Știri
Știri din categoria Educație

USR propune obligarea universităților de stat să rezerve minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES), o schimbare cu impact de reglementare asupra modului în care se alocă cifra de școlarizare, potrivit Economica.
Măsura ar urma să se aplice în cadrul cifrei de școlarizare aprobate și este prezentată de inițiatori ca un „instrument normativ clar și predictibil” pentru acces echitabil la învățământul superior al persoanelor cu CES.
Conform comunicatului citat, instituțiile de învățământ superior de stat ar urma să:
USR susține că măsura ar putea crește participarea absolvenților cu CES în învățământul superior și ar reduce riscul de excluziune educațională și socială. În argumentația din comunicat, inițiatorii leagă accesul la facultate de o integrare mai bună pe piața muncii și de reducerea dependenței de asistență socială pe termen mediu și lung.
Senatoarea USR Adelina Dobra afirmă că nevoia de sprijin a tinerilor cu CES nu dispare după bacalaureat:
„Tinerii cu cerinţe educaţionale speciale rămân tineri cu cerinţe educaţionale speciale şi după obţinerea diplomei de bacalaureat. Nevoia lor de sprijin nu dispare în momentul în care bat la uşa universităţilor cu speranţa unui viitor mai bun. Datoria noastră este să le facem loc, să le asigurăm continuitatea parcursului educaţional şi să le oferim şansa unei incluziuni reale în societate.”
Senatorul USR Cătălin Mîndru, unul dintre inițiatori, susține că accesul tinerilor cu CES la învățământul superior este și o obligație asumată de România prin tratate internaționale. El descrie inițiativa ca o corecție a unei „lipse de continuitate” între liceu și facultate:
„Propunerea legislativă repară o nedreptate tăcută din sistemul de educaţie românesc, respectiv lipsa continuităţii pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale între liceu şi facultate.”
Recomandate

În educație, „ ipotetic ” e un semnal de rigoare: separă presupunerile de fapte. Dexonline propune pe 11 iunie 2026 cuvântul „ipotetic”, definit ca „bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur”, cu etimologie din francezul „hypothétique”. În practică, termenul contează în școală și universitate pentru că obligă la precizie: o afirmație „ipotetică” nu este verificată, ci formulată ca posibilă, în baza unei ipoteze. În evaluări, proiecte sau lucrări, diferența dintre „ipotetic” și „demonstrat” poate schimba atât concluziile, cât și modul în care sunt notate argumentele. Ce înseamnă „ipotetic” (și cum se folosește corect) Dexonline indică trei nuanțe apropiate: „bazat pe o ipoteză” (pleacă de la o presupunere de lucru); „prezumtiv, presupus” (acceptat provizoriu, fără confirmare); „nesigur” (nu are certitudine). În limbajul educațional, „ipotetic” e util mai ales când elevul sau studentul: formulează un scenariu de tip „dacă… atunci…”; propune o explicație posibilă, dar încă netestată; delimitează explicit ce știe din date și ce deduce. Exemple în context educațional Într-un eseu: „Ipoteza mea este că…; rezultatul rămâne ipotetic până la verificare.” Într-un proiect: „Modelul descrie un caz ipotetic, nu o situație observată.” La științe: „Explicația este ipotetică în lipsa măsurătorilor.” În toate aceste situații, cuvântul funcționează ca o etichetă de „provizoriu”: ajută cititorul (profesor, evaluator, coleg) să înțeleagă nivelul de certitudine al ideii. De ce contează pentru elevi și profesori Folosirea corectă a termenului reduce confuziile dintre opinie, presupunere și concluzie susținută de dovezi. În plus, îi încurajează pe elevi să-și construiască argumentele în pași: ipoteză → testare → concluzie, în loc să prezinte presupunerile ca fapte. [...]

