Știri
Știri din categoria Educație
Rusia mută controlul politic mai sus în educație prin numirea lui Dmitri Medvedev ca redactor-șef al noilor manuale școlare de stat, o decizie care indică o centralizare mai puternică a conținutului predat în licee, potrivit digi24.ro.
Ministerul Educației din Rusia a anunțat că Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, va coordona o nouă serie de manuale de „studii sociale” pentru clasele a IX-a – a XI-a. Conform informațiilor prezentate, propunerea i-a fost făcută anul trecut, iar Medvedev a acceptat să conducă activitatea editorială fără compensație financiară.
Ministrul adjunct al Educației, Olga Koludarova, a spus că implicarea lui Medvedev a inclus comentarii „pagină cu pagină”, revizuiri editoriale și recomandări care au fost integrate în versiunea finală a manualelor. În același pachet intră și actualizări ale standardelor federale de educație și ale programelor de predare, potrivit relatărilor din presa de stat rusă citate în material.
Echipa de autori ar include specialiști din mai multe domenii, între care economiști, sociologi, istorici, experți juridici și lectori universitari, inclusiv persoane cu titluri academice.
Numirea unui oficial de rang înalt din zona de securitate în fruntea editării manualelor sugerează o abordare în care curriculumul devine un instrument de politică publică, nu doar unul pedagogic. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, în ultimii ani, Medvedev este descris ca una dintre figurile ideologice radicale ale Kremlinului.
Medvedev a fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012, apoi prim-ministru, iar în prezent ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate.
Materialul nu precizează un calendar de implementare în școli sau data la care manualele vor intra efectiv în uz, dar indică faptul că recomandările lui Medvedev au fost deja încorporate în manualele finale și în documentele aferente (standarde și programe).
Recomandate
Rusia își propune să ajungă la 500.000 de studenți străini până în 2030 , mizând pe taxele plătite de aceștia ca sursă de venit pentru economie, potrivit Digi24 . Ținta a fost anunțată de Konstantin Mogilevski , viceministrul Științei și Învățământului Superior, care susține că ritmul actual al înscrierilor ar permite atingerea obiectivului în termen. În prezent, în Rusia studiază „peste 300.000” de străini, iar „marea majoritate” sunt plătitori, conform declarațiilor oficialului. Mesajul transmis este că studenții străini aleg universitățile ruse „într-un mediu liber și competitiv”, iar banii lor ar aduce „fonduri noi” în economie. Miza economică: studenții străini, tratați ca export de servicii educaționale Din perspectiva autorităților ruse, creșterea numărului de studenți internaționali are o componentă financiară explicită: Mogilevski a spus că înscrierile cresc „în primul rând” datorită celor care își plătesc singuri studiile. „Oamenii care votează cu rubla pentru educația noastră (…) își plătesc singuri studiile și aduc bani noi în economia rusă.” Ținta de 500.000 până în 2030 implică, practic, extinderea „exportului” de educație (servicii vândute către nerezidenți), într-un moment în care Rusia caută să compenseze presiunile economice și izolarea externă. Contextul politic și de securitate: recrutarea pentru război, în paralel În același timp, articolul notează că autoritățile ruse au intensificat recrutarea străinilor pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit organizației OpenMinds, numărul anunțurilor de recrutare pentru serviciu militar pe bază de contract, țintite către străini, a crescut de peste șapte ori până în noiembrie 2025 față de vara aceluiași an. Digi24 mai citează The Telegraph, care susține că Moscova ar folosi agenții de recrutare fictive și rețele de migrație clandestine pentru a atrage cetățeni din Africa, Asia și America Latină. Conform aceleiași publicații, până la finalul lui 2025 ar fi fost recrutați aproximativ 18.000 de oameni din 128 de țări, dintre care cel puțin 3.300 ar fi murit în luptă. În acest context, unele state (inclusiv Africa de Sud și Kenya) și-ar fi avertizat cetățenii, iar India și Nepal ar fi cerut repatrierea compatrioților. Presiune în universități pentru recrutarea studenților în structuri militare Materialul include și informații atribuite unor surse și proiecte media/ONG despre recrutarea din mediul universitar. Conform estimărilor „Verstka”, cel puțin 91 de universități și 112 instituții de învățământ profesional secundar ar recruta studenți pentru trupele de sisteme fără pilot (VBS). Surse ale Faridaily ar fi relatat că ministrul Științei, Valerij Falkov, ar fi cerut conducerilor universităților să recruteze minimum 2% dintre studenți. Studenților li s-ar promite un an de serviciu, salarii mari și păstrarea locului de studiu, iar recrutarea ar viza inclusiv fete, mai notează articolul. Presiunea s-ar concentra asupra celor cu rezultate slabe, fiind oferite exemple punctuale din Universitatea Economică Plekhanov și Universitatea Tehnică de Stat din Volgograd. În plus, Artem Klyga, șeful departamentului juridic al „Mișcării refuzatorilor conștienți”, avertizează că un decret prezidențial prevede prelungirea automată a contractelor până la încheierea mobilizării, iar Putin nu ar fi semnat un document de încheiere a acesteia. Proiectul „Idi le sum” susține că, în practică, contractele ar fi pe durată nedeterminată și greu de reziliat după semnare. Ce urmează Pe termen scurt, direcția indicată de autorități este dublă: creșterea accelerată a numărului de studenți străini (cu accent pe cei care plătesc taxe) și, în paralel, menținerea unor mecanisme de recrutare pentru efortul de război, inclusiv prin canale asociate mediului educațional, potrivit informațiilor și atribuirilor din material. [...]
