Știri
Știri din categoria Educație
Rusia mută controlul politic mai sus în educație prin numirea lui Dmitri Medvedev ca redactor-șef al noilor manuale școlare de stat, o decizie care indică o centralizare mai puternică a conținutului predat în licee, potrivit digi24.ro.
Ministerul Educației din Rusia a anunțat că Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, va coordona o nouă serie de manuale de „studii sociale” pentru clasele a IX-a – a XI-a. Conform informațiilor prezentate, propunerea i-a fost făcută anul trecut, iar Medvedev a acceptat să conducă activitatea editorială fără compensație financiară.
Ministrul adjunct al Educației, Olga Koludarova, a spus că implicarea lui Medvedev a inclus comentarii „pagină cu pagină”, revizuiri editoriale și recomandări care au fost integrate în versiunea finală a manualelor. În același pachet intră și actualizări ale standardelor federale de educație și ale programelor de predare, potrivit relatărilor din presa de stat rusă citate în material.
Echipa de autori ar include specialiști din mai multe domenii, între care economiști, sociologi, istorici, experți juridici și lectori universitari, inclusiv persoane cu titluri academice.
Numirea unui oficial de rang înalt din zona de securitate în fruntea editării manualelor sugerează o abordare în care curriculumul devine un instrument de politică publică, nu doar unul pedagogic. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, în ultimii ani, Medvedev este descris ca una dintre figurile ideologice radicale ale Kremlinului.
Medvedev a fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012, apoi prim-ministru, iar în prezent ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate.
Materialul nu precizează un calendar de implementare în școli sau data la care manualele vor intra efectiv în uz, dar indică faptul că recomandările lui Medvedev au fost deja încorporate în manualele finale și în documentele aferente (standarde și programe).
Recomandate
Rusia își schimbă politicile educaționale pentru a împinge mai mulți tineri spre școli profesionale și tehnice , pe fondul unui dezechilibru între numărul mare de absolvenți de studii superioare și nevoile reale ale pieței muncii, potrivit Mediafax . Ministrul Educației și Științei, Valeri Falkov , a spus că interesul ridicat pentru universități „nu mai corespunde cerințelor reale ale pieței muncii” și că tradiția ultimelor decenii îi împinge pe aproape toți absolvenții de liceu către facultate, generând un dezechilibru structural între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior. Declarațiile au fost făcute la forumul HR EXPO PRO și sunt citate de The Moscow Times. „Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a spus Falkov. Contextul economic: deficit de forță de muncă, mai ales în industrie Mesajul autorităților vine într-un context în care Rusia se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă după declanșarea războiului din Ucraina, în special în industrie. În acest cadru, președintele Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri sprijinirea sectoarelor industriale prin formarea de tineri specialiști cu pregătire tehnică și practică. Ca urmare, autoritățile au lansat o campanie de orientare a elevilor către școli profesionale și colegii, iar în unele regiuni accesul elevilor de clasa a IX-a la continuarea studiilor liceale a fost limitat, fiind promovate alternativele vocaționale. Măsuri: admitere simplificată la școli tehnice și reducerea locurilor cu taxă la universități Printre deciziile menționate se numără: Duma de Stat a permis admiterea la școlile tehnice pe baza a două examene (limba rusă și matematica), în timp ce pentru liceu sunt necesare patru examene OGE. Guvernul a redus aproximativ 50.000 de locuri cu taxă în universități, în special în domenii precum economie, management, administrație publică și drept. Ce arată datele: mai mulți studenți la universități, dar crește rapid ruta profesională Conform studiului „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics , în 2024 existau circa 4,4 milioane de studenți în universitățile ruse, comparativ cu 3,9 milioane în colegii și școli tehnice. În total, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În paralel, ponderea elevilor care aleg învățământul profesional a crescut de la 43% în 2020 la 63% în 2025, un nivel record. Cercetătorii citați în material notează că absolvenții de universitate se angajează mai frecvent în domeniul pentru care s-au pregătit, însă autoritățile insistă că economia are nevoie urgentă de specialiști tehnici și muncitori calificați. [...]
Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]
Programul educațional Solve for Tomorrow a ajuns la 419 proiecte înscrise în ediția 2025–2026 , iar această creștere – peste obiectivul inițial – este unul dintre indicatorii care au susținut premierea Samsung cu distincția Silver la DI_PLOMA AWARDS 2026, potrivit Samsung News . Recunoașterea vine într-o competiție dedicată proiectelor de diversitate și incluziune (D&I), organizată de Asociația OPEN MINDS , și vizează categoria Corporate: Proiecte Externe D&I. Solve for Tomorrow, aflat la a cincea ediție locală, este un program educațional de tip CSR (responsabilitate socială corporativă) care încurajează elevii de liceu să identifice probleme din comunitățile lor și să propună soluții bazate pe tehnologie, cu impact social. În ediția 2025–2026, programul a introdus pentru prima dată tema „Schimbare socială prin sport și tehnologie”, mizând pe sport ca element de apropiere față de interesele cotidiene ale tinerilor, în timp ce tehnologia a rămas instrumentul de transformare a ideilor în soluții. Ce arată datele ediției 2025–2026 despre tracțiunea programului Publicația indică o accelerare a participării și o extindere a ecosistemului de parteneri și mentori: 419 proiecte înscrise , cu 19,8% peste obiectivul inițial ; 120 de proiecte depuse în primele patru săptămâni , față de 38 în ediția anterioară, pe fondul „activării timpurii a profesorilor” și al unei tombole dedicate acestora; 25 de echipe finaliste , coordonate de 10 mentori Samsung ; 130 de participanți la finala organizată la EVA VR Arena (27 martie 2026). Pe zona de comunicare, campania a generat 156 de apariții media (cu 17,3% peste ediția precedentă), o acoperire totală de peste 9 milioane de persoane (de 5,2 ori mai mare decât anul anterior) și 1,39 milioane de vizualizări video . Cum a fost construită ediția: cercetare, calendar și parteneri Strategia ediției a fost fundamentată pe o cercetare calitativă privind modul în care elevii de liceu descoperă și decid să participe la programe educaționale extracurriculare, completată de analiza unor studii despre generația Z, educație, wellbeing și interes pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Concluzia menționată: tinerii caută experiențe educaționale mai clare, mai practice și adaptate modului în care consumă informația. Ediția a debutat pe 25 septembrie 2025 la Samsung Experience Store din Promenada Mall și a inclus înscrieri, selecția echipelor finaliste, mentorat și workshop-uri, Demo Day, Engage Day la Academia de Studii Economice din București și finala din 27 martie 2026 . Numărul partenerilor implicați a crescut de la 4 la 12 , fiind menționați, între alții: Junior Achievement România, Google România, 5 to Go, ASE, Impact Hub, Startarium, Consiliul Național al Elevilor, RoboHub, Asociația Școlilor Private din România, Radio România Actualități, HotNews și Revista Biz. Componenta operațională: măsuri de sustenabilitate la finală Organizatorii au integrat și o componentă de sustenabilitate în evenimentul final, prin măsuri precum jurizare complet digitală, reducerea plasticului de unică folosință (sticle și veselă reutilizabile), ecrane e-paper în locul materialelor tipărite, transport partajat și trofee realizate din bioplastic și materiale reciclabile. Ce urmează Samsung anunță continuarea programului în România cu a șasea ediție , a cărei lansare este programată pentru septembrie 2026 . [...]
Un program gratuit care îi învață pe candidați să folosească practic AI în căutarea unui job se deschide la înscrieri pentru edițiile de toamnă, într-un context în care mulți aplicanți nu reușesc să transforme accesul la instrumente precum ChatGPT în rezultate concrete pe piața muncii, potrivit Economedia . Inițiativa, numită AI Pathways to Employment , este coordonată de Simplon Foundation, cu sprijinul Accenture , și este implementată în etapa pilot în România, Letonia și Regatul Unit. Programul este gratuit și se adresează persoanelor aflate în căutarea activă a unui loc de muncă. De ce contează: decalaj între „am folosit AI” și „știu să-l folosesc pentru angajare” Simplon România indică, pe baza datelor colectate de la 68 de aplicanți la prima ediție a masterclass-ului, că există o diferență între familiaritatea cu instrumentele de inteligență artificială și utilizarea lor eficientă în procesul de recrutare. Publicația precizează că nu este vorba despre un eșantion național, dar datele sugerează probleme recurente pentru cei care au aplicat. Principalele concluzii prezentate: 50% spun că nu știu cum să folosească AI pentru a-și crește șansele de angajare, deși au interacționat cu soluții precum ChatGPT sau Gemini. 50% indică drept problemă și faptul că „nu știu unde să caute oportunități”. 55,9% afirmă că nu primesc răspuns la aplicațiile trimise. 34% caută un loc de muncă de cel puțin 6 luni (17,6% între 6 și 12 luni; 16,2% de peste un an). 36,8% sunt fără loc de muncă, iar 19,1% sunt studenți sau absolvenți care își caută primul job. 67,7% cred că AI poate fi util în căutarea unui job, dar doar 54,4% se simt încrezători să îl folosească în activități profesionale (un decalaj de peste 13 puncte procentuale). Ce include programul și cui i se adresează Participanții vor învăța să folosească AI pentru a identifica oportunități relevante, pentru a-și adapta CV-ul la un rol, pentru a-și îmbunătăți aplicațiile și pentru a se pregăti pentru interviuri. Conform informațiilor din articol, se pot înscrie: persoane de 18+ ani fără loc de muncă, în căutare activă; absolvenți la început de drum; persoane de 45+ ani care au rămas fără loc de muncă; persoane în reconversie profesională; persoane care vor să-și schimbe domeniul sau jobul actual; persoane fără experiență anterioară cu AI (nu sunt necesare cunoștințe tehnice). La nivel local, Simplon România colaborează cu EvoCariera, organizație specializată în orientare și dezvoltare în carieră, pentru adaptarea activităților la dificultățile întâlnite de candidați. „Vedem tot mai mulți oameni care aplică la zeci de joburi fără să primească un răspuns și care, firesc, ajung să se întrebe ce ar putea face diferit. Dincolo de accesul la instrumente AI, au nevoie să înțeleagă cum să le folosească în mod concret, dar și de ghidare, încredere și sprijin pe parcursul acestui proces”, spune Ioana Rusu, manager de proiect, Simplon România. „Pe măsură ce inteligența artificială continuă să transforme piața muncii, dezvoltarea competențelor digitale practice devine tot mai importantă pentru accesul la oportunități profesionale”, spune Evelin Rist, Corporate Citizenship Lead, Accenture România. Înscrierile și detaliile despre program sunt disponibile pe pagina proiectului: AI Pathways to Employment . [...]