Femeile reprezintă 57% din angajații din tehnologie și cercetare din România , un nivel peste media Uniunii Europene, iar această structură a forței de muncă poate atenua deficitul de specialiști din domeniile tehnice, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . În total, aproape două milioane de angajați lucrează în România în domenii tehnice sau de cercetare, iar 1.150.000 dintre ei sunt femei. Procentul de 57% este „puțin peste” media europeană de 53%, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa la ponderea femeilor în aceste ocupații, conform aceleiași surse. Unde sunt cele mai multe joburi tehnice ocupate de femei Distribuția regională este relativ echilibrată, însă cele mai multe femei care ocupă posturi tehnice sunt în sudul țării și în București-Ilfov. La polul opus, cele mai puține sunt în vest și sud-vest, potrivit datelor citate. Ce se schimbă în educație și pe piața muncii Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, spune că a crescut „sensibil” numărul fetelor în inginerie mecanică și construcții, iar în zona de automatică și calculatoare și în electronică creșterea este și mai vizibilă. La nivel european, numărul femeilor care aleg profesii tehnice a crescut cu aproape o treime în ultimii 10 ani, iar România este „în top”, mai notează Digi24 . Persistă diferențe între „administrație tehnică” și industrie Deși ponderea femeilor este ridicată în ansamblu, sociologul Ștefan Cojocaru atrage atenția că distribuția pe tipuri de activități rămâne inegală: „Avem o administrație tehnică feminizată, dar muncile hard, cele de industrie, de inginerie, sunt în continuare masculinizate.” În paralel, femeile care lucrează în domeniu spun că nu au scăpat complet de prejudecăți, iar stereotipul că ar fi „un domeniu al bărbaților” le poate pune presiune să „dovedească mai mult”, potrivit mărturiilor din material. În Europa, Letonia, Ungaria și Estonia sunt menționate ca state cu cele mai multe femei angajate în domenii tehnice, depășind 60% în anumite regiuni. [...]

Google lansează un studiu cu Universitatea din Tokyo pentru a măsura eficiența învățării asistate de AI , un pas care mută discuția despre inteligența artificială în educație din zona de promisiuni în cea a evaluării academice, cu potențiale consecințe asupra modului în care școlile și universitățile adoptă aceste instrumente, potrivit Google Blog . Inițiativa a fost prezentată în contextul unei vizite în Japonia a lui Ben Gomes , Chief Technologist for Learning and Sustainability la Google, care a avut un dialog cu președintele Universității din Tokyo, Teruo Fujii, în fața studenților. Discuția a vizat „viitorul AI și educației”, dar și ideea de „învățare autentică” și abilitățile umane considerate esențiale într-o piață a muncii în schimbare. De ce contează: de la „AI în clasă” la măsurarea impactului Elementul cu greutate operațională este anunțul unui studiu comun Google – Universitatea din Tokyo, care va viza studenți din universități din Japonia și va urmări să evalueze eficiența folosirii AI în învățare. Obiectivul declarat este obținerea de „perspective academice” despre unde funcționează cel mai bine învățarea asistată de AI și unde sunt necesare îmbunătățiri. În practică, un astfel de demers poate influența criteriile după care instituțiile de educație decid ce instrumente introduc, în ce condiții și cu ce așteptări de rezultate, mai ales într-un domeniu în care adoptarea a depășit adesea ritmul evaluărilor independente. Poziționarea Google: AI ca „tutore”, nu ca înlocuitor al profesorului Google susține că AI nu ar trebui să devină o scurtătură care „împiedică învățarea reală”, iar întrebările puse de elevi și studenți vor conta la fel de mult ca răspunsurile. Mesajul central: AI ar trebui folosit pentru a „amplifica curiozitatea” și pentru a simplifica concepte complexe, astfel încât energia să fie direcționată către probleme reale (de la sustenabilitate la sărăcie), în timp ce motivația și emoția rămân „umane”. În același timp, compania respinge explicit ideea că AI va înlocui profesorii, argumentând că rolul educatorilor devine mai important, iar tehnologia ar trebui să le elibereze timp pentru interacțiune directă cu elevii. Efecte în școli: timp câștigat pentru profesori și învățare personalizată În text este invocată o concluzie de cercetare potrivit căreia profesorii au economisit „până la 10 ore pe săptămână” la sarcini cu ajutorul AI. Google leagă acest timp de activități cu valoare educațională mai mare: lucru în clasă, facilitarea învățării în grup și consolidarea relației profesor–elev. Un alt argument este reducerea „decalajului digital” prin introducerea atentă a AI în școli, cu accent pe personalizare: AI ar putea identifica neînțelegerile celor care rămân în urmă și ar putea oferi alternative „multimodale”, cum ar fi transformarea textului în conținut audio pentru cei care învață mai bine ascultând. Ce instrumente invocă Google și ce urmează Google își leagă direcția de dezvoltarea unor modele precum LearnLM și Gemini, pe care le prezintă ca bază pentru experiențe de învățare „autentice” și pentru un AI care funcționează ca un ghid apropiat de fiecare utilizator. Următorul pas concret menționat este derularea studiului comun în Japonia; materialul nu oferă un calendar, o metodologie sau indicatori de performanță, astfel că amploarea și criteriile de evaluare rămân, deocamdată, neprecizate. [...]