Traian Băsescu le-a cerut studenților să-și construiască mai întâi o carieră în afara politicii , argumentând că independența profesională este condiția pentru o implicare publică „liberă”, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Universitatea Politehnica Timișoara , în cadrul Zilelor Studenților Timișoarei. Fostul președinte a vorbit despre începuturile democrației românești după 1989 și despre dificultățile unei societăți care încerca să adopte valori occidentale „fără un model clar de urmat”. În același context, a amintit responsabilitatea generației sale pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un proces dificil, dar cu efecte ireversibile asupra direcției țării. „Politicianul liber” și condiția independenței profesionale În dialogul cu studenții, discuția a ajuns la apropierea tinerilor de politică, credibilitatea liderilor și posibilitatea unei implicări autentice în viața publică. Băsescu a susținut că implicarea civică și politică ar trebui construită pe educație, experiență profesională și independență personală, nu pe oportunism. „Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”. Context: criza de leadership, dincolo de România La final, fostul șef al statului a legat discuția despre carieră și politică de o problemă mai largă, afirmând că actuala criză de leadership nu este un fenomen izolat, ci afectează întreaga clasă politică europeană. În material nu sunt menționate măsuri sau inițiative concrete care să decurgă din întâlnire, dincolo de mesajele transmise în dialogul cu studenții. [...]
Un proiect de lege ar putea obliga școlile să gestioneze central telefoanele elevilor pe durata programului , inclusiv în pauze, ceea ce ar însemna proceduri noi și spații dedicate pentru depozitare, potrivit Mobilissimo . Inițiativa vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar și ar extinde restricțiile dincolo de orele de curs, către întreg intervalul în care elevii se află în responsabilitatea unității de învățământ. Propunerea depusă la Camera Deputaților modifică articolul 106 și introduce interdicția utilizării telefoanelor „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor” pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. În practică, elevii ar putea fi obligați să își lase telefoanele și alte dispozitive electronice în spații special amenajate pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze sau la activități organizate în afara școlii. Ce ar trebui să facă școlile, dacă proiectul trece Textul prevede două excepții de la interdicție: utilizarea în scop educativ; folosirea dispozitivelor în spații autorizate explicit prin regulamentul intern al școlii. În cazul nerespectării regulilor, personalul unității de învățământ ar putea prelua temporar telefoanele, urmând ca acestea să fie returnate ulterior părinților sau elevilor, în funcție de regulamentul intern. Asta mută o parte din „controlul” utilizării telefonului în sarcina școlii, cu implicații directe de organizare și responsabilitate. Motivația inițiatorilor și contextul invocat Inițiatorii susțin că măsura ar reduce cyberbullying-ul, dependența digitală și distragerea atenției în timpul programului școlar. În expunerea de motive este menționată și extinderea monitorizării audio-video în școli, obligativitatea consilierii psihologice pentru elevii aflați în situații de risc și responsabilitatea părinților de a semnala actele de violență din incinta școlilor. Psihoterapeutul Domnica Petrovai, citată de Edupedu (menționat în articol), afirmă că accesul la telefon în pauze afectează atât învățarea, cât și relațiile sociale dintre copii, iar pauzele ar trebui să rămână momente de interacțiune, nu de consum de social media. Specialistul vorbește și despre forme de sevraj psihologic la elevii dependenți de telefon. În sprijinul argumentației sunt invocate și date ale Organizației Mondiale a Sănătății , potrivit cărora aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu din România ar manifesta simptome asociate dependenței de mediul virtual când nu au acces la telefon în timpul orelor (irascibilitate, lipsa concentrării, vigilență permanentă, abandonarea rapidă a sarcinilor). Ce urmează Proiectul este în procedură parlamentară, iar termenul-limită indicat pentru dezbatere este 25 mai. Reacțiile din spațiul public sunt împărțite, între susținerea unei interdicții totale și poziția că problema ține mai degrabă de educație digitală și de modul în care tehnologia este folosită, nu de telefon în sine. [...]
