Știri
Știri din categoria Externe
O alpinistă a murit, iar alți trei alpiniști au fost evacuați cu elicoptere SMURD după o cădere de circa 10 metri, provocată de ruperea corzii de asigurare, într-un accident produs în zona Caraiman – Valea Albișoarei, potrivit Biziday. Intervenția a implicat extragerea victimelor dintr-o râpă abruptă și un dispozitiv aerian extins, cu triaj improvizat la Bușteni.
Operațiunea de salvare a fost îngreunată de terenul abrupt. La fața locului au fost trimise trei elicoptere pentru extragerea alpiniștilor, iar pe stadionul din Bușteni a fost amenajat un punct de triaj. Un alt elicopter a transportat medici de la București, pentru preluarea răniților imediat după recuperare.
Inițial, autoritățile au indicat că este vorba despre trei bărbați și o femeie, iar femeia era în stare gravă, inconștientă.
În actualizarea de seară, Biziday arată că femeia a fost extrasă de elicopterul SMURD Mureș, iar după evaluarea medicală a fost declarată decedată, având „leziuni incompatibile cu viața”.
Ceilalți trei alpiniști răniți au fost ridicați din râpă de elicoptere SMURD și aduși pe stadionul din Bușteni. Doi dintre ei au fost preluați ulterior de un elicopter Black Hawk și transportați la București, iar al treilea este dus cu unitatea de terapie intensivă SMURD la Spitalul Județean de Urgență Brașov.
Accidentul s-a produs în zona Caraiman, pe Valea Albișoarei, un areal cunoscut pentru trasee de alpinism. Potrivit DSU, cei patru s-au prăbușit de la aproximativ 10 metri după ruperea corzii de asigurare. În primele informații, toate cele patru persoane erau conștiente, însă starea exactă nu era cunoscută.
Recomandate
Casa Albă susține că a fost convenită o pauză de foc strict locală, în Oleshky, pentru a permite evacuări și ajutor umanitar , potrivit Euronews . Armistițiul ar fi fost obținut de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , și este descris ca temporar și limitat la orașul Oleshky, din sudul Ucrainei (regiunea Herson). Miza practică a acordului, așa cum este prezentată de Casa Albă, este una operațională: oprirea „tuturor acțiunilor militare” în perimetrul orașului pentru a permite accesul ajutorului umanitar și pregătirea evacuării civililor printr-un coridor de siguranță. În comunicare, accentul cade pe faptul că înțelegerea nu vizează frontul în ansamblu, ci o zonă punctuală, cu obiective umanitare. Ce ar urma să se întâmple în Oleshky, dacă armistițiul se aplică Melania Trump afirmă că, după discuții cu ambele părți, au fost obținute acorduri privind „procedurile tehnice, calendarul, procesele și condițiile” armistițiului. Conform descrierii sale, implementarea ar include: colaborarea unor „lideri civili” din ambele țări, fără legătură cu domeniul militar, pentru a vizita locuitorii la domiciliu și a evalua nevoile; sprijin coordonat și transport pentru cei care doresc să se evacueze, către destinația preferată, inclusiv Rusia sau Ucraina; prezența unei organizații media americane „imparțiale”, care să însoțească și să documenteze activitatea echipelor pe teren. „Situația din Oleshky este gravă. Oleshky este un oraș de război situat pe linia frontului, aflat la un pas de dezastru.” Contextul umanitar invocat de Casa Albă În declarațiile citate, Prima Doamnă descrie Oleshky ca pe un oraș cu acces limitat la electricitate, cu drumuri minate și expus atacurilor regulate. Ea susține că populația rămasă este formată în principal din persoane în vârstă, care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă. Euronews notează că, înainte de război, în Oleshky locuiau aproximativ 24.000 de persoane, iar în prezent ar mai fi între 1.700 și 2.000 de locuitori, în principal vârstnici, alături de aproximativ 50 de copii. Orașul este pe linia frontului de la începutul războiului, iar după distrugerea barajului de la Kakhovka circa 90% din teritoriul orașului ar fi fost inundat. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate de Euronews, armistițiul este descris ca temporar, însă nu sunt oferite detalii despre durata exactă. De asemenea, articolul se bazează pe anunțul Casei Albe, fără elemente independente de verificare în textul furnizat. Pentru detalii suplimentare, comunicarea oficială este indicată de Casa Albă în propriul material: Casa Albă . [...]
Ucraina a avansat în Donețk prin tactici de infiltrare și lovirea logisticii ruse , într-o contraofensivă care arată că, pe un front saturat de drone și câmpuri de mine, manevra la sol rămâne posibilă dacă este dublată de atacuri sistematice asupra aprovizionării, potrivit Digi24 . În „ Operațiunea Vivaldi ”, trupele ucrainene au recucerit 277 km² și 16 localități în sectorul Lyman (regiunea Donețk), conform comandanților citați de The Kyiv Independent . Operațiunea, lansată în primăvară de brigăzi din cadrul Corpului al Treilea de Armată, a urmărit consolidarea pozițiilor defensive înainte de iarnă, pentru menținerea controlului asupra ultimelor bastioane din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Contraofensiva a fost ținută secretă până de curând și este încă în desfășurare. Cum a fost posibil avansul pe un front dominat de drone și mine Relatarea descrie un tipar operațional repetat: infanteria a încercat să se infiltreze în spatele liniilor ruse, în timp ce dronele au fost folosite intens atât pentru sprijin direct, cât și pentru lovirea rutelor de aprovizionare. Obiectivul a fost izolarea pozițiilor rusești, întreruperea legăturilor dintre unități, blocarea aprovizionării și limitarea retragerii. În teren, înaintarea a fost încetinită de câmpuri de mine dense și de supravegherea permanentă cu drone și artilerie. Un episod descris de comandanți vizează traversarea unui râu după trecerea printr-un câmp minat, în condițiile în care podurile de lemn fuseseră distruse, iar trupele au improvizat o trecere din lemne și bușteni. Shandryholove, exemplu de „câștig” cu costuri operaționale mari Recucerirea localității Shandryholove (0,17 km²) a durat peste o lună, pe fondul minării „neobișnuit de intense”, potrivit comandantului Sergii Galchenko. Acesta a spus că minele antipersonal au provocat aproximativ 80% dintre victime, fără a indica numărul total al pierderilor. Pentru a reduce expunerea infanteriei, comandanții au încercat să se bazeze cât mai mult pe drone, care atacau pozițiile rusești înainte ca trupele să verifice zona. În paralel, unități ucrainene au înaintat pe marginea pădurilor și au schimbat frecvent momentele și traseele atacurilor, inclusiv deplasări nocturne cu pături menite să reducă semnătura termică. Ritmul avansului a variat puternic: Galchenko a indicat că, uneori, unitatea sa putea înainta doi kilometri într-o zi, dar în alte situații avea nevoie de patru zile pentru 200 de metri. Loviturile asupra logisticii ruse, multiplicator de efect Un element prezentat ca esențial a fost capacitatea Ucrainei de a lovi cu drone, la distanță medie, infrastructura logistică rusă aflată la aproximativ 200 km de front. Pentru Regimentul 21 separat de sisteme fără pilot „Kraken”, țintele au inclus depozite de muniție, baze de reparații și depozite de combustibil din teritoriile ocupate ale regiunii Luhansk, potrivit unui comandant identificat cu indicativul „Dolyna”. Acesta a legat perioadele de acalmie de pe front de loviturile asupra depozitelor rusești de muniție, susținând că, temporar, artileria rusă a rămas fără obuze. În plus, atacurile ar fi afectat aprovizionarea infanteriei ruse cu hrană, apă și muniție, cu efect asupra moralului. Limitările evacuării răniților și vulnerabilitatea vehiculelor fără pilot Evacuarea răniților a fost descrisă drept deosebit de dificilă, inclusiv pentru că minele reprezentau un risc și pentru echipele de salvare, iar primăvara deveneau mai greu de observat în iarba înaltă. În material este menționat și un incident în care un soldat care își evacua camaradul pe targă a declanșat o mină, iar militarul rănit a murit. Deși în ultimii ani s-a discutat despre vehicule terestre fără pilot (UGV) pentru evacuare, comandanții citați susțin că viteza redusă le face vulnerabile la drone. Galchenko a estimat că, dacă Rusia observă un astfel de vehicul, probabilitatea de a încerca să-l lovească este „foarte mare – de 90%”. Ce indică operațiunea pentru evoluția frontului Dincolo de câștigul teritorial raportat până la 14 octombrie, „Operațiunea Vivaldi” este prezentată ca un test de metodă: combinarea infiltrării infanteriei cu utilizarea dronelor și cu lovirea logisticii pentru a rupe impasul unui front dominat de supraveghere aeriană și minare. Materialul nu oferă o estimare a pierderilor totale și nici un calendar pentru următoarele etape ale operațiunii, menționând doar că aceasta continuă. [...]
Vladimir Putin încearcă să contracareze discursul european despre o amenințare rusă , susținând că Moscova „nu se pregătește” de război cu Europa și calificând avertismentele din UE drept „schizofrenie politică”, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la postul Vesti și sunt relatate de agenția rusă TASS . Putin a afirmat că nici populațiile europene nu își doresc un conflict și că nici Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene. „Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aș vrea să fim auziți: nici noi nu vrem să luptăm împotriva Europei.” Ce contestă Putin și cum își argumentează mesajul Președintele rus a criticat declarațiile unor oficiali europeni despre riscul unui război cu Rusia și despre necesitatea pregătirii pentru o eventuală confruntare. În același timp, el a legat intensificarea discursului antirusesc din Europa de decizia regiunilor Donbas și Novorossia de a se alătura Rusiei, susținând că aceasta ar fi fost folosită drept pretext pentru o campanie împotriva Moscovei. „Acum vorbesc în permanență despre o amenințare din partea Rusiei și despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică.” Putin a mai spus că, în opinia sa, tensiunile și discursul actual din Europa „nu vor dura la nesfârșit”. Limitările informației Materialul consemnează poziția exprimată de Vladimir Putin în interviu și precizează că declarațiile, prin ele însele, nu oferă o evaluare independentă a riscurilor de securitate din Europa sau a intențiilor militare ale Rusiei. [...]
Israelul pregătește o operațiune militară de mare amploare în Cisiordania , cu evacuări și posibilă izolare completă a teritoriului , după atacul armat de la Hebron în care au fost uciși doi soldați israelieni, potrivit Agerpres . Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o deplasare la Hebron, că în cartierul de unde provin cei doi atacatori (care au fost uciși) armata „va evacua locuitori” și va intra „din casă în casă”. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că el și ministrul apărării au în vedere „o operațiune de foarte mare amploare” în Cisiordania, „cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile” din 1967. „Vom evacua locuitori și vom intra din casă în casă.” „Ministrul apărării și eu însumi avem în vedere o operațiune de foarte mare amploare (în Cisiordania), cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile.” Ce măsuri sunt anunțate și ce implică operațional Netanyahu a afirmat că armata este pregătită să execute operațiunea, iar momentul urmează să fie stabilit. Separat, el a ordonat armatei să pregătească „izolarea completă” a Cisiordaniei ocupate, în contextul atacului de vineri, potrivit relatărilor AFP preluate de Agerpres. Din informațiile transmise în material, măsurile avute în vedere includ: evacuarea unor locuitori palestinieni din zona de proveniență a atacatorilor; percheziții „din casă în casă”; pregătirea izolării complete a Cisiordaniei ocupate. Contextul: atacul de la Hebron și bilanțul Atacul a avut loc vineri dimineața la Hebron, în sudul Cisiordaniei, când doi atacatori îmbrăcați în negru au deschis focul asupra unor militari israelieni. A urmat un schimb intens de focuri, iar cei doi atacatori au fost uciși, conform relatării unui fotoreporter al AFP. Ulterior, armata israeliană a anunțat că doi soldați au fost uciși în atac, după ce un prim bilanț indica cinci răniți. Cei doi militari uciși sunt sergentul-șef Ron Yonatan Roytman (23 de ani) și sergentul Yuval Shay Svilem (20 de ani). Alți trei militari au suferit răni ușoare, potrivit armatei. [...]
Guvernul britanic cere gospodăriilor să fie pregătite pentru întreruperi de servicii esențiale de până la trei zile , în cadrul unei campanii naționale lansate pe fondul riscurilor tot mai discutate de autorități – de la fenomene meteo extreme la atacuri cibernetice, potrivit Agerpres . Campania, intitulată „Fii gata ”, îi îndeamnă pe britanici să se echipeze pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, apei, telecomunicațiilor sau accesului la internet. Recomandarea vizează constituirea unui stoc minim la domiciliu, aliniat unor recomandări similare din alte țări europene. Un site dedicat include o listă de verificare cu articole considerate utile în astfel de situații, între care: apă îmbuteliată; alimente neperisabile; lanterne cu baterii de rezervă; radio FM; bani. În acest context, premierul Andy Burnham a invocat frecvența mai mare a evenimentelor neprevăzute, dând ca exemplu furtunile, și a prezentat demersul drept o măsură practică de continuitate pentru gospodării. Componenta operațională: resurse suplimentare pentru incendii de vegetație Mesajul de pregătire a populației vine în paralel cu măsuri anunțate pentru întărirea capacității de intervenție la incendii de vegetație. Burnham a spus anterior, la o întâlnire la Liverpool cu șefi ai pompierilor, oficiali locali și experți, că elicopterele și aeronavele militare britanice vor fi echipate pentru a combate incendiile forestiere. De asemenea, serviciile de pompieri din Anglia ar urma să primească echipe suplimentare de specialiști pentru incendiile de vegetație. Guvernul a indicat că alocă până la 45 de milioane de lire sterline (aprox. 270 de milioane de lei) pentru a răspunde creșterii numărului de incendii. De ce contează: riscuri multiple și presiune pe servicii Regatul Unit s-a confruntat cu incendii de vegetație în fiecare vară din ultimii ani, pe fondul secetei și al căldurii extreme, fenomene a căror intensitate și frecvență sunt exacerbate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană, potrivit consensului științific citat în material. Guvernul a argumentat, într-un comunicat, că furtunile din iarna trecută și incendiile din această vară au arătat cum fenomenele meteo extreme pot perturba viața de zi cu zi și serviciile esențiale. Secretarul Apărării, Wes Streeting, a îndemnat populația la BBC să fie „vigilenți fără a ceda panicii” și a menționat, anterior, că atât gospodăriile, cât și companiile ar trebui să evalueze dacă sunt pregătite pentru o posibilă perturbare a lanțurilor de aprovizionare critice, inclusiv în scenarii legate de „state ostile sau teroriști”. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