USR vrea să blocheze „admiterea paralelă” la liceu, pe motiv că ar crește inechitățile și ar împinge elevii spre meditații , printr-un proiect de lege depus miercuri de parlamentarii Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie , potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: dacă inițiativa trece, selecția la liceu ar rămâne exclusiv pe baza Evaluării Naționale și a repartizării computerizate, fără probe suplimentare organizate de unități. Inițiatorii susțin că eliminarea admiterii paralele ar păstra un mecanism unic de selecție, bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, și ar reduce avantajul elevilor care își permit pregătire suplimentară adaptată fiecărui concurs. Deputata USR Corina Atanasiu argumentează că o probă în plus, organizată de licee, ar transforma indirect veniturile familiei și accesul la meditații în criterii de admitere. „Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. De ce contează: schimbarea ar afecta direct arhitectura admiterii din 2027 Controversa vizează admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației a publicat pe 14 august un proiect care ar permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Condițiile descrise în proiectul ministerului, conform informațiilor din articol: elevul trebuie să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale pentru a se putea înscrie la concursul liceului; concursul ar avea două probe; liceul stabilește disciplinele în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; participarea la concurs este opțională; elevii neînscriși sau neadmiși prin concurs intră la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În acest context, USR susține că elevii performanți, dar cu resurse financiare limitate, ar fi dezavantajați: fie ar intra în competiție fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați, fie ar putea renunța la liceele considerate „de top”. Ce urmează în Parlament Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că partidul a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele în pachetul legislativ din educație. În paralel, pe fondul reacțiilor din ultimele zile, în spațiul public sunt invocate riscuri de creștere a meditațiilor, de accentuare a inechităților și de lipsă a unor garanții suficiente împotriva favoritismului, iar miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Pentru context suplimentar despre dezbaterea privind „examenul dublu” și schimbările propuse din 2027, articolul indică materialul: „Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg” de Mediafax . [...]
Universitatea de Vest din Timișoara își crește capacitatea de cazare la standarde moderne , după inaugurarea unui nou cămin cu 902 locuri, o investiție de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), finanțată prin Ministerul Dezvoltării – Compania Națională de Investiții (CNI) și din veniturile proprii ale universității, potrivit Agerpres . Proiectul este relevant economic și operațional prin efectul direct asupra pieței locale a forței de muncă și asupra atractivității universității pentru studenții din afara județului. Clădirea, descrisă drept cel mai mare și modern cămin studențesc din România, are 415 camere pentru câte două persoane, fiecare cu grup sanitar propriu, și o suprafață desfășurată de peste 30.000 mp. În dotări intră spații cu mașini de spălat și uscătorii, săli de lectură, bucătării cu plite electrice și săli de mese, băi și dușuri comune pe fiecare palier, facilități pentru persoanele cu dizabilități, locuri de parcare, spații pentru biciclete și o pistă de alergare. Căminul a fost construit în doi ani, iar studenții UVT ar urma să îl poată folosi din luna octombrie, conform informațiilor transmise de aceeași sursă. De ce contează: cazarea ca infrastructură pentru atragerea studenților Premierul interimar Ilie Bolojan a legat investițiile în infrastructura universitară de capacitatea instituțiilor de a atrage studenți și de creșterea calității învățământului, menționând și finanțări din PNRR și din bugete guvernamentale. „Investițiile în infrastructura universitară pot contribui inclusiv la atragerea studenților către instituțiile care mențin standarde ridicate de educație.” Context local: presiunea cererii de cazare și legătura cu economia orașului Rectorul UVT, Marilen Pirtea, a spus că universitatea a urmărit extinderea cazării la „standarde occidentale” și a indicat creșterea capacității totale de la 2.000 de locuri în 1990 la 5.000 în prezent, prin finanțări din surse multiple (guvern, PNRR, fonduri europene). În același context, el a menționat că aproximativ 10.000 de studenți vin anual în Timișoara din alte județe, pe care i-a descris drept o resursă importantă pentru economia locală, prin contribuția la forța de muncă. [...]
