Știri
Știri din categoria Diverse
Descoperirea unor sute, posibil mii, de permise de conducere românești într-o groapă de gunoi din Republica Moldova deschide un risc de securitate a documentelor și obligă autoritățile să verifice rapid traseul acestor acte, în condițiile în care autenticitatea lor nu este confirmată oficial, potrivit Digi24.
Permisele au fost găsite la o groapă de gunoi din Porumbeni (raionul Criuleni), printre tone de deșeuri din plastic și deșeuri medicale, după ce ONG-ul Garda Națională de Mediu din Republica Moldova a publicat imagini video de la fața locului. Activiștii spun că au fost chemați inițial din cauza deșeurilor medicale, dar au descoperit și numeroase permise românești aruncate.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a reacționat la raport și a promis o anchetă, urmând să anunțe autoritățile competente, informație relatată de publicația Newsmaker, citată de Digi24. Inspectorii s-au autosesizat și au mers la fața locului, unde autorii imaginilor susțin că au identificat, pe lângă tuburi de perfuzii și plastic, și „sute” de permise de conducere românești.
În paralel, inspectorii de mediu au demarat verificări pentru a evalua prejudiciul de mediu, în contextul prezenței deșeurilor medicale.
Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) anunță că a luat act de informațiile apărute, dar precizează că, la acest moment, autenticitatea documentelor și circumstanțele în care au ajuns acolo nu sunt confirmate oficial.
„În acest moment, autenticitatea documentelor și circumstanțele în care acestea au ajuns în locația respectivă nu sunt confirmate oficial. Simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia.”
DGPCI mai arată că este în legătură cu autoritățile competente din Republica Moldova pentru clarificări și că, în funcție de rezultate, vor fi dispuse măsurile legale necesare.
Dincolo de componenta de mediu, cazul are o miză operațională și de reglementare: dacă documentele sunt autentice, apare problema gestionării și distrugerii controlate a actelor și a modului în care acestea pot ajunge în afara circuitelor instituționale. În acest stadiu, însă, autoritățile române spun explicit că nu pot confirma proveniența și autenticitatea.
Ce urmează depinde de concluziile anchetei din Republica Moldova și de schimbul de informații între instituții, după cum indică DGPCI.
Recomandate
UE pregătește un sprijin de 100 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a Moldovei, un semnal de creștere a finanțării de securitate la granița estică , potrivit Digi24 . Pachetul ar urma să fie cel mai mare ajutor european de apărare aprobat până acum pentru Republica Moldova și este programat pentru aprobare pe 13 iulie, conform unor declarații făcute pentru Kyiv Independent. Finanțarea, în valoare de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), va fi alocată din „ Facilitatea Europeană pentru Pace ” – un fond alimentat prin contribuții directe ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, operațional din 2021. Ce se schimbă operațional: dimensiunea sprijinului și ritmul deciziilor Un înalt oficial al UE și un diplomat național au confirmat pentru Kyiv Independent că pachetul de sprijin pentru apărarea aeriană urmează să fie aprobat pe 13 iulie. În articol nu sunt detaliate tipurile de echipamente sau calendarul livrărilor, astfel că impactul concret în teren rămâne, deocamdată, neprecizat. Contextul invocat este deteriorarea mediului de securitate în regiune, pe fondul atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei asupra Kievului, care au evidențiat lipsa unor sisteme adecvate de apărare aeriană în Europa. Moldova este prezentată drept una dintre țările cele mai expuse, inclusiv din cauza vecinătății cu Ucraina și a prezenței unui contingent de soldați ruși în regiunea Transnistria. Dimensiunea finanțării: cum se raportează la sprijinul anterior În ultimii cinci ani, Moldova a primit în total 197 de milioane de euro (aprox. 985 milioane lei) din același fond, printr-o serie de plăți, cea mai recentă fiind de 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru apărarea aeriană, efectuată în aprilie 2025. În luna mai, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a cerut o creștere „radicală” a contribuțiilor către Moldova prin acest mecanism, până la 120 de milioane de euro pe an (aprox. 600 milioane lei). Votul din 13 iulie ar acoperi, singur, marea majoritate a acestei ținte, însă rămâne neclar dacă va exista o plată suplimentară în a doua jumătate a lui 2026. Context mai larg: discuții despre un proiect european de apărare aeriană Separat de sprijinul pentru Moldova, Comisia Europeană a propus un proiect de apărare aeriană la nivelul întregii Uniuni, cu un cost estimat între 55 și 80 de miliarde de euro (aprox. 275–400 miliarde lei). Ideea urmează să fie discutată de statele membre, următoarea ocazie menționată fiind o reuniune informală a miniștrilor apărării programată pentru 1 septembrie. [...]
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o declarație citată de Stirile Pro TV . Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice. Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat. „S-a putut lucra” până la taxe, nu și la consiliile de administrație Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat. Blocaj operațional: acces dificil la date despre companiile din subordine Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor. Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea. Ce poate și ce nu poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor. [...]
