Știri
Știri din categoria Externe
SUA fac apel la guvernul de la Damasc și la kurzi să reia dialogul după luptele de la Alep. Aceasta este solicitarea formulată de emisarul american Tom Barrack, în urma intensificării confruntărilor din Alep, care au dus la strămutarea a aproximativ 155.000 de persoane, conform informațiilor furnizate de AFP și citate de către AGERPRES.
Luptele recente din Alep, al doilea oraș ca mărime din Siria, au fost cele mai violente de la căderea președintelui Bashar al-Assad în decembrie 2024. Autoritățile siriene au declarat că luptătorii kurzi s-au predat într-un cartier al orașului, însă forțele kurde contestă aceste afirmații, considerându-le „complet false”.
În contextul acestor tensiuni, Barrack a subliniat necesitatea de a înceta ostilitățile și a reitera dialogul, după întâlnirea cu președintele Ahmad al-Sharaa. Confruntările recente au dus la moartea a cel puțin 21 de civili și au afectat grav un acord încheiat anterior pentru integrarea instituțiilor kurde în cadrul statului sirian, acord care nu a fost implementat.
De asemenea, armata siriană a anunțat finalizarea operațiunilor în cartierul Sheikh Maqsoud, iar forțele de securitate au transportat luptătorii kurzi, care s-au predat, către zona autonomă kurdă. Totuși, Forțele democratice siriene (FDS) susțin că aceștia au fost „deplasați cu forța” sau „răpiți”.
Recomandate
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
Olanda alocă un nou pachet de 500 milioane euro pentru Ucraina, împărțit între drone produse intern și achiziții prin mecanismul NATO PURL , într-o mișcare care combină sprijinul militar cu stimularea industriei de apărare olandeze, potrivit Kyiv Post . Pachetul, anunțat miercuri, 17 iunie, la Haga de vicepremierul și ministrul apărării Dilan Yeşilgöz-Zegerius , a fost prezentat în timpul vizitei ministrului ucrainean Mykhailo Fedorov. Valoarea totală este de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei), echivalentul a circa 580 milioane dolari, notează publicația. Cum se împart banii: drone „made in Netherlands” și PURL Finanțarea este împărțită în mod egal: 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru cumpărarea de drone de la companii olandeze din industria de apărare ; 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) ca contribuție la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) , un mecanism susținut de NATO pentru furnizarea către Ucraina a unor arme care nu pot fi livrate prin alte canale. Ministrul apărării a argumentat suplimentarea prin nevoia crescută de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit declarațiilor citate de Kyiv Post . Miza economică: comenzi pentru industria olandeză și un canal de achiziții „standardizat” Dincolo de componenta militară, structura pachetului direcționează o parte semnificativă a banilor către producători olandezi de drone, ceea ce poate susține capacități industriale locale și ritmul de inovare în zona tehnologiilor fără pilot. În paralel, contribuția la PURL consolidează un canal de achiziții coordonat la nivel aliat, cu accent pe livrarea de echipamente care altfel ar întârzia sau ar fi dificil de obținut. Context: contribuția Olandei la PURL urcă la 1 miliard euro Noul angajament ridică contribuția totală a Olandei la PURL la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) , echivalentul a circa 1,2 miliarde dolari, conform aceleiași surse. Kyiv Post mai menționează că sprijinul olandez pentru segmentul dronelor a fost consistent încă din primele faze ale războiului, inclusiv prin „Drone Line Initiative”, prin care ar fi fost puse la dispoziția forțelor ucrainene „sute de mii” de drone (fără un număr exact în articol). În timpul vizitei de la Haga, cei doi miniștri au semnat și o scrisoare de intenție privind inovarea în apărare , care vizează dezvoltare comună, facilități de cercetare partajate și schimb de know-how, potrivit Ministerului olandez al Apărării, citat de Kyiv Post. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