„Năstrușnicie” înseamnă o ciudățenie concretă, cu efect în comportament , nu doar o idee „trăsnită”, potrivit definiției publicate de Dexonline la rubrica „ Cuvântul zilei ” din 7 iunie 2026. În dicționar, „năstrușnicie” este substantiv feminin și desemnează „faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie”. Cu alte cuvinte, termenul acoperă atât gesturi, cât și decizii sau atitudini ieșite din tipar, cu accent pe caracterul lor neobișnuit. Din punct de vedere al formării cuvântului, Dexonline indică derivarea din „năstrușnic” prin adăugarea sufixului „-ie”, mecanism frecvent în română pentru a transforma o însușire (adjectiv) într-o noțiune (substantiv) care numește manifestarea acelei însușiri. În uz educațional, „năstrușnicie” poate fi util tocmai pentru precizia lui: nu descrie doar excentricitatea ca etichetă, ci „ciudățenia” ca fapt observabil – o nuanță care ajută la redactare și la înțelegerea textelor literare sau a comentariilor de limbă. [...]

Joburile tehnice și de coordonare urcă salariile adolescenților spre 24 dolari/oră , potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza unui raport Resume Genius realizat cu date ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA (BLS). Concluzia relevantă pentru piața muncii este că diferențele de plată apar mai ales acolo unde există competențe specifice (mecanică) sau responsabilități de supervizare, nu doar în joburile „clasice” pentru elevi. Raportul, relatat de Mediafax, indică drept cel mai bine plătit rol pentru adolescenți poziția de mecanic și tehnician auto, cu un salariu mediu de 23,88 dolari pe oră (aprox. 110 lei), pentru care sunt estimați 44.000 de adolescenți angajați. Expertul în carieră Nathan Soto (Resume Genius), citat de CNBC , spune că pentru astfel de roluri sunt necesare abilități mecanice și cunoștințe de bază despre vehicule, iar cei care le au „pot câștiga bani frumoși”. Top 10 joburi bine plătite pentru adolescenți și câți lucrează în fiecare Pe baza analizei Resume Genius (date BLS), lista include salariul orar mediu și numărul estimat de adolescenți angajați: Mecanic și tehnician auto – 23,88 dolari/oră (aprox. 110 lei); 44.000 Bonă – 23,08 dolari/oră (aprox. 106 lei); N/A Supervizor comerț cu amănuntul – 22,75 dolari/oră (aprox. 105 lei); 37.000 Antrenor și cercetaș – 22,08 dolari/oră (aprox. 102 lei); 60.000 Supervizor servicii alimentare – 20,20 dolari/oră (aprox. 93 lei); 25.000 Meditator – 19,27 dolari/oră (aprox. 89 lei); 19.000 Recepționer – 18,72 dolari/oră (aprox. 86 lei); 188.000 Grădinar – 18,31 dolari/oră (aprox. 84 lei); 74.000 Chelner și chelneriță – 16,23 dolari/oră (aprox. 75 lei); 360.000 Îngrijitor copii – 15,41 dolari/oră (aprox. 71 lei); 101.000 De ce contează: salariu versus volum de angajare Deși mecanica auto și rolurile de supervizare sunt în vârful clasamentului salarial, cele mai răspândite joburi rămân în zona serviciilor. Chelnerii și chelnerițele sunt descriși drept cele mai populare locuri de muncă în rândul adolescenților, parțial din cauza „numărului mare de oportunități” și pentru că se potrivesc mai ușor cu programul școlar, potrivit lui Soto. În același timp, roluri precum antrenor sau meditator