Știri
Știri din categoria Educație
BCR își leagă recrutarea de masteratul DOFIN prin burse și internshipuri începând cu anul universitar 2026–2027, într-un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, potrivit Banking News. Miza programului este una operațională: banca își creează o conductă de talente pentru zone unde cererea de competențe avansate (analiză de date, risc, reglementare, piețe) crește, iar oferta rămâne limitată.
Inițiativa vizează studenții masteratului Finanțe și Bănci – DOFIN și include burse, premii pentru disertații și oportunități de internship în cadrul BCR. Programul este prezentat ca un demers de formare a unei noi generații de specialiști care pot lucra la intersecția dintre finanțe, economie, matematică, reglementare și politici publice.
BCR va acorda anual cinci burse pentru studenții DOFIN, fiecare „în valoare estimativă de 2.000 lei pe lună”, structurate astfel:
Pentru lucrările de disertație, banca va acorda premii:
Pe lângă componenta financiară, BCR va iniția un program de internship pentru studenții DOFIN, cu scopul de a crește conexiunea dintre pregătirea academică și activitatea din industrie. Conform informațiilor din articol, studenții vor putea lucra alături de specialiști ai băncii și vor vedea „procese reale” legate de analiză, risc, piețe, date, produse financiare, reglementare și strategie economică.
Programul include și cursuri de formare și dezvoltare profesională continuă susținute de cadre didactice și colaboratori DOFIN, destinate atât specialiștilor BCR, cât și profesioniștilor din alte instituții financiar-bancare sau din zone conexe de politici publice economice.
DOFIN, fondat de prof. univ. dr. Moisă Altăr, are „o experiență de peste 30 de ani” și a fost acreditat în 1994 de Comisia Europeană drept Centru European de Excelență, sub denumirea Doctoral School of Finance and Banking (DOFIN), în urma unei competiții internaționale.
Inițiativa se adaugă altor investiții ale băncii în zona educației aplicate din ASE, inclusiv „recent lansatul BCR Financial Trading Lab”, menționat ca infrastructură prin care studenții pot lucra cu date, instrumente și simulări specifice piețelor financiare.
CEO-ul BCR, Sergiu Manea (absolvent DOFIN), a legat explicit programul de nevoia de competențe avansate într-un context economic complex:
„România are nevoie de specialiști care pot înțelege legile economiei, pot interpreta date, pot evalua riscuri, pot construi modele și pot transforma analiza solidă în decizii publice și private mai bune.”
Din partea ASE, rectorul Nicolae Istudor a descris DOFIN ca „un pol al excelenței educaționale și de cercetare în domeniul financiar”, iar decanul FABBV, Georgiana Camelia Georgescu, a afirmat că absolvenții DOFIN ocupă poziții în middle și top-management în entități financiar-bancare din țară și din străinătate.
Pentru BCR, componenta de internship și formare sugerează o investiție cu efect direct asupra recrutării și dezvoltării interne, într-o piață în care competențele de analiză cantitativă, risc și reglementare devin tot mai greu de găsit și de format rapid.
Recomandate
Procurorii investighează o posibilă scurgere a subiectelor de Bacalaureat înainte de probă , iar ancheta a dus la zeci de percheziții în cinci județe, potrivit Mediafax . Miza operațională este directă: integritatea examenului și riscul ca rezultatele să fie contestate sau afectate de suspiciuni de fraudă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu polițiștii din cadrul IPJ Alba – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, face cercetări privind suspiciuni de „divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice” în scopul fraudării examenelor de bacalaureat. Percheziții în 47 de locații, în cinci județe Anchetatorii au efectuat percheziții domiciliare în 47 de locații , la domiciliile unor persoane fizice, în județele: Alba Arad Bihor Cluj Sibiu Ce susțin anchetatorii și ce rămâne neconfirmat public Conform informațiilor citate de publicație, ar exista suspiciuni că subiecte ar fi fost divulgate înainte de susținerea uneia dintre probele Bacalaureatului , deși acestea ar fi trebuit să devină cunoscute doar la momentul începerii efective a examenului. În material nu sunt precizate proba vizată și nici modul în care ar fi fost distribuite subiectele. Operațiunea este sprijinită de structuri de poliție din mai multe județe (inclusiv Alba, Arad, Hunedoara, Bihor, Cluj și Sibiu) și de jandarmi din Alba și Cluj. [...]
