Știri
Știri din categoria Educație
Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar, într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck.
Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici.
Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu:
Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre, notează publicația, care citează Reuters.
Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă, potrivit aceleiași surse.
În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă, ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane.
Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani, într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state).
Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli.
Recomandate
Mesajul premierului pune educația și siguranța copiilor pe agenda publică , într-un apel la construirea unei societăți în care cei mici să aibă condiții să rămână în țară, să învețe și să reușească, potrivit news.ro . În mesajul transmis de 1 Iunie , premierul Ilie Bolojan afirmă că „copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele”, într-o postare publicată pe Facebook. Ce spune premierul și de ce contează pentru educație Bolojan leagă explicit educația de un obiectiv mai larg: încrederea copiilor într-o țară în care „să își dorească să rămână, să învețe și să reușească”. Mesajul indică o așteptare publică de politici care să susțină nu doar accesul la școală, ci și un mediu sigur și predictibil pentru dezvoltarea copiilor. Mesajul integral, în esență „Astăzi, de 1 Iunie, celebrăm copilăria, bucuria sinceră şi speranţa pe care fiecare copil o aduce în vieţile noastre. Copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele.” „La mulţi ani tuturor copiilor!” [...]
Rusia își schimbă politicile educaționale pentru a împinge mai mulți tineri spre școli profesionale și tehnice , pe fondul unui dezechilibru între numărul mare de absolvenți de studii superioare și nevoile reale ale pieței muncii, potrivit Mediafax . Ministrul Educației și Științei, Valeri Falkov , a spus că interesul ridicat pentru universități „nu mai corespunde cerințelor reale ale pieței muncii” și că tradiția ultimelor decenii îi împinge pe aproape toți absolvenții de liceu către facultate, generând un dezechilibru structural între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior. Declarațiile au fost făcute la forumul HR EXPO PRO și sunt citate de The Moscow Times. „Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a spus Falkov. Contextul economic: deficit de forță de muncă, mai ales în industrie Mesajul autorităților vine într-un context în care Rusia se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă după declanșarea războiului din Ucraina, în special în industrie. În acest cadru, președintele Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri sprijinirea sectoarelor industriale prin formarea de tineri specialiști cu pregătire tehnică și practică. Ca urmare, autoritățile au lansat o campanie de orientare a elevilor către școli profesionale și colegii, iar în unele regiuni accesul elevilor de clasa a IX-a la continuarea studiilor liceale a fost limitat, fiind promovate alternativele vocaționale. Măsuri: admitere simplificată la școli tehnice și reducerea locurilor cu taxă la universități Printre deciziile menționate se numără: Duma de Stat a permis admiterea la școlile tehnice pe baza a două examene (limba rusă și matematica), în timp ce pentru liceu sunt necesare patru examene OGE. Guvernul a redus aproximativ 50.000 de locuri cu taxă în universități, în special în domenii precum economie, management, administrație publică și drept. Ce arată datele: mai mulți studenți la universități, dar crește rapid ruta profesională Conform studiului „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics , în 2024 existau circa 4,4 milioane de studenți în universitățile ruse, comparativ cu 3,9 milioane în colegii și școli tehnice. În total, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În paralel, ponderea elevilor care aleg învățământul profesional a crescut de la 43% în 2020 la 63% în 2025, un nivel record. Cercetătorii citați în material notează că absolvenții de universitate se angajează mai frecvent în domeniul pentru care s-au pregătit, însă autoritățile insistă că economia are nevoie urgentă de specialiști tehnici și muncitori calificați. [...]
