Știri
Știri din categoria Diverse
Descoperirea unor sute, posibil mii, de permise de conducere românești într-o groapă de gunoi din Republica Moldova deschide un risc de securitate a documentelor și obligă autoritățile să verifice rapid traseul acestor acte, în condițiile în care autenticitatea lor nu este confirmată oficial, potrivit Digi24.
Permisele au fost găsite la o groapă de gunoi din Porumbeni (raionul Criuleni), printre tone de deșeuri din plastic și deșeuri medicale, după ce ONG-ul Garda Națională de Mediu din Republica Moldova a publicat imagini video de la fața locului. Activiștii spun că au fost chemați inițial din cauza deșeurilor medicale, dar au descoperit și numeroase permise românești aruncate.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a reacționat la raport și a promis o anchetă, urmând să anunțe autoritățile competente, informație relatată de publicația Newsmaker, citată de Digi24. Inspectorii s-au autosesizat și au mers la fața locului, unde autorii imaginilor susțin că au identificat, pe lângă tuburi de perfuzii și plastic, și „sute” de permise de conducere românești.
În paralel, inspectorii de mediu au demarat verificări pentru a evalua prejudiciul de mediu, în contextul prezenței deșeurilor medicale.
Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) anunță că a luat act de informațiile apărute, dar precizează că, la acest moment, autenticitatea documentelor și circumstanțele în care au ajuns acolo nu sunt confirmate oficial.
„În acest moment, autenticitatea documentelor și circumstanțele în care acestea au ajuns în locația respectivă nu sunt confirmate oficial. Simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia.”
DGPCI mai arată că este în legătură cu autoritățile competente din Republica Moldova pentru clarificări și că, în funcție de rezultate, vor fi dispuse măsurile legale necesare.
Dincolo de componenta de mediu, cazul are o miză operațională și de reglementare: dacă documentele sunt autentice, apare problema gestionării și distrugerii controlate a actelor și a modului în care acestea pot ajunge în afara circuitelor instituționale. În acest stadiu, însă, autoritățile române spun explicit că nu pot confirma proveniența și autenticitatea.
Ce urmează depinde de concluziile anchetei din Republica Moldova și de schimbul de informații între instituții, după cum indică DGPCI.
Recomandate
România și Republica Moldova vor să accelereze proiectele de interconectare energetică și să își coordoneze mai strâns apărarea , pe fondul riscurilor de securitate din regiune și al nevoii Chișinăului de a-și consolida reziliența. Potrivit Digi24 , mesajul a fost transmis la Chișinău de premierul României, Luca Niculescu, și de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, în cadrul unei conferințe comune. Niculescu a spus că Bucureștiul are „discuții foarte aplicate” cu Republica Moldova pentru întărirea colaborării în domeniul apărării și a invocat programul SAFE , despre care a afirmat că va întări industria din România și va aduce „beneficii comune”. În același context, premierul român a calificat atacurile rusești drept „inacceptabile” și a susținut că protecția trebuie să vizeze cetățenii ambelor state, inclusiv în contextul incidentelor cu drone care intră în spațiul aerian. Energie: interconectări și „independență energetică deplină” O parte importantă a discuțiilor, potrivit declarațiilor lui Niculescu, s-a concentrat pe avansarea rapidă a proiectelor strategice comune, în special în transporturi și energie. Cei doi oficiali urmau să viziteze împreună stația electrică Chișinău, descrisă de premierul român drept „un pilon central” pentru obținerea independenței energetice depline a Republicii Moldova. Niculescu a mai afirmat că energia a fost folosită „de prea multe ori” ca instrument de șantaj geopolitic și că România va continua să sprijine extinderea independenței energetice „în beneficiul cetățenilor”. Apărare: cooperare în SAFE și acces la tehnologii anti-dronă Premierul moldovean Vasile Tofan a declarat că, inclusiv în cadrul SAFE, există negocieri pentru stimularea parteneriatului în schimburi de tehnologie de securitate. Separat, Tofan a anunțat că a semnat la Kiev un memorandum de cooperare tehnico-militară care ar urma să ofere Republicii Moldova acces la tehnologii, inclusiv interceptoare de drone. El a precizat că documentul „nu este un tratat de securitate”, invocând riscul de propagandă, și a reiterat că Republica Moldova rămâne o țară neutră. „Moldova rămâne o țară neutră. În același timp, neutralitatea nu înseamnă că trebuie să fim neputincioși și să nu ne pese de apărarea noastră.” Tofan a motivat acordul prin faptul că Ucraina testează tehnologii „în câmpul de luptă” și că, pentru o țară cu resurse limitate, este importantă achiziția de tehnologii testate și la costuri reduse. Context economic: comerț și investiții În plan economic, Niculescu a indicat că schimburile comerciale dintre cele două țări au fost de aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) anul trecut și a spus că investițiile românești ar fi creat 12.000 de locuri de muncă în Republica Moldova. Premierul român a adăugat că își dorește atragerea unui număr mai mare de companii românești peste Prut și depășirea eventualelor bariere birocratice sau administrative. Pe agenda discuțiilor a fost și integrarea europeană a Republicii Moldova, Niculescu afirmând că România susține deschiderea ultimelor două „clustere” rămase până la finalul anului și că va intensifica furnizarea de expertiză tehnică pentru alinierea la legislația UE. Niculescu l-a invitat pe premierul moldovean într-o vizită la București pentru continuarea dialogului strategic. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
Lotul 4 al autostrăzii Sibiu–Pitești ar urma să fie deschis luna viitoare, la 99,22% execuție , însă pe celelalte două loturi ritmul de lucru este redus din cauza blocajului la acordul de mediu revizuit, potrivit Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, a spus că Lotul 4 are aproximativ 10 km și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni, iar stadiul fizic de execuție a ajuns la 99,22%. Conform declarațiilor sale, deschiderea circulației este estimată pentru luna următoare. În același timp, ministrul a indicat că pe celelalte două loturi se lucrează „pe 45% din capacitatea șantierului”, din cauza acordului de mediu revizuit, care este blocat. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre motivul blocajului sau un termen pentru deblocare. Testele de siguranță, în prim-plan înainte de deschidere Popa a afirmat că, potrivit constructorului, în această perioadă sunt verificate sistemele de siguranță. În vizita pe șantier, el a făcut referire și la Tunelul Momaia , pe care l-a numit greșit „Momoa”, o confuzie care a devenit elementul viral al momentului. „Am fost şi în tunelul Momoa (n.r. - Momaia), care are o distanţă de 1,35 de km, am văzut şi toate sistemele de siguranţă. Sunt undeva în jur de 2500 de sisteme de siguranţă, camere şi senzori. Este un sistem complex, care va asigura traficul pe toată perioada” Declarația este atribuită de Digi24 publicației News.ro. [...]