sunt considerate „ideale pentru studenți” fiind legate de școală; în cazul meditațiilor, avantajul vine din performanța academică și posibilitatea de a monetiza o competență într-o materie. Ce urmăresc angajatorii și ce riscuri apar pentru elevi Analiza mai notează că, deși majoritatea adolescenților tratează aceste roluri ca pe joburi „convenabile” pentru venit suplimentar, experiența de muncă poate conta ulterior la angajare (interviuri, relația cu un șef, disciplină). Pentru avansare, Soto indică nevoia de abilități de comunicare, fiabilitate, maturitate și adaptabilitate. La nivel practic, el recomandă verificarea cerințelor de calificare și certificare (de exemplu, pentru îngrijirea copiilor pot fi cerute certificări de prim ajutor și resuscitare cardiopulmonară) și evaluarea impactului asupra energiei și somnului, astfel încât munca part-time să rămână compatibilă cu școala. [...]

România este la un pas să bifeze jalonul PNRR de 4.500 de locuri noi în creșe , pe fondul accelerării inaugurărilor din programul guvernamental „Sfânta Ana”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că ținta ar urma să fie atinsă „în aproximativ o săptămână”, ceea ce contează direct pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută joi, la inaugurarea celei de-a 71-a creșe construite prin programul „Sfânta Ana”, în comuna Bălăușeri (județul Mureș). Cseke Attila a indicat și un calendar de inaugurări în zilele următoare (Agnita, Simeria și apoi în zona Moldovei) și a susținut că, dacă „ritmul de lucru și procedurile se respectă”, numărul creșelor finalizate ar urma să ajungă la 100 până la sfârșitul lunii august. Cum arată programul „Sfânta Ana” și ce se schimbă în operare Programul guvernamental „Sfânta Ana” prevede construirea a 247 de creșe la nivel național, dintre care 71 sunt deja finalizate, conform ministrului. În județul Mureș, patru creșe sunt deja gata (Târnăveni, Vânători, Fântânele și Bălăușeri), iar în total ar urma să fie construite 12, cu „cel puțin 670” de locuri noi. Un element cu impact operațional este modul de finanțare a funcționării: ministrul a precizat că, din 2022, „cheltuielile de funcționare sunt în sarcina Ministerului Educației”. Tot în acest context, el a arătat că Guvernul a aprobat „acum două săptămâni” cele 18 posturi necesare funcționării creșei inaugurate la Bălăușeri. Exemplu de investiție locală: creșa din Bălăușeri Primarul comunei Bălăușeri, Varga András Adorján, a declarat că noua creșă este prima unitate construită special pentru copiii de vârstă antepreșcolară din localitate și are o capacitate de 40 de locuri. Proiectul a avut o finanțare de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) prin Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții , iar clădirea include, între altele, săli de joacă, dormitoare, bucătărie, spălătorie, cabinete medicale și spații administrative, fiind realizată conform standardelor europene de eficiență energetică și siguranță. La inaugurare a participat și președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că programul pentru creșe este unul dintre proiectele de la care formațiunea „nu abdică”, inclusiv în perioade dificile bugetar. [...]