Știri
Știri din categoria Executări silite
ANPC spune că insolvența persoanelor fizice poate duce la restructurarea sau chiar ștergerea datoriilor în anumite condiții, potrivit AGERPRES, care citează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Informația vizează procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 151/2015, destinată persoanelor fizice aflate în dificultate financiară. ANPC indică faptul că mecanismul legal poate oferi debitorilor o cale de redresare, prin reorganizarea obligațiilor de plată sau, în anumite situații, prin ștergerea datoriilor.
„Persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 151/2015, care oferă posibilitatea restructurării sau ștergerii datoriilor și suspendării executărilor silite, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).”
Un element cu impact direct pentru cei vizați este posibilitatea suspendării executărilor silite pe durata procedurii, ceea ce poate opri temporar măsurile de recuperare forțată (de exemplu, popriri sau valorificări de bunuri), în condițiile prevăzute de lege.
Articolul integral AGERPRES este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind condițiile concrete și pașii procedurali nu sunt prezentate în materialul accesibil public. În forma publicată, mesajul ANPC rămâne unul de informare generală despre existența cadrului legal și efectele posibile ale procedurii pentru debitorii persoane fizice.
Recomandate
Restanțele firmelor la stat au urcat la 77,8 miliarde lei la final de 2025 , potrivit Profit.ro , după 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025. În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, cu o prezență puternică în construcții și comerț, două sectoare care concentrează și cele mai mari sume restante. Datele, provenite din platforma de analiză financiară RisCo.ro , arată că peste trei sferturi din totalul restanțelor sunt obligații către bugetul de stat, care ajung la 58,5 miliarde lei în T4/2025. Din această componentă, 1,65 miliarde lei sunt datorii contestate, ceea ce indică existența unor litigii fiscale în derulare. Restul restanțelor se împarte între bugetul asigurărilor sociale (14,4 miliarde lei), bugetul de sănătate (peste 4,4 miliarde lei) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (509 milioane lei). Concentrarea teritorială rămâne pronunțată în București, care cumulează 30,9 miliarde lei, adică aproape 40% din totalul național, cu 17.917 firme restante în T4/2025. Următoarele județe ca nivel al datoriilor sunt Ilfov (7,3 miliarde lei), Constanța (3,5 miliarde lei) și Timiș (2,7 miliarde lei), iar Sibiu, Buzău și Hunedoara depășesc fiecare pragul de 2 miliarde lei. La polul opus, Covasna, Vâlcea și Sălaj au datorii sub 200 milioane lei. Punctul de presiune din economie se vede însă mai clar în structura pe activități, unde construcțiile și comerțul domină atât ca volum al restanțelor, cât și ca număr de companii restante. Lucrările de construcții rămân principala sursă de datorii la stat: construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat 5,3 miliarde lei în T4/2025 și reprezintă, totodată, domeniul cu cele mai multe firme restante, 5.992. În comerț, cele mai mari restanțe sunt înregistrate la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu datorii de 4,5 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu 2,8 miliarde lei. În tabloul general apar și alte domenii cu restanțe ridicate, precum industria chimică (2,3 miliarde lei) și transportul rutier de mărfuri (1,7 miliarde lei), însă construcțiile și comerțul rămân nucleul datoriei fiscale, atât prin sumele acumulate, cât și prin numărul mare de firme care figurează cu restanțe. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor asupra achizițiilor de autoturisme de lux, în urma identificării unor discrepanțe majore între veniturile declarate și valoarea vehiculelor cumpărate , informează Economica.net . Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a analizat 66 de cazuri și a descoperit riscuri fiscale ridicate, generate de folosirea unor fonduri fără caracter fiscalizat, plăți în numerar peste plafonul legal și lipsa justificării legale a surselor financiare utilizate. Printre cazurile investigate, autoritățile fiscale au identificat următoarele situații: Achiziționarea unui BMW 740D xDrive , în valoare de circa 100.000 euro, achitat integral în numerar , fără documente justificative; Tranzacționarea unui Porsche Panamera , cu o valoare anterioară de 609.150 lei, subevaluat și plătit în numerar din surse nejustificate; Cumpărarea unui BMW M4 Competition M xDrive , în valoare de 546.951 lei, fără o justificare credibilă a resurselor financiare; Achiziționarea unui BMW X6 xDrive , în valoare de 428.460 lei, în cadrul unei tranzacții fără trasabilitatea sumelor folosite. În toate aceste cazuri, DGAF a început procedurile legale de stabilire a obligațiilor fiscale aferente veniturilor nejustificate și a aplicat măsuri asigurătorii, inclusiv sechestru asupra autoturismelor implicate, pentru recuperarea creanțelor bugetare. Într-un caz separat, autoritățile au sprijinit executarea silită a unei datorii fiscale prin sechestrarea unui BMW 740 , evaluat la 762.300 lei. Această măsură a fost luată pentru acoperirea unor datorii restante către bugetul general consolidat. Având în vedere amploarea fenomenului, ANAF anunță că va extinde aceste controale asupra unor noi tipologii de tranzacții suspecte, consolidând lupta împotriva utilizării fondurilor ilicite și evaziunii fiscale. Autoritățile subliniază că respectarea disciplinei financiare și fiscalizarea corectă a veniturilor reprezintă condiții esențiale pentru un tratament echitabil al tuturor contribuabililor. [...]
