Nu putem continua așa, cu scheme secrete pe termene accelerate, gătite de indivizi fără chip și cu beneficii îndoielnice pentru joc. Trebuie să-i identificăm pe cei responsabili și să-i tragem la răspundere.” Forul european susține că actuala conducere FIFA „nu doar că a pierdut încrederea UEFA, ci și pe cea a multor altor membri ai familiei fotbalului” și îl acuză pe Infantino că nu și-a respectat promisiunile din 2016 privind transparența și utilizarea banilor FIFA în interesul dezvoltării fotbalului. Ce urmează: redistribuirea resurselor și posibili contracandidați UEFA afirmă că vrea să lucreze cu parteneri și actori relevanți pentru a propune noi modalități de distribuire a resurselor prin programul existent FIFA Forward . Totodată, cere folosirea unor fonduri „inactive” din conturile FIFA pentru a sprijini fotbalul de bază în cele 211 asociații membre, fără „vânzarea argintăriei familiei”. În același context, Confederația Asiatică de Fotbal (AFC) a cerut ca inițiativele cu impact asupra fotbalului global să fie prezentate și discutate „la timp”, „transparent” și „în mod semnificativ”, prin consultare și respectarea structurilor de guvernanță. Materialul indică și câteva nume care ar putea apărea într-o eventuală competiție pentru șefia FIFA: președintele AFC, Sheikh Salman bin Ebrahim Al Khalifa (care a pierdut în fața lui Infantino în 2016), și Nasser Al-Khelaifi, președintele Paris Saint-Germain, membru în comitetul executiv UEFA și în Consiliul FIFA. [...]
Bilanțul deceselor din criza migranților din Ceuta urcă la 99 în 2026 , după ce autoritățile au raportat 67 de cadavre recuperate în ultimele zile, în contextul trecerilor înot dinspre Maroc, potrivit Agerpres . Creșterea rapidă a numărului de victime a determinat autoritățile locale să intensifice operațiunile de căutare în zona digului de frontieră Tarajal, care separă Spania de Maroc, pe unde mii de persoane au ajuns înot în enclavă începând de joi. Garda Civilă menține o monitorizare constantă pentru a identifica și alte corpuri. Pe fondul presiunii operaționale, a fost amenajat un spațiu în portul orașului pentru depozitarea corpurilor, în așteptarea identificării. Potrivit sursei citate, urmează să fie trimiși la Ceuta medici legiști din peninsula iberică pentru autopsii, precum și agenți specializați în identificarea cadavrelor. Reacția autorităților spaniole și evoluția fluxului Sâmbătă dimineață, ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska s-a întâlnit la sediul Delegației guvernului din Ceuta cu delegatul guvernului Miguel Angel Perez și cu șefi din poliție, pentru a analiza evoluția situației. Ministerul spaniol de Interne a indicat că o mare parte din cele aproximativ 50.000 de persoane care au traversat frontiera s-a întors deja în Maroc. Tot sâmbătă, zeci de autobuze au transportat din Fnideq (Castillejos) sute de migranți către diferite puncte ale țării, după ce intraseră ilegal în Ceuta. Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat vineri intrarea masivă a migranților, pe care a descris-o drept un „atac” și „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”, atribuind-o rețelelor de trafic de persoane. [...]
Spania spune că a evitat un efect de contagiune în Schengen după criza migranților din Ceuta , iar aproape toți cei care ajunseseră în enclavă „s-au întors între timp în Maroc”, potrivit Economica . Mesajul autorităților de la Madrid vizează direct temerile că fluxul ar fi putut ajunge pe continent fără control și ar fi declanșat reacții în lanț în UE. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a transmis pe platforma X că „integritatea zonei Schengen a fost menținută” și că migranții nu puteau ajunge în partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând criticilor venite din partea unor state membre. În același context, Albares a criticat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” din jurul crizei, fără să indice un guvern anume. În material se arată că Italia anunțase anterior că va suspenda temporar acordul Schengen privind libera circulație cu Spania , ca urmare a situației din Ceuta. Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a scris la rândul său pe X că Albares i-a spus într-un apel telefonic că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors” și că „nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE”. Ce urmează la nivelul UE Potrivit informațiilor citate, experți din statele membre urmează să se întâlnească sâmbătă pentru a discuta evoluțiile, iar luni este programată o reuniune a ambasadorilor UE, cu scopul de a evalua situația și de a facilita coordonarea între state. [...]