Modelele de inteligență artificială se apropie de nota 10 la Bac, dar ratează „baremul românesc” la argumentare , arată un experiment relatat de Euronews , care a pus ChatGPT și Claude să rezolve subiectele de Limba română (profil uman) de la Bac 2026. Evaluarea indică o notă de 8,9 pentru ambii asistenți, cu puncte pierdute mai ales la textul argumentativ. Unde au performat și unde au pierdut puncte În rezolvări, ChatGPT a fost descris ca fiind mai pragmatic la subiectul al treilea, în timp ce Claude a fost mai creativ și a selectat atent versurile analizate. Diferențele de stil nu au schimbat însă concluzia generală: ambele modele se descurcă „foarte bine” la analiză și redactare, dar nu bifează constant cerințele specifice de evaluare din România. Cele mai multe puncte au fost pierdute la textul argumentativ, unde modelele ar fi abordat cerința „mai degrabă după modelul american decât cel românesc”, potrivit articolului. Ce spun profesorii: riscul de „uniformizare” a lucrărilor Profesorii citați avertizează că o lucrare rezolvată de inteligența artificială s-ar putea „pierde ușor” printre cele ale elevilor, în condițiile în care tot mai mulți folosesc AI ca instrument de învățare pentru Bacalaureat. Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română, explică unde se vede diferența față de barem: „A realizat un text argumentativ, nu neapărat în conformitate cu baremul de corectare, astfel încât lipsesc poziționarea și prezența opiniei personale.” Tot el arată că, la partea de analiză, rezolvarea a fost în mare măsură corectă, dar cu minusuri de nuanțare care au dus la depunctare: „Aici, ChatGPT a rezolvat corect, unde ar fi trebuit să nuanțeze mai mult și aici se depunctau aproximativ patru puncte, da, patru puncte am depunctat.” Context: AI, testat și anterior; participare ridicată la proba de română Euronews amintește că a mai făcut un experiment similar în 2023, pe subiectele de la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, când ChatGPT a obținut nota 7,30 în evaluarea unui profesor. Pentru Bac 2026, rata de participare la proba scrisă de Limba și literatura română (sesiunea iunie–iulie) a fost de 98,2%, potrivit Ministerului Educației: 2.178 de candidați nu s-au prezentat, iar 22 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Proba obligatorie a profilului (Matematică/Istorie) a fost amânată cu o zi și urmează să aibă loc miercuri. [...]
Polonia și Ungaria riscă să rămână blocate în modele economice cu randament în scădere dacă nu își refac rapid sistemele de educație și formare , într-un context în care automatizarea și inteligența artificială accelerează schimbarea cererii de competențe, potrivit Ziarul Financiar . În analiza citată, miza este una economică: avantajele care au susținut creșterea în Europa Centrală și de Est – costuri mai mici cu forța de muncă și rolul de subcontractor pentru Vest – se erodează, iar concurența regională se intensifică. Țările care își adaptează mai repede modelul de creștere pot câștiga „startul” în următoarea etapă de dezvoltare. De ce educația devine „prima schimbare” în noul model de creștere Pe fondul extinderii automatizării, vechile modele de creștere ale României, Poloniei și Ungariei „se învechesc rapid” și trebuie înlocuite, iar tranziția către o economie bazată pe cunoaștere depinde de forța de muncă înalt calificată. În acest cadru, educația