Știri
Știri din categoria Educație
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați, într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines.
Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului.
Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice.
Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat.
În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii.
Recomandate
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează , potrivit 9to5Google . Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră. Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI). „Foarte puține momente sunt de tipul totul sau nimic” Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze. În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină. Cele trei „filtre” propuse pentru decizii de carieră Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea: „Alege optimismul” : a povestit cum, la sosirea în California, a descris peisajul drept „maro”, iar gazda sa l-a corectat: „Noi preferăm să-i spunem auriu”. Lecția, în interpretarea lui, ține de reîncadrare pozitivă (reframing) și de efectul ei asupra modului în care abordezi schimbările, inclusiv pivotări personale — precum renunțarea la planul inițial de doctorat, când a avut nevoie să se angajeze mai repede. „Orientează-te spre lucruri grele” : a legat ideea de experiența sa la Google, inclusiv de începuturile Chrome . A menționat că, după lansarea din 2008, creșterea a stagnat, iar după un an browserul avea în jur de 2% cotă; în acel context, Steve Ballmer (pe atunci CEO Microsoft) a ironizat Chrome, numindu-l „o eroare de rotunjire”. Pichai a susținut că echipa a continuat cu obiective ambițioase și iterații rapide (livrări la șase săptămâni), iar rezultatele au venit ulterior. „Când toate sunt egale, alege ce te entuziasmează” : a spus că a avut acces limitat la computere înainte de Stanford și că, în 1993, a perceput internetul ca pe un „facilitator fundamental al progresului uman”. Entuziasmul de a contribui la extinderea accesului l-a motivat să accepte oferta Google și să lucreze ulterior la proiecte precum Chromebooks și Android. Ce urmează: transcript disponibil, video încă nu Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google . 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă , deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube . [...]
Google lansează un studiu cu Universitatea din Tokyo pentru a măsura eficiența învățării asistate de AI , un pas care mută discuția despre inteligența artificială în educație din zona de promisiuni în cea a evaluării academice, cu potențiale consecințe asupra modului în care școlile și universitățile adoptă aceste instrumente, potrivit Google Blog . Inițiativa a fost prezentată în contextul unei vizite în Japonia a lui Ben Gomes , Chief Technologist for Learning and Sustainability la Google, care a avut un dialog cu președintele Universității din Tokyo, Teruo Fujii, în fața studenților. Discuția a vizat „viitorul AI și educației”, dar și ideea de „învățare autentică” și abilitățile umane considerate esențiale într-o piață a muncii în schimbare. De ce contează: de la „AI în clasă” la măsurarea impactului Elementul cu greutate operațională este anunțul unui studiu comun Google – Universitatea din Tokyo, care va viza studenți din universități din Japonia și va urmări să evalueze eficiența folosirii AI în învățare. Obiectivul declarat este obținerea de „perspective academice” despre unde funcționează cel mai bine învățarea asistată de AI și unde sunt necesare îmbunătățiri. În practică, un astfel de demers poate influența criteriile după care instituțiile de educație decid ce instrumente introduc, în ce condiții și cu ce așteptări de rezultate, mai ales într-un domeniu în care adoptarea a depășit adesea ritmul evaluărilor independente. Poziționarea Google: AI ca „tutore”, nu ca înlocuitor al profesorului Google susține că AI nu ar trebui să devină o scurtătură care „împiedică învățarea reală”, iar întrebările puse de elevi și studenți vor conta la fel de mult ca răspunsurile. Mesajul central: AI ar trebui folosit pentru a „amplifica curiozitatea” și pentru a simplifica concepte complexe, astfel încât energia să fie direcționată către probleme reale (de la sustenabilitate la sărăcie), în timp ce motivația și emoția rămân „umane”. În același timp, compania respinge explicit ideea că AI va înlocui profesorii, argumentând că rolul educatorilor devine mai important, iar tehnologia ar trebui să le elibereze timp pentru interacțiune directă cu elevii. Efecte în școli: timp câștigat pentru profesori și învățare personalizată În text este invocată o concluzie de cercetare potrivit căreia profesorii au economisit „până la 10 ore pe săptămână” la sarcini cu ajutorul AI. Google leagă acest timp de activități cu valoare educațională mai mare: lucru în clasă, facilitarea învățării în grup și consolidarea relației profesor–elev. Un alt argument este reducerea „decalajului digital” prin introducerea atentă a AI în școli, cu accent pe personalizare: AI ar putea identifica neînțelegerile celor care rămân în urmă și ar putea oferi alternative „multimodale”, cum ar fi transformarea textului în conținut audio pentru cei care învață mai bine ascultând. Ce instrumente invocă Google și ce urmează Google își leagă direcția de dezvoltarea unor modele precum LearnLM și Gemini, pe care le prezintă ca bază pentru experiențe de învățare „autentice” și pentru un AI care funcționează ca un ghid apropiat de fiecare utilizator. Următorul pas concret menționat este derularea studiului comun în Japonia; materialul nu oferă un calendar, o metodologie sau indicatori de performanță, astfel că amploarea și criteriile de evaluare rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Datele Eurobarometru indică o presiune tot mai mare pe școli să livreze educație digitală , în condițiile în care adolescenții români raportează atât utilizare excesivă a ecranelor, cât și expunere frecventă la riscuri online, potrivit Digi24 . În sondaj, 44% dintre tinerii de 13–18 ani din România spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% consideră excesiv timpul pe rețelele sociale. La nivelul Uniunii Europene , fenomenul este comparabil: 41% dintre adolescenți declară că stau prea mult în fața ecranelor, iar 39% spun același lucru despre rețelele sociale. Ce efecte spun adolescenții că resimt Sondajul surprinde o serie de probleme raportate în ultima lună, asociate de respondenți cu utilizarea intensă a ecranelor și a rețelelor sociale: 33%: oboseala ochilor 33%: alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei 31%: s-au simțit obosiți sau copleșiți 31%: probleme cu somnul 28%: dificultăți de concentrare 27%: dureri de cap 25%: nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și activități recreative Expunerea la riscuri online: de la conținut generat de IA la jocuri de noroc În ultimele trei luni, adolescenții români spun că s-au întâlnit frecvent cu conținut și situații problematice în mediul digital: 44% au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat 39% au văzut informații false sau înșelătoare 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale 32% au observat promovarea unor produse nesănătoase (de exemplu alcool sau alimente cu mult zahăr și grăsimi) 25% spun că s-au confruntat cu hărțuire online sau au fost martori la astfel de situații 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de aspect ori de produse pe care „ar trebui” să le cumpere Cum încearcă adolescenții să se protejeze și ce cer ca soluții Pentru a-și proteja sănătatea mintală când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că: își limitează timpul petrecut online (34%) iau pauze de la platformele de socializare (33%) închid și șterg anumite aplicații (33%) trei din zece discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele online și își limitează notificările de pe telefon Întrebați ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții indică în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare pentru tineri, iar 40% cer acces mai bun la servicii de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie – 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților de 13–18 ani din statele UE; în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. (O parte din textul din sursa principală este trunchiată în captura furnizată, însă cifrele și concluziile de mai sus apar explicit în material.) [...]
Seul tratează AI-urile purtabile ca risc de fraudă și interzice ochelarii inteligenți la examenele de final de semestru pentru elevii din învățământul primar și gimnazial, cu sancțiunea încadrării automate la „copiat”, potrivit IT之家 . Măsura a fost comunicată pe 12 iunie de Biroul Educației din Seul, care a transmis cu o zi înainte o notificare către școlile din oraș și către structurile educaționale din subordine. Ochelarii inteligenți cu funcții AI sunt introduși pe lista obiectelor interzise în sala de examen, pe fondul temerilor că pot fi folosiți pentru a trișa. Notificarea cere școlilor să informeze din timp elevii și părinții că simpla aducere a acestor ochelari în sala de examen va fi tratată drept fraudă. Argumentul autorităților este că astfel de dispozitive pot integra cameră, microfon și inteligență artificială generativă, capabile să analizeze ce „văd” și să furnizeze răspunsuri prin lentile sau prin difuzor, ceea ce creează riscul transmiterii subiectelor în afara sălii sau al primirii de răspunsuri. Cum vor fi identificați ochelarii AI în practică Documentul include și repere pentru a diferenția ochelarii AI de ochelarii obișnuiți, indicând elemente constructive și de utilizare, precum: brațe (tâmple) mai groase, cu capete voluminoase, unde pot fi integrate bateria și placa de control; microcamere și senzori ascunși în zona ramei/lentilelor; LED-uri indicatoare pe interiorul brațelor; zone tactile sau butoane fizice, orificii pentru difuzor, port de încărcare. În plus, profesorii supraveghetori sunt îndrumați să fie atenți în timpul examenului la elevii care își ating repetat rama ochelarilor. Context: cazuri de fraudă și extinderea posibilă a interdicției În material este menționat un precedent din acest an: doi candidați din Coreea de Sud au fost depistați folosind ochelari AI pentru a trișa la testul TOEIC (engleză), iar rezultatele le-au fost anulate; totodată, au primit interdicția de a mai susține TOEIC timp de patru ani. Pe acest fond, autoritățile educaționale iau în calcul extinderea restricțiilor și la examenul național de admitere la universitate (CSAT , echivalentul „bacalaureatului” coreean), pentru care Ministerul Educației analizează măsuri de administrare mai explicite înaintea sesiunii din noiembrie. Deși în centrele CSAT sunt deja interzise dispozitivele electronice, instituțiile ar putea lista separat ochelarii inteligenți AI, pentru a evita dispute legate de „forma” atipică a dispozitivului. [...]
