Știri
Știri din categoria Externe
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene, într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera.
Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație.
Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza.
Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat.
Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare.
Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează.
Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete.
Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera.
Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie.
„În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.”
„Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.”
Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației.
Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
Iranul a executat cel puțin 2.003 persoane în ultimele 12 luni, potrivit unui raport HRANA , un nivel record care alimentează îngrijorările privind folosirea pedepsei capitale ca instrument de represiune, arată informațiile prezentate de G4Media . Raportul organizației pentru drepturile omului HRANA a fost publicat pe 9 octombrie, înaintea Zilei Mondiale Împotriva Pedepsei cu Moartea , și acoperă intervalul 10 octombrie 2025 – 8 octombrie 2026. Datele indică o creștere de 29% față de perioada precedentă (1.553 execuții) și un salt major față de 2016–2017 (505). Monitorizare limitată și execuții în mare parte neraportate oficial HRANA spune că și-a construit concluziile pe baza a 1.857 de rapoarte și avertizează că restricțiile privind monitorizarea independentă pot face ca unele execuții să rămână nedocumentate. Potrivit organizației, aproximativ 95% dintre execuții nu au fost anunțate de surse oficiale, iar doar 5% au fost raportate oficial. Pentru ce infracțiuni au fost pronunțate execuțiile Distribuția motivelor invocate în cazurile documentate de HRANA arată: acuzații de crimă: 57,56% din execuții; infracțiuni legate de droguri: 36,25%. În plus, nouă execuții au avut loc în public, iar alte șase persoane au primit sentințe care prevedeau execuția publică. Printre cei executați s-au numărat 47 de femei și patru persoane care aveau sub 18 ani la momentul presupuselor infracțiuni. Componenta politică: protestele din ianuarie 2026 și acuzații de „moharebeh” HRANA a documentat 69 de execuții politice sau legate de securitate în perioada analizată, inclusiv 35 asociate protestelor din ianuarie 2026. Douăzeci și nouă de persoane au fost executate sub acuzația de „moharebeh” („dușmănie împotriva lui Dumnezeu”), singură sau împreună cu alte acuzații. Organizația mai notează 369 de „mărturisiri” televizate legate de protestele din ianuarie, despre care afirmă că ar fi fost obținute prin tortură, și indică drept exemple cazurile lui Amirhossein Hatami și Saleh Mohammadi. Separat, Iran International (citat în articol) a publicat pe 6 octombrie o analiză care identifică cel puțin 70 de execuții în cazuri politice și de securitate între 7 ianuarie și 5 octombrie, cu o medie de aproape două pe săptămână, subliniind că sunt cazuri verificate și nu neapărat amploarea totală. Avertisment ONU: pedeapsa capitală, folosită pentru intimidare Experți ONU pentru drepturile omului au cerut oprirea imediată a execuțiilor și au descris Iranul drept cea mai prolifică țară din lume la aplicarea pedepsei capitale pe cap de locuitor. Ei susțin că pedeapsa cu moartea este utilizată pentru a reduce la tăcere disidența, inclusiv prin reîncadrarea activității pașnice drept amenințare la adresa securității naționale. Totodată, experții ONU au avertizat că urmărirea penală a persoanelor arestate în timpul protestelor din ianuarie 2026 ar fi implicat tortură, dispariții forțate, violență sexuală, mărturisiri forțate și refuzul accesului la avocați. HRANA a cerut sistarea imediată a execuțiilor despre care afirmă că urmează unor procese neechitabile și invocă încălcarea Articolului 6 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. [...]
Criticile lui Zelenski la adresa acordului SUA–Rusia pe motorină ridică semne de întrebare asupra coerenței regimului de sancțiuni și asupra modului în care astfel de decizii pot influența negocierile de pace, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean spune că decizia președintelui Donald Trump de a ridica unilateral sancțiunile și de a permite exportul de motorină din Rusia „nu este corectă și nici cinstită”. Într-un interviu acordat publicației Axios, Zelenski a descris anunțul drept „un cadou de ziua lui Putin” și a spus că „arată absolut îngrozitor”. Decizia a venit în paralel cu discuții SUA–Ucraina–Europa Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, ar fi luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene. În același timp, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se aflau la Miami, unde se întâlneau cu negociatori ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului. Zelenski a afirmat că partea americană nu a menționat în discuții posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina. Potrivit relatării, negocierile de la Miami au durat șase ore. Kievul: relaxarea sancțiunilor ar fi avut sens doar într-un „armistițiu energetic” Liderul ucrainean a susținut că ar fi sprijinit relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă măsura ar fi fost parte a unui acord mai larg, care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii. „Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună.” În schimb, Zelenski a pus sub semnul întrebării beneficiul acordului pentru SUA și a sugerat că decizia transmite un semnal de slăbiciune. Impact politic: sprijinul SUA rămâne esențial, dar acordul nu ar ajuta pacea Deși critică decizia, Zelenski a spus că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului. „Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război.” Totuși, el consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace și că nu ar aduce beneficii nici pentru americani, conform declarațiilor citate. [...]