Creșterea timpului petrecut de copii pe ecrane vara pune presiune pe părinți și pe școli să găsească alternative de rutină și activități offline, într-un context în care dispozitivele devin „soluția” rapidă pentru plictiseală, potrivit unei analize NPR , publicată odată cu lansarea filmului „Toy Story 5”, care folosește chiar această tensiune (jucării vs. tehnologie) ca fir narativ. Datele citate de publicație, dintr-un raport realizat de compania de siguranță online Aura pe baza informațiilor colectate printr-o aplicație de control parental și sondaje, indică o creștere semnificativă a utilizării ecranelor în vacanța de vară. Pentru copiii de 7–12 ani, timpul pe ecrane crește cu aproximativ 30% față de perioada școlii, echivalentul a circa patru ore în plus pe săptămână, spune Lauren Lee, psiholog la Aura. Ce arată datele: mai mult timp online, mai devreme și mai târziu în zi Raportul Aura menționat în articol susține că 75% dintre copiii de 7–11 ani ar prefera să se uite la videoclipuri decât să se joace cu jucării — o observație pe care filmul o transpune în povestea lui Bonnie, o fetiță de 8 ani care începe să-și ignore jucăriile după ce primește o tabletă. Pentru adolescenți, creșterea timpului pe ecrane este de 15% vara, comparativ cu anul școlar, iar tiparele diferă pe vârste: copiii mai mici tind să petreacă mai mult timp pe YouTube sau pe platforma de jocuri Roblox, în timp ce adolescenții se mută mai mult spre aplicații de social media, potrivit raportului. Un alt element relevant pentru părinți și educatori: aproape 70% dintre copii sunt activi pe dispozitive până la mijlocul după-amiezii, iar 1 din 10 rămâne activ la miezul nopții. Lauren Lee afirmă că ratele de mesagerie nocturnă „se dublează” față de toamnă, pe toate grupele de vârstă. De ce contează: somn, dispoziție și autoreglare Pediatrul Jason Nagata (Universitatea California, San Francisco) , care nu a fost implicat în studiul Aura, spune că vara este „o perioadă deosebit de vulnerabilă” pentru creșterea utilizării ecranelor, din cauza lipsei structurii și rutinei din timpul școlii. Raportul Aura mai indică faptul că, pe măsură ce vara avansează, „unul din trei” copii ajunge să aibă scoruri scăzute într-un indice intern de „bunăstare digitală” (un instrument care corelează comportamentele digitale cu parametri precum somnul, dispoziția, izolarea și capacitatea de reglare emoțională). Nagata punctează mecanismul: timpul pe ecrane tinde să înlocuiască somnul, activitatea fizică și timpul petrecut afară — factori importanți pentru sănătatea copiilor, mai ales când nu există „cadru” școlar. Patru măsuri practice pentru familii, cu relevanță și pentru educație Deși articolul este adresat părinților, recomandările au o miză educațională: cum se construiește o rutină de vacanță care să reducă dependența de ecrane fără a transforma subiectul într-un conflict zilnic. Oferiți alternative și structură, nu doar limite. Nagata recomandă activități care creează o „barieră fizică” față de dispozitive (de exemplu înotul). Sunt menționate și taberele de vară: un sondaj din 2023 al American Camp Association a constatat că 90% dintre tabere interzic telefoanele și tabletele. Pentru copiii mai puțin atrași de sport, NPR dă exemplul unei tabere de gătit (Junior Chefs Kitchen), care combină activități practice cu timp în parc. Implicați copiii în planificare. Merve Lapus, vicepreședinte la Common Sense Media, recomandă discuții explicite cu copiii despre riscul de a „te pierde” în ecrane și stabilirea unui acord de familie. Un exemplu concret din articol este „bingoul de familie” (o listă de activități din care copiii aleg când se plictisesc). Reguli pentru toată familia, aplicate consecvent. Nagata amintește recomandarea American Academy of Pediatrics privind un „plan media de familie” — un set de reguli adaptate fiecărei gospodării, cu intervale (mese, ora de culcare) și spații (de exemplu dormitoarele) fără dispozitive. Modelul părinților contează. Nagata spune că cei mici tind să imite comportamentul digital al adulților. Un exemplu din articol: o mamă povestește că a șters Instagram de pe telefon după ce a observat efecte negative asupra propriei dispoziții și a explicat copiilor decizia, tocmai pentru a transforma subiectul într-o conversație despre alegeri și autocontrol. În același timp, materialul notează un semnal util pentru orice strategie educațională: mulți copii și adolescenți recunosc că prea mult timp pe ecrane nu le face bine, iar în preferințe au plasat mai sus timpul cu prietenii și ieșitul afară decât folosirea tabletei. Cu alte cuvinte, problema nu este doar „interdicția”, ci lipsa alternativelor și a rutinei care să umple coerent zilele de