Îmbătrânirea corpului profesoral riscă să blocheze funcționarea școlilor în următorii ani, în condițiile în care doar 9% dintre cadrele didactice au sub 30 de ani, potrivit Digi24 , care îl citează pe fostul ministru al Educației Mircea Miclea (informație atribuită de publicație News.ro). Mesajul central: profesia didactică își pierde atractivitatea pentru tineri, iar sistemul poate ajunge în deficit de personal. Miclea afirmă că datele indică „o scădere îngrijorătoare” a interesului generațiilor tinere pentru cariera didactică și avertizează că „în curând vom rămâne fără profesori”. Presiune operațională mai mare, mai ales în rural Fostul ministru descrie anul școlar în curs ca fiind „extrem de dificil” pentru cadrele didactice, cu un accent pe mediul rural, unde, spune el, munca a însemnat „încă o navetă” și unde a observat „tristețe” și „frustrare” în cancelarii. „Niciodată n-am văzut atâta tristeţe sau frustrare în cancelarii.” Inegalitatea de șanse, legată de accesul la „profesorul foarte bun” În aceeași intervenție, Mircea Miclea leagă inegalitatea de șanse dintre elevi nu doar de mediul social sau de dotările școlilor, ci de accesul la profesori de calitate. „Principala ne-egalitate de şanse este accesul la profesorul foarte bun.” O soluție propusă: lecții înregistrate pe o platformă națională Ca posibilă măsură pentru reducerea diferențelor, Miclea propune crearea unei platforme naționale cu lecții înregistrate susținute de „cei mai buni profesori” din țară, pentru toate materiile și toate clasele, de la ciclul primar până la liceu. Articolul nu oferă un calendar sau detalii de implementare pentru o astfel de platformă și nici nu precizează sursa exactă a datelor privind ponderea profesorilor sub 30 de ani, dincolo de atribuirea generală făcută în material. [...]
În educație, „ ipotetic ” e un semnal de rigoare: separă presupunerile de fapte. Dexonline propune pe 11 iunie 2026 cuvântul „ipotetic”, definit ca „bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur”, cu etimologie din francezul „hypothétique”. În practică, termenul contează în școală și universitate pentru că obligă la precizie: o afirmație „ipotetică” nu este verificată, ci formulată ca posibilă, în baza unei ipoteze. În evaluări, proiecte sau lucrări, diferența dintre „ipotetic” și „demonstrat” poate schimba atât concluziile, cât și modul în care sunt notate argumentele. Ce înseamnă „ipotetic” (și cum se folosește corect) Dexonline indică trei nuanțe apropiate: „bazat pe o ipoteză” (pleacă de la o presupunere de lucru); „prezumtiv, presupus” (acceptat provizoriu, fără confirmare); „nesigur” (nu are certitudine). În limbajul educațional, „ipotetic” e util mai ales când elevul sau studentul: formulează un scenariu de tip „dacă… atunci…”; propune o explicație posibilă, dar încă netestată; delimitează explicit ce știe din date și ce deduce. Exemple în context educațional Într-un eseu: „Ipoteza mea este că…; rezultatul rămâne ipotetic până la verificare.” Într-un proiect: „Modelul descrie un caz ipotetic, nu o situație observată.” La științe: „Explicația este ipotetică în lipsa măsurătorilor.” În toate aceste situații, cuvântul funcționează ca o etichetă de „provizoriu”: ajută cititorul (profesor, evaluator, coleg) să înțeleagă nivelul de certitudine al ideii. De ce contează pentru elevi și profesori Folosirea corectă a termenului reduce confuziile dintre opinie, presupunere și concluzie susținută de dovezi. În plus, îi încurajează pe elevi să-și construiască argumentele în pași: ipoteză → testare → concluzie, în loc să prezinte presupunerile ca fapte. [...]