Un atac cu drone ucrainene a incendiat o instalație de combustibil din regiunea rusă Rostov , la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a anunțat un acord cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , pentru relaxarea sancțiunilor la motorină, potrivit Al Jazeera . Unghiul operațional al știrii este că lovitura țintește infrastructura de alimentare cu combustibil, într-un moment în care Moscova ar urma să beneficieze de o ușurare a presiunii prin sancțiuni pe segmentul de motorină. Autoritățile regionale ruse au transmis că instalația a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului. Guvernatorul a mai spus că au fost interceptate peste 50 de drone și că nu s-au înregistrat răniți. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre natura exactă a „acordului” Trump–Putin, despre condițiile de relaxare a sancțiunilor sau despre amploarea pagubelor la instalația lovită. [...]
Un acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină riscă să slăbească presiunea economică asupra Moscovei chiar în timp ce la Miami au loc discuții conduse de Washington pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Mișcarea a ridicat întrebări despre strategia americană de negociere și despre coerența instrumentelor de sancțiuni și licențe folosite în paralel cu demersul diplomatic. Vineri, 9 octombrie, oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit la Miami pentru a discuta noi propuneri de pace, garanții de securitate și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , a descris discuțiile drept „constructive”, însă nu a anunțat niciun progres major. Întâlnirea, planificată inițial pe două zile, s-ar fi încheiat după o sesiune de șase ore, iar Witkoff nu a confirmat dacă delegațiile urmau să se reunească și sâmbătă. Licență temporară a Trezoreriei SUA pentru tranzacții cu motorină rusească În aceeași zi, președintele Donald Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru creșterea livrărilor de motorină rusească către piața americană și piețele globale, ceea ce ar urma să reducă temporar presiunea economică asupra Moscovei. Conform informațiilor prezentate, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, Rusia ar urma să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină, cu încă 500.000 de tone în noiembrie. Ulterior, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite tranzacții ce implică motorină rusească. Trump a justificat decizia prin nevoia de a reduce prețurile ridicate la carburanți, puse „în mare parte” pe seama perturbărilor legate de războiul SUA–Israel cu Iran. Reacții: Zelenski și congresmeni avertizează asupra efectului de finanțare a războiului Acordul a atras critici imediate din partea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a pus sub semnul întrebării momentul unor înțelegeri separate cu Moscova în timp ce reprezentanții Ucrainei participau la negocieri de pace. În SUA, atât parlamentari republicani, cât și democrați au avertizat că permiterea unor exporturi suplimentare de energie din Rusia ar putea aduce venituri noi care să susțină războiul dus de Kremlin. Context: discuțiile de la Miami, după vizite la Moscova și Kyiv Întâlnirea de la Miami a avut loc după vizitele de luna trecută la Moscova și Kyiv ale lui Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, în cadrul eforturilor americane de a avansa noi propuneri și de a debloca impasul diplomatic. Witkoff a transmis pe X că discuțiile au explorat „posibile căi” pentru dezescaladare și încheierea războiului înainte de iarnă și pentru avansarea unei păci „durabile”. El a mai spus că au fost identificate subiecte care necesită discuții suplimentare înaintea următoarelor contacte ale Washingtonului cu Moscova. La reuniune au participat reprezentanți ai E3 (Marea Britanie, Franța, Germania), precum și ai Comisiei Europene, NATO și Ucrainei. [...]
Vicepreședintele SUA J.D. Vance se delimitează de decizia Pentagonului de a difuza în direct execuția lui Nidal Hassan , afirmând că nu se va uita dacă transmisiunea va avea loc, potrivit news.ro . Poziția sa intervine în contextul criticilor politice tot mai vizibile față de această opțiune, inclusiv din interiorul taberei conservatoare. Declarația a fost făcută unui jurnalist AFP, în timpul unei deplasări de campanie în Ohio. Vance a spus: „Dacă este difuzată în direct, nu mă voi uita.” De ce contează: presiune politică asupra Pentagonului Miza nu este doar una de comunicare publică, ci și de guvernanță: decizia Pentagonului de a transmite în direct execuția riscă să devină un subiect de confruntare politică, cu potențiale consecințe asupra modului în care administrația gestionează transparența și limitele expunerii publice pentru astfel de evenimente. Potrivit informațiilor citate de news.ro din AFP, decizia aparține secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, și este contestată atât de opoziția democrată, cât și de „numeroși aleși conservatori”. Contextul cazului Nidal Hassan este prezentat ca autor al unui atac armat comis în 2009 la baza militară Fort Hood . Execuția ar urma să fie realizată prin pluton de execuție, iar Pentagonul a anunțat posibilitatea difuzării în direct, conform aceleiași surse. [...]