vacanță. [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Datele Eurobarometru indică o presiune tot mai mare pe școli să livreze educație digitală , în condițiile în care adolescenții români raportează atât utilizare excesivă a ecranelor, cât și expunere frecventă la riscuri online, potrivit Digi24 . În sondaj, 44% dintre tinerii de 13–18 ani din România spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% consideră excesiv timpul pe rețelele sociale. La nivelul Uniunii Europene , fenomenul este comparabil: 41% dintre adolescenți declară că stau prea mult în fața ecranelor, iar 39% spun același lucru despre rețelele sociale. Ce efecte spun adolescenții că resimt Sondajul surprinde o serie de probleme raportate în ultima lună, asociate de respondenți cu utilizarea intensă a ecranelor și a rețelelor sociale: 33%: oboseala ochilor 33%: alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei 31%: s-au simțit obosiți sau copleșiți 31%: probleme cu somnul 28%: dificultăți de concentrare 27%: dureri de cap 25%: nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și activități recreative Expunerea la riscuri online: de la conținut generat de IA la jocuri de noroc În ultimele trei luni, adolescenții români spun că s-au întâlnit frecvent cu conținut și situații problematice în mediul digital: 44% au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat 39% au văzut informații false sau înșelătoare 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale 32% au observat promovarea unor produse nesănătoase (de exemplu alcool sau alimente cu mult zahăr și grăsimi) 25% spun că s-au confruntat cu hărțuire online sau au fost martori la astfel de situații 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de aspect ori de produse pe care „ar trebui” să le cumpere Cum încearcă adolescenții să se protejeze și ce cer ca soluții Pentru a-și proteja sănătatea mintală când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că: își limitează timpul petrecut online (34%) iau pauze de la platformele de socializare (33%) închid și șterg anumite aplicații (33%) trei din zece discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele online și își limitează notificările de pe telefon Întrebați ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții indică în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare pentru tineri, iar 40% cer acces mai bun la servicii de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie – 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților de 13–18 ani din statele UE; în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. (O parte din textul din sursa principală este trunchiată în captura furnizată, însă cifrele și concluziile de mai sus apar explicit în material.) [...]
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează , potrivit 9to5Google . Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră. Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI). „Foarte puține momente sunt de tipul totul sau nimic” Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze. În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină. Cele trei „filtre” propuse pentru decizii de carieră Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea: „Alege optimismul” : a povestit cum, la sosirea în California, a descris peisajul drept „maro”, iar gazda sa l-a corectat: „Noi preferăm să-i spunem auriu”. Lecția, în interpretarea lui, ține de reîncadrare pozitivă (reframing) și de efectul ei asupra modului în care abordezi schimbările, inclusiv pivotări personale — precum renunțarea la planul inițial de doctorat, când a avut nevoie să se angajeze mai repede. „Orientează-te spre lucruri grele” : a legat ideea de experiența sa la Google, inclusiv de începuturile Chrome . A menționat că, după lansarea din 2008, creșterea a stagnat, iar după un an browserul avea în jur de 2% cotă; în acel context, Steve Ballmer (pe atunci CEO Microsoft) a ironizat Chrome, numindu-l „o eroare de rotunjire”. Pichai a susținut că echipa a continuat cu obiective ambițioase și iterații rapide (livrări la șase săptămâni), iar rezultatele au venit ulterior. „Când toate sunt egale, alege ce te entuziasmează” : a spus că a avut acces limitat la computere înainte de Stanford și că, în 1993, a perceput internetul ca pe un „facilitator fundamental al progresului uman”. Entuziasmul de a contribui la extinderea accesului l-a motivat să accepte oferta Google și să lucreze ulterior la proiecte precum Chromebooks și Android. Ce urmează: transcript disponibil, video încă nu Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google . 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă , deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube . [...]