Un proiect depus la Camera Deputaților ar extinde interdicția telefoanelor în școli și la pauze , obligând elevii să își lase dispozitivele în spații special amenajate pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ, potrivit G4Media . Miza practică este una operațională: școlile ar trebui să organizeze depozitarea și controlul respectării regulilor, inclusiv prin confiscare temporară. Ce se schimbă, concret, față de practica actuală Proiectul vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât utilizarea telefoanelor mobile (și a altor echipamente de comunicații electronice) să fie interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor școlare”, inclusiv: în pauze; în timpul activităților educaționale organizate în afara unității de învățământ. Interdicția ar urma să se aplice pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Depozitare obligatorie și sancțiuni: ce ar trebui să facă școlile Pe lângă interdicție, proiectul introduce obligativitatea ca dispozitivele să fie depozitate în „spații special amenajate” pe durata prezenței elevilor în școală. În cazul încălcării regulilor, telefoanele ar putea fi confiscate temporar și predate părinților sau elevilor, în funcție de prevederile regulamentului intern al școlii. Excepții prevăzute în proiect Textul citat în material prevede două situații în care utilizarea ar fi permisă: dacă este „în scop educativ”; în „spațiile autorizate explicit” de regulamentul intern al unității de învățământ. Ce urmează Inițiativa este prezentată ca proiect depus la Camera Deputaților. Materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare, astfel că rămâne de văzut dacă și în ce formă va trece de Parlament. [...]
Turcia a retras licența Universității Bilgi, blocându-i practic funcționarea , într-o decizie care arată cum o anchetă penală poate duce la oprirea activității unei instituții private de educație și la relocarea forțată a studenților, potrivit G4Media . Decizia a fost publicată vineri în Gazeta Oficială, după ce universitatea fusese pusă sub sechestru de stat anul trecut, în cadrul unei investigații penale, relatează Reuters, citată de Agerpres. Retragerea licenței obligă instituția să-și suspende activitatea. Universitatea Bilgi din Istanbul a fost înființată în 1996 și a fost cumpărată de Can Holding în 2019. Companiile Can Holding au fost puse sub sechestru de stat anul trecut, într-o investigație pentru spălare de bani, evaziune fiscală și crimă organizată, iar un împuternicit a fost numit să conducă universitatea după instituirea sechestrului. Instituția are circa 22.000 de studenți, dintre care nu mai puțin de 3.400 s-au înregistrat în 2025. Ce se întâmplă cu studenții și rolul „instituției garante” Presa turcă relatează că studenții își vor continua studiile la Universitatea Mimar Sinan de Arte frumoase , descrisă ca instituția garantă a Universității Bilgi. Potrivit informațiilor din articol, o instituție școlară garantă este obligatorie pentru toate universitățile de tip fundație și trebuie să fie o universitate de stat. Semnătura politică a deciziei Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a semnat decizia de revocare a licenței Universității Bilgi, notează Reuters. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori ai universității sau despre un eventual calendar de transfer pentru studenți. [...]
