Știri
Știri din categoria Dobânzi și costuri
Statul pregătește o nouă ediție Fidelis, cu dobânzi anunțate pentru populație, într-un moment în care costul finanțării rămâne un reper important atât pentru buget, cât și pentru economiile investitorilor de retail, potrivit Profit.
Programul Fidelis este mecanismul prin care Ministerul Finanțelor se împrumută de la populație prin titluri de stat listate la bursă, iar dobânzile comunicate pentru fiecare ediție sunt relevante ca indicator al randamentelor pe care statul este dispus să le plătească pentru a atrage bani din piața internă.
Din informațiile publicate, ediția urmează să fie lansată, iar dobânzile aferente sunt prezentate în materialul citat. În lipsa altor detalii operaționale în textul disponibil (calendar complet, tranșe, scadențe sau praguri minime), nu rezultă din sursă condițiile exacte de subscriere pentru această ediție.
Dobânzile din Fidelis influențează direct decizia de alocare a economiilor pentru investitorii individuali, pentru că reprezintă o alternativă la depozitele bancare și la alte instrumente cu risc redus. În același timp, ele sunt un semnal despre costul la care statul se poate finanța de la populație, în paralel cu împrumuturile din piața interbancară și de pe piețele externe.
Următorul pas este lansarea efectivă a ediției și publicarea condițiilor complete (perioada de subscriere și caracteristicile emisiunilor). Până atunci, informația cheie rămâne nivelul dobânzilor anunțate pentru noua rundă Fidelis, așa cum este prezentat în materialul Profit.
Recomandate
Dobânzile la împrumuturile statului în lei pe termen lung au coborât în jurul valorii de 6,30%, cel mai mic cost de finanțare din ultimii doi ani , iar reducerea ar însemna economii de aproximativ 20 de milioane de lei pe an pentru fiecare miliard de lei împrumutat, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Potrivit Digi24 , la scadența de 10 ani dobânda este cu două puncte procentuale sub maximul atins în mai 2025, când statul se împrumuta la circa 8,35%. Nazare afirmă că, la volumele mari de finanțare ale statului, o astfel de scădere se traduce în economii consistente pentru buget, care pot fi redirecționate către cheltuieli prioritare. Ministrul a amintit că la prima rectificare bugetară din 2025, 12 miliarde de lei au fost alocate exclusiv plății dobânzilor, sumă pe care o consideră „enormă” și care, în opinia sa, ar fi putut fi folosită pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Potrivit ministrului, în 2025 cheltuielile cu dobânzile au însumat aproximativ 50,5 miliarde de lei, iar scăderea actuală a randamentelor este un semnal că presiunea asupra bugetului poate fi redusă. El susține că fiecare punct procentual câștigat la dobânzile împrumuturilor în lei pe termen lung înseamnă resurse suplimentare pentru investiții și reflectă o încredere mai mare a investitorilor în modul de gestionare a finanțelor publice. Datele Băncii Naționale a României arată că Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 863 de milioane de lei de la bănci , printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 92 de luni, la un randament mediu de 6,28% pe an. [...]
Dobânzile la creditele noi în lei au coborât aproape de minimele ultimilor patru ani și jumătate , în timp ce băncile au început să plătească mai mult pentru depozite, semn că presiunea de a atrage economisirea se vede tot mai mult în prețurile din piață, potrivit Profit . Datele analizate de publicație arată că împrumuturile în monedă națională s-au ieftinit atât în ultima lună, cât și pe parcursul ultimului an, iar scăderea dobânzilor la depozitele la termen a fost mai mică decât cea din cazul creditelor. În plus, dobânzile la depozite au crescut în ultima lună, atât la lei, cât și la valută. Ce se schimbă pentru costul finanțării Profit notează că dobânda la creditele noi în lei a ajuns „aproape de minimele ultimilor patru ani și jumătate”. Pentru companii, împrumuturile în lei „s-au ieftinit considerabil” în ultimul an, în timp ce creditele în euro „s-au scumpit foarte recent”. Un element important de context este că „ rata reală la credite ” (dobânda ajustată cu inflația) a trecut în ultimele două luni în teritoriu pozitiv, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, costul banilor pentru debitori a devenit mai apăsător decât în perioada în care inflația „mânca” o parte mai mare din dobândă. De ce cresc dobânzile la depozite, deși creditarea se ieftinește Pe partea de economisire, publicația indică o mișcare în sens invers față de credite: dobânzile la depozite au urcat în ultima lună. Concret, „rata medie a dobânzii la depozitele noi în lei” a crescut în septembrie față de august cu 5 puncte de bază, până la 5,31% pe an (un punct de bază înseamnă 0,01 puncte procentuale). Chiar și cu aceste creșteri recente, Profit subliniază că depozitele „continuă să ofere compensații sub inflație ”, adică randamentul real pentru deponenți rămâne negativ, în termeni de putere de cumpărare. La ce să se uite clienții în perioada următoare Mișcarea simultană – credite mai ieftine în lei și depozite ușor mai bine remunerate – sugerează o repoziționare a băncilor între atragerea de resurse și stimularea creditării. Pentru clienți, implicațiile practice sunt: debitorii în lei pot vedea condiții mai bune la creditele noi, comparativ cu anul trecut; deponenții pot obține dobânzi ușor mai mari decât în lunile precedente, dar câștigul poate rămâne sub inflație; companiile care se finanțează în euro ar putea resimți scumpiri „foarte recente”, conform analizei. [...]
Costurile de finanțare ale statului au început să scadă , iar semnalul contează direct pentru buget și pentru ritmul viitoarelor împrumuturi, într-un moment în care România rămâne sub lupa agențiilor de rating, potrivit Agerpres , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că ieftinirea împrumuturilor vine pe fondul „semnalelor pozitive” din piețele internaționale privind reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. În acest context, randamentele titlurilor de stat pe termen lung ar fi scăzut cu aproximativ 25-35 puncte de bază în trei zile, iar obligațiunile pe 10 ani au coborât sub pragul de 7%. Un alt indicator invocat este interesul mai ridicat al investitorilor pentru titlurile românești: la ultima licitație de certificate de trezorerie pe 12 luni, România a atras 1,19 miliarde lei, „mai mult decât dublul sumei planificate inițial”, potrivit ministrului. Ce înseamnă pentru buget: împrumuturi la costuri mai mici decât în aprilie Ministrul interimar afirmă că randamentul mediu obținut de România a scăzut la 6,11%, cu aproximativ 0,20 puncte procentuale sub nivelul din aprilie, ceea ce ar permite finanțarea la costuri mai mici decât în urmă cu câteva săptămâni. Nazare plasează mișcarea din piață și în contextul unei perioade recente de volatilitate, când „incertitudinile politice interne” ar fi împins temporar costurile de împrumut pe termen lung până la aproximativ 7,3%. Ulterior, pe fondul îmbunătățirii sentimentului internațional, investitorii „au revenit către activele din regiune”, susține el. Mesaj pentru investitori și rating: „predictibilitate fiscală” și consolidare Nazare amintește și de un argument de fundament intern: deficitul bugetar din primul trimestru este, în termeni nominali, cu aproximativ 22,5 miliarde lei mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, ministrul respinge interpretarea potrivit căreia scăderea dobânzilor ar fi fost determinată de „suspendarea Guvernului Ilie Bolojan”, insistând că România este „atent monitorizată” de agențiile de rating și că menținerea traiectoriei de consolidare economică și a predictibilității fiscale este esențială pentru continuarea reducerii costurilor de finanțare. „Acestea sunt motivele economice care au dus la scăderea dobânzilor în ultimele zile - și nu suspendarea Guvernului Ilie Bolojan, așa cum interpretează greșit unele informări în spațiul public.” [...]
ROBOR la 6 luni a urcat ușor, semnalând costuri de finanțare încă ridicate în lei , într-un context în care dobânzile din piața interbancară rămân sensibile la lichiditate și la nivelul dobânzilor BNR, potrivit Profit . Indicele ROBOR la 6 luni a crescut la 5,92% , de la 5,91% , arată datele citate de publicație. În același timp, ROBOR la 3 luni a stagnat la 5,84% . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie la care băncile se împrumută între ele în lei, iar evoluția sa este legată în principal de lichiditatea din piață și de dobânzile stabilite de BNR , conform explicațiilor din articol. Pentru creditele acordate consumatorilor, indicele de referință IRCC este 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026 , urmând să scadă la 5,55% în perioada următoare, mai notează sursa. [...]
Stagnarea ROBOR menține costurile de finanțare ridicate pentru creditele în lei , în condițiile în care indicele la 3 luni a rămas la 5,84%, potrivit Profit . ROBOR la 3 luni este reperul folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile populației acordate înainte de 2019. ROBOR la 6 luni a stagnat, la rândul său, la 5,92%, ceea ce indică o stabilizare pe termen scurt a dobânzilor interbancare, fără o reducere imediată a presiunii asupra ratelor pentru debitorii cu împrumuturi legate de acești indici. Ce reflectă ROBOR și de ce contează ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei. Evoluția sa este influențată în principal de: nivelul de lichiditate din piață; nivelul dobânzilor stabilite de Banca Națională a României (BNR) . IRCC: nivelul curent și următoarea ajustare Pentru creditele acordate consumatorilor, indicele de referință (IRCC) este de 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026. Ulterior, IRCC ar urma să scadă la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință, ceea ce înseamnă că eventualele schimbări din piață se transmit mai lent în ratele plătite de debitori. [...]
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 5,85%, un semnal de ușoară relaxare a costurilor de finanțare în lei , reper care intră în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice acordate înainte de 2019, potrivit Profit . Mișcarea vine în contextul în care ROBOR reflectă, în principal, lichiditatea din piața interbancară și nivelul dobânzilor stabilite de Banca Națională a României (BNR) . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie la care băncile se împrumută între ele în lei. Ce se întâmplă și cu ROBOR la 6 luni Pe scadența de 6 luni, indicele ROBOR a scăzut la 5,93% de la 5,94%, conform materialului suport publicat de aceeași publicație. ROBOR vs. IRCC: repere diferite pentru creditele în lei Pentru creditele acordate consumatorilor cu dobândă variabilă în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor), nivelul este de 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026, urmând să scadă la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. [...]