România se aliniază unei poziții care contestă juridic pretențiile maritime ale Chinei , semnând alături de alte 13 state o declarație comună privind Marea Chinei de Sud , cu potențial de a influența stabilitatea unei rute comerciale globale majore, potrivit Digi24 . Declarația susține că „pretențiile maritime extinse” ale Beijingului „nu au niciun temei juridic” și a fost publicată duminică, la 10 ani de la hotărârea Curții Permanente de Arbitraj din 2016, care a dat câștig de cauză Filipinelor într-un litigiu cu China. Decizia a constatat că revendicările ample de suveranitate ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au bază în dreptul internațional, însă Beijingul o respinge în continuare, relatează Reuters, citată de News.ro. „Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine”, se arată în declaraţia comună a celor 14 ţări. De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar cu miză economică globală Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai importante zone maritime din lume, iar disputele privind suveranitatea și drepturile maritime pot afecta libertatea de navigație și, implicit, fluxurile comerciale. În acest context, semnarea declarației de către România indică o poziționare diplomatică în favoarea aplicării hotărârii arbitrale din 2016 și a dreptului internațional în regiune. Contextul tensiunilor: confruntări repetate între Filipine și China În ultimii ani, Filipinele și China au fost implicate în „o serie de confruntări maritime”, iar Manila a acuzat Beijingul de „manevre periculoase” în interiorul zonei sale economice exclusive. Printre exemplele menționate se numără utilizarea tunurilor de apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine. Cine a semnat declarația Pe lângă România, documentul este semnat de: Australia Canada Estonia Filipine Germania Italia Japonia Letonia Lituania Marea Britanie Noua Zeelandă Slovenia Statele Unite În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri concrete care ar decurge din declarație, dincolo de reafirmarea caracterului „definitiv” și „obligatoriu” al hotărârii arbitrale din 2016. [...]
Un incident tehnic cu „Spider Cam” a influențat faza golului de 1:1 al Angliei , iar reluările TV indică faptul că jocul ar fi trebuit oprit și repus în conformitate cu regulamentul, potrivit Focus . În sfertul de finală al Cupei Mondiale contra Norvegiei, mingea a lovit camera suspendată deasupra terenului, iar faza a continuat până la gol. Din imaginile difuzate se vede cum un degajament al portarului norvegian Ørjan Nyland lovește „Spider Cam”, prinsă cu cabluri de acoperișul stadionului. Contactul schimbă traiectoria mingii, care cade abrupt în fața lui Elliot Anderson. Acesta recuperează, îl lansează pe Anthony Gordon, iar pasa ajunge la Jude Bellingham , care înscrie pentru 1:1 în prelungirile primei reprize. De ce contează: aplicarea regulamentului când intervine echipament de transmisie Selecționerul Norvegiei, Ståle Solbakken, a protestat la echipa de arbitri condusă de Clément Turpin , însă golul a fost validat. În același timp, fostul arbitru de Premier League Mark Clattenburg a declarat că, potrivit regulilor, degajamentul ar fi trebuit repetat, ceea ce ar face faza golului „în mod evident” neregulamentară, conform publicației. Impact sportiv imediat Menținerea golului a fost decisivă în economia meciului: egalarea a dus partida în prelungiri, lucru pe care Anglia nu l-ar fi obținut fără acel 1:1, notează Focus. Contextual, situația este prezentată ca un „noroc” pentru echipa antrenată de Thomas Tuchel. Pentru detaliile despre decizia de pe teren și reacțiile din timpul meciului, Focus trimite și la relatarea sa live: „Englands Tor behält seine Anerkennung.” . [...]
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în capabilități antidronă , prin programul Drone Edge, iar România participă la inițiativă, într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și extinde pregătirea de operatori, potrivit Digi24 . Programul Drone Edge este descris de Ministerul Apărării ca răspuns la schimbarea modului de purtare a războiului, pe fondul utilizării tot mai intense a dronelor, de la misiuni de recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. Ce urmărește Drone Edge și de ce contează operațional Conform Ministerului Apărării, inițiativa NATO vizează atât dezvoltarea, cât și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, cu accent pe cooperarea între statele aliate și pe creșterea numărului de operatori. În același timp, programul include o „platformă comună” care ar permite Aliaților să cumpere mai rapid sisteme deja testate, ceea ce poate reduce timpii de implementare în comparație cu procesele clasice de achiziție și integrare. „Antidronă” nu înseamnă doar interceptare Ministerul Apărării insistă că un sistem antidronă presupune mai multe etape înainte de neutralizare: detectarea dronei; identificarea; urmărirea; luarea deciziei potrivite, abia apoi intervenția. Instituția argumentează că viteza acestor pași crește capacitatea de reacție, un element esențial în protejarea obiectivelor sensibile. Rolul României în inițiativă România participă la Drone Edge, iar Ministerul Apărării susține că implicarea contribuie la dezvoltarea unor capabilități moderne care întăresc apărarea colectivă a NATO , în condițiile în care „dronele vor avea un rol tot mai important în conflictele viitorului”. [...]
Loviturile SUA asupra a circa 140 de ținte din Iran ridică miza pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care trec volume majore de țiței, iar orice escaladare poate alimenta riscuri operaționale și de cost pentru transportul maritim și energie, potrivit Stirile Pro TV . Atacurile americane au fost anunțate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ca represalii după ce forțele iraniene au atacat o navă comercială în Strâmtoarea Ormuz. CENTCOM a indicat că țintele au inclus baze de rachete