Știri
Știri din categoria Diverse

Volodimir Zelenski a cerut „unitate” în conducerea militară și politică a Ucrainei, pe fondul tensiunilor dintre ministrul Apărării demis, Mihailo Fedorov, și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, o criză care a ajuns să genereze inclusiv proteste de stradă, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: stabilitatea lanțului de comandă și continuitatea deciziilor într-un moment în care Kievul încearcă să mențină ritmul de pe front și să gestioneze reforme sensibile, inclusiv în zona mobilizării și a utilizării dronelor.
Zelenski a admis că cele două tabere nu au reușit să își depășească divergențele și a prezentat demiterea ca pe o soluție la un blocaj intern. În același context, el a spus că nu a decis încă cine va prelua portofoliul Apărării în noul guvern, menționând că unul dintre candidați este ministrul de interne Igor Klimenko.
Demiterea lui Fedorov, descris ca „popular” și în vârstă de 35 de ani, a declanșat manifestații în mai multe orașe din Ucraina. Situația a amplificat presiunea publică asupra conducerii politice și militare, într-un moment în care mesajul oficial încearcă să evite fragmentarea internă.
În paralel, generalul Oleksandr Sîrski a transmis un mesaj în care și-a apărat activitatea și a insistat că prioritatea trebuie să rămână războiul, potrivit relatării preluate de Digi24 de la Agerpres.
„Trebuie să ne concentrăm asupra războiului şi asupra unei strategii eficiente care să dea rezultate tangibile.”
Fedorov a explicat public divergențele cu Sîrski și l-a acuzat că încearcă să „divizeze țara”. Printre criticile menționate se află, potrivit articolului:
Tot joi, generalul Mihailo Drapatîi, comandantul forțelor interarme, a lăudat reformele inițiate de Fedorov și a cerut menținerea acestuia în funcție, într-un comentariu public neobișnuit pentru un ofițer superior.
Între timp, parlamentul de la Kiev a aprobat noul executiv condus de premierul Serhii Koreţki, numit după demisia guvernului Iulia Sviridenko. Conform Digi24, votul a acoperit toate numirile din guvern, cu excepția miniștrilor Apărării și de Externe, care urmează să fie numiți direct de Zelenski.
În plan extern, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu se așteaptă ca schimbările de oficiali să producă modificări majore de strategie, apreciind că actuala abordare „dă rezultate”, inclusiv prin încetinirea înaintării ruse și contraatacuri ucrainene pe unele sectoare, concomitent cu lovituri cu drone asupra infrastructurii energetice din interiorul Rusiei.
Recomandate

Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]

Ucraina mizează pe drone pentru a forța restricții de zbor în Rusia , o tactică ce poate lovi direct în funcționarea aeroporturilor și în transportul aerian civil, fără a ataca infrastructura, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele Volodimir Zelenski este că zborurile deasupra Rusiei ar putea deveni „aproape imposibile”, pe fondul unei prezențe masive de drone în spațiul aerian. Într-un anunț din 1 septembrie, Zelenski a spus că demersul ar implica „un număr mare de drone” și a avertizat companiile aeriene care folosesc spațiul aerian rus să îl evite, susținând că acesta ar urma să fie închis „de facto”. A doua zi, liderul ucrainean a afirmat că unele companii ar fi început deja să refuze zborurile către aeroporturi rusești, invocând riscul reprezentat de drone. „Carpet”, o presiune operațională asupra aeroporturilor Planul descris de Kyiv Independent, citat de Digi24, se leagă de operațiunea „Carpet ”, inițiată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în primăvara anului trecut. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, obiectivul nu ar fi lovirea aeroporturilor, ci determinarea autorităților ruse să închidă sau să restricționeze traficul aerian atunci când dronele sunt detectate în apropiere. Aceeași sursă indică faptul că tactica ar fi permis perturbarea aviației civile și militare ruse fără atacarea infrastructurii aeroportuare, un tip de țintă față de care partenerii internaționali ai Ucrainei ar fi avertizat în mod explicit Kievul. Ce efecte au fost raportate până acum Conform datelor citate în material, dronele ucrainene ar fi forțat cel puțin 217 închideri temporare ale aeroporturilor din Rusia începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit publicației independente ruse „Novaya Gazeta Europe”, care a folosit date ale agenției ruse de aviație Rosaviatsiya. Înainte de 9 mai 2025 (Ziua Victoriei în Rusia), Rosaviatsiya ar fi impus restricții temporare de zbor care au afectat planurile de călătorie ale a cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit Asociației Operatorilor de Turism din Rusia. Semnalul Kievului: extindere la „blocaj aerian strategic” Din informațiile publice disponibile, planul ar semăna cu cel folosit anterior, dar „la o scară mai mare”, notează Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 2 septembrie că Ucraina a informat Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) că spațiul aerian rus „nu este sigur pentru aviația civilă” din cauza intensificării activității militare și a îndemnat operatorii să îl evite. Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, a descris noua etapă drept o tranziție către un „blocaj aerian strategic” și a susținut că Ucraina ar crește producția de drone pentru a putea „paraliza permanent” funcționarea unor aerodromuri cheie din Rusia centrală. Reacția Moscovei și contextul escaladării După anunțul lui Zelenski, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat” și a spus că Moscova nu poate negocia „cu teroriștii”, într-o declarație făcută la o conferință de presă transmisă de agenția rusă Tass, conform Digi24. În paralel, materialul amintește că, pe 2 septembrie, Kievul a trecut prin a șaptea zi consecutivă de atacuri cu drone rusești, fiind avariate o universitate, o unitate medicală și un bloc de apartamente. [...]

Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB , iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24 . Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal , a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune. Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor. „Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.” Miza economică: exporturi mai mici și costuri în creștere Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului. De ce contează poziția Turciei Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Obstacolul major: condițiile Rusiei și legătura cu sancțiunile Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului. Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. [...]

Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]

Un funcționar de la Evidența Persoanelor Timiș a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile , într-un dosar care vizează emiterea sau modificarea ilegală a actelor de identitate contra mită, cu potențial impact direct asupra integrității evidențelor publice și a controalelor administrative, potrivit Digi24 . Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au pus în mișcare acțiunea penală față de un funcționar public din cadrul Direcției de Evidență a Persoanelor Timiș, acuzat de luare de mită în formă continuată, conform informațiilor transmise de reprezentanții parchetului și relatate de News.ro. Ce rețin procurorii: acte eliberate cu „eludarea” condițiilor legale Anchetatorii susțin că, în perioada 21 august 2026 – 3 septembrie 2026, inculpatul (identificat cu inițialele B.A.) ar fi pretins și/sau primit bani în trei împrejurări distincte de la persoane interesate de emiterea ori modificarea unor acte de identitate. În schimb, ar fi facilitat eliberarea documentelor „cu eludarea condițiilor și a documentației prevăzute de lege”. Potrivit aceleiași informări, suma totală pretinsă și/sau primită de la trei persoane ar fi fost de aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei). Decizia instanței: respingerea arestării preventive, arest la domiciliu În 4 septembrie, procurorul de caz a formulat propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș a fost sesizat. Tribunalul Timiș a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Cazul rămâne în instrumentarea procurorilor, iar informațiile publice din acest stadiu sunt cele comunicate de parchet și preluate de presa centrală. [...]

O amenințare cu bombă a declanșat verificări operative la Tribunalul și Judecătoria Vaslui , după ce instituția a primit un e-mail cu mesaj amenințător, potrivit Digi24 . Din verificările preliminare, autoritățile spun că nu au apărut indicii care să confirme că amenințarea ar fi reală, astfel că nu s-a dispus evacuarea clădirii. Mesajul a fost primit vineri dimineață și anunța plasarea unei bombe în clădirea în care funcționează cele două instanțe. Cazul este în atenția structurilor competente, care fac verificări pentru stabilirea situației „cu exactitate”. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui a transmis că sesizarea a vizat „o instituție publică din municipiul Vaslui” și că, în urma alertei, au fost demarate proceduri specifice. Verificările preliminare au fost realizate de IPJ Vaslui împreună cu „partenerii instituționali”, conform comunicării citate. Impact operațional: activitatea instanțelor, sub presiunea alertelor Deși nu s-a ajuns la evacuare, un astfel de incident poate produce blocaje punctuale și consum de resurse în instituții cu activitate critică, prin mobilizarea echipelor de intervenție și prin verificările de securitate necesare. În acest caz, autoritățile indică faptul că, la nivel preliminar, nu au fost confirmate elemente care să susțină existența unui pericol real. Ce urmează Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele și proveniența mesajului transmis pe e-mail. Informațiile publice disponibile în acest moment se limitează la concluziile preliminare comunicate de poliție și la faptul că instituția nu a fost evacuată. [...]