este prezentată ca infrastructură economică: baza pentru competențe relevante „pentru vremurile în care trăiesc” și pentru urcarea pe lanțul valoric. Eric Maskin , laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor la Harvard, avertizează că schimbarea de direcție ar trebui făcută treptat, pentru a evita șocuri prea puternice, dar cu o țintă explicită: o forță de muncă mai calificată. Ce ar trebui să finanțeze statul: școală și recalificare Maskin indică două direcții de intervenție publică, ambele cu implicații bugetare și de politici publice: finanțarea educației de înaltă calitate , atât la nivel secundar, cât și superior, argumentul fiind că studenții nu au, de regulă, resursele necesare pentru a-și plăti singuri educația; formarea și recalificarea profesională , pe fondul dispariției unor ocupații, mai ales a celor cu calificare mai redusă, sub presiunea inteligenței artificiale. Ideea centrală este că șomajul nu este inevitabil dacă există acces la reconversie, însă aceasta cere investiții guvernamentale „semnificative”. Polonia: succesul poate deveni capcană fără trecerea la mărci proprii și management nou Polonia este descrisă ca o economie care a crescut „sub umbrela Germaniei” și care joacă acum „în altă ligă”, ajungând la o economie de „1.000 de miliarde de dolari”. Tocmai această performanță poate deveni o capcană dacă modelul bazat pe forță de muncă ieftină și subcontractare intră în declin ireversibil, notează publicația poloneză de business Rzeczpospolita, citată de ZF. Pentru a-și păstra poziția, companiile poloneze sunt împinse să treacă de la „operaționalizare pură și simplă” la operațiuni la scară largă, prin: construirea de mărci proprii puternice ; avansarea „cât mai sus” pe lanțul global al marjelor; gestionarea unui test succesoral : transferul de la generația de antreprenori ai tranziției către manageri tineri, educați în universități occidentale, pregătiți pentru competiția globală și revoluția tehnologică. Separat, o serie de antreprenori polonezi indică energia drept condiție majoră pentru competitivitatea industrială și cer reevaluarea politicilor privind costurile energiei pentru companii și securitatea accesului la tehnologie și componente. Ungaria: modelul „fabricilor de asamblare” se lovește de lipsa de competențe În Ungaria, modelul economic al „fabricilor de asamblare” a devenit depășit, fiind limitat în principal de lipsa forței de muncă suficient calificate , apreciază Sándor Zakor, șeful companiei de recrutare Prohuman Group . Acesta consideră neglijarea educației și a formării profesionale a adulților drept „cea mai mare greșeală a ultimilor 16 ani” și susține că sistemul școlar de tip prusac – descris ca inflexibil, bazat pe disciplină ierarhică și memorare mecanică, nu pe competențe – nu ar trebui „reparat”, ci înlocuit, inclusiv prin închiderea a o mie de școli. Ce urmează, în termeni economici Mesajul comun pentru Polonia și Ungaria este că tranziția către un model bazat pe competențe superioare nu mai este opțională: pe măsură ce salariile cresc și capitalul care caută producție ieftină se poate reloca, avantajul competitiv se mută către țările care pot furniza rapid oameni calificați și pot susține companii capabile să urce în lanțul valoric. În această logică, educația și recalificarea devin nu doar politici sociale, ci condiții de creștere economică. [...]