OpenAI își extinde programul „ Education for Countries ” către implementări măsurate și „capabilități suverane” , mizând pe parteneriate cu guvernele pentru a localiza instrumentele de inteligență artificială, a pregăti profesorii și a evalua impactul în clase, potrivit OpenAI . Programul, lansat la Davos „la începutul acestui an”, este construit pe ideea că adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație nu poate rămâne la nivel de acces la instrumente, ci are nevoie de cercetare la scară mare, condusă de guverne, și de dovezi privind efectele asupra învățării. OpenAI indică o tranziție către o „nouă eră” a inteligenței artificiale agentice (sisteme care pot executa sarcini în mod autonom, în anumite limite), pe fondul utilizării ChatGPT de „peste 900 de milioane” de persoane săptămânal și a Codex de „peste 4 milioane”. Ce se schimbă în „următoarea fază”: localizare, măsurare, pregătirea profesorilor OpenAI spune că următoarea etapă pune accent pe trei direcții operaționale, care ar trebui să facă diferența între proiecte-pilot și implementări la nivel de sistem: implementare ghidată de cercetare , folosind „ OpenAI’s Learning Outcomes Measurement Suite ” (un set de instrumente pentru măsurarea rezultatelor de învățare) pentru a înțelege impactul asupra elevilor și a adapta tehnologia; instrumente localizate pentru învățare , cu acces „la nivel de sistem” la versiuni „securizate, conforme și private” de ChatGPT, Codex și platforma API a OpenAI, adaptate predării; formare și sprijin pentru profesori , prin alfabetizare AI, dezvoltare profesională și certificări. În prima cohortă sunt menționate: Estonia, Grecia, Italia (CRUI), Slovacia, Trinidad & Tobago, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Iordania. Semnale de impact raportate în țările din prima cohortă OpenAI oferă câteva exemple de rezultate și indicatori din implementările aflate în derulare: Estonia : o implementare națională „ChatGPT Edu” ajunge la „peste 20.000 de elevi și 4.600 de profesori”. Următoarea fază include colaborări cu AI Leap, Universitatea din Tartu și Stanford pentru a studia efectele în clase reale, cu angajamentul de a publica rezultatele. Este menționat și un hackathon „Presidential Codex Hackathon” cu „peste 150 de participanți” și „aproximativ 30” de echipe mentorate. „Credem că următoarea generație de AI — inclusiv agenți și instrumente precum Codex — poate sprijini o învățare mai personalizată și mai proactivă, întărind în același timp gândirea critică, învățarea independentă și rolul profesorilor.” Iordania : „peste 1 milion de elevi” și „peste 100.000 de profesori” au folosit asistentul educațional AI „Siraj”, în cadrul unei inițiative naționale mai ample. Grecia : acceleratorul „OpenAI for Greece AI Startup Accelerator” a selectat „21” de start-up-uri din „240” de aplicații, cu obiectivul de a susține fondatori locali și formarea de companii. Kazahstan : o implementare națională „ChatGPT Edu” în „toate cele 20 de regiuni” a dus la „peste 84.000” de cadre didactice care au finalizat training de pregătire; „9 din 10” dintre cei chestionați au spus că este util pentru muncă. „44.000” de educatori activi au trimis „1,5 milioane” de solicitări („prompts”) în prima lună. Slovacia : rezultate timpurii dintr-un sondaj universitar arată că „peste 9 din 10” educatori raportează productivitate mai mare, economisind „aproximativ 5 ore pe săptămână”. Un exemplu operațional: o echipă din Ministerul Educației a folosit „Workspace Agents” pentru a redacta standarde profesionale revizuite, reducând „luni de muncă” la „câteva ore”. Singapore intră în program, cu accent pe utilizări în școli și formare practică OpenAI anunță că Singapore se alătură „Education for Countries” , indicând că „aproximativ 43%” din utilizarea ChatGPT de către tinerii de 18–24 de ani este legată de învățare și educație. Colaborarea este descrisă ca fiind derulată „prin OpenAI for Singapore”, împreună cu Ministerul Educației (MOE) și GovTech, inclusiv pentru cazuri de utilizare precum învățarea limbilor materne mai interactiv. Pe partea de pregătire, OpenAI menționează ateliere și sesiuni practice, un capitol local al „OpenAI Academy” și hackathoane „Codex for Teachers”, cu o abordare „condusă de profesori” și construită pe baze „responsabile” și „echitabile”. Ce urmează: „OpenAI Luminaries” și o nouă cohortă de țări OpenAI spune că va lansa „în curând” prima fază a OpenAI Luminaries , un nou traseu de implicare a educatorilor axat pe co-proiectare cu profesorii, resurse practice pentru clasă și exemple „conduse de profesori” între țări. Compania afirmă că selectează activ parteneri de țară pentru următoarea cohortă , care ar urma să fie anunțată „mai târziu în acest an”, și invită guvernele interesate să aplice prin pagina de contact indicată în material. [...]