Răspândirea ochelarilor inteligenți cu AI pune sub presiune examenele tradiționale , iar autoritățile și universitățile din Asia de Est încep să-și înăsprească procedurile de supraveghere și regulile de evaluare, pe fondul unor cazuri recente de copiat, potrivit CNN . În Coreea de Sud, de două ori luna trecută, candidați la un examen de evaluare a competențelor de limba engleză – ale cărui rezultate sunt folosite frecvent în decizii de angajare – au fost prinși folosind ochelari inteligenți. Publicația notează că acestea sunt primele cazuri raportate în țară de copiat cu ochelari cu AI. În Taiwan, un candidat la un examen de admitere la o facultate de medicină a fost descoperit purtând ochelari inteligenți după ce supraveghetorii au observat că se uita „ciudat” la lucrare; la verificare, rama emitea căldură, semn al funcționării dispozitivului. Reacția autorităților: controale mai dure și reguli revizuite Cazurile punctuale accelerează schimbări operaționale în organizarea examenelor: Pentru examenul național de admitere la facultate din China, susținut anual de peste 10 milioane de candidați, autoritățile au cerut luna aceasta verificarea tuturor ochelarilor purtați de participanți. În Coreea de Sud, administratorul examenului de admitere la facultate a spus că poartă discuții cu Ministerul Educației și cu birourile locale de educație pentru măsuri de prevenire a copierii cu ochelari cu AI, deși dispozitivele electronice sunt deja interzise în sălile de examen. În Taiwan, universitatea unde a fost prins candidatul a anunțat că își revizuiește regulile și procedurile standard pentru ochelarii cu AI în timpul examenelor. În paralel, șeful autorității de supraveghere a examenelor din Anglia a avertizat luna aceasta că ochelarii cu AI și alte dispozitive inteligente, precum căștile discrete, pot agrava copiatul la examene. De ce e diferit acum: dispozitive mai discrete și AI „la purtător” Miza crește pe măsură ce ochelarii inteligenți devin mai accesibili și mai sofisticați, iar modelele de inteligență artificială pot furniza răspunsuri rapid. Thomas Corbin, lector la Deakin University (Australia), care a cercetat utilizarea ochelarilor cu AI și a altor dispozitive inteligente în evaluări, avertizează că numărul cazurilor reale ar putea fi mult mai mare decât cel raportat: „Dacă vedem câteva cazuri raportate, vedem mult mai multe cazuri care nu sunt raportate.” Corbin compară presiunea asupra examenelor cu impactul pe care l-a avut ChatGPT asupra eseurilor în 2022 și susține că nu există „o cale reală” de a păstra fiabil practicile de examinare în forma actuală. Test în condiții reale: răspunsuri generate pe lentile Un exemplu de vulnerabilitate a evaluării clasice vine dintr-un experiment descris de Meng Zili, profesor asistent la Hong Kong University of Science and Technology (HKUST). Inspirat de un incident în care a observat o pereche de ochelari „stilizați” purtați de un student la un examen (care s-au dovedit a fi obișnuiți), Meng a testat ochelari comerciali cu AI într-un examen de licență la un curs de inginerie electrică. Potrivit relatării, prin simpla privire a subiectului, ochelarii puteau transmite întrebările către un model lingvistic de mari dimensiuni (un sistem AI care generează text pe baza datelor învățate), iar răspunsurile erau afișate pe lentile. Scorul obținut cu dispozitivul s-a plasat în top 5 într-o clasă de peste 100 de studenți, peste media de 72. Ce urmează: schimbarea evaluării, nu doar întărirea supravegherii Profesorul Zhang Jun (HKUST), care a coordonat proiectul împreună cu Meng, spune că ritmul tehnologiei face dificil pentru educație să țină pasul și pune problema adaptării sistemului: cum se predă și cum se evaluează. În același timp, Kong Siu Cheung, profesor și director al AI and Digital Competence Education Center la Education University of Hong Kong , argumentează că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea gândirii și a „metacogniției” (capacitatea de a-ți înțelege și controla propriul proces de învățare), pentru a evita dependența de AI: „Ar trebui să folosim tehnologia. Ar trebui să folosim AI. Nu ar trebui să spunem doar să o evităm, să nu o mai folosim… Linia de jos este: nu-ți externaliza capacitatea de a gândi.” [...]
Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]
Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar , într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck . Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici. Ce se schimbă în școli: reguli pe vârste Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu: Clasele 1–7 (6–13 ani): elevii ar urma să fie interziși de la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școală. Gimnaziu inferior (14–16 ani): utilizarea ar fi permisă rar și doar sub supravegherea profesorilor . Liceu (17–19 ani): elevii ar urma să poată dezvolta competențe de utilizare a inteligenței artificiale, pentru pregătirea pentru studii și piața muncii. Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre , notează publicația, care citează Reuters. Context: limitarea ecranelor și revenirea la manuale Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă , potrivit aceleiași surse. În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă , ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane. Următorul pas: restricții și pentru rețelele sociale Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani , într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state). Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli. [...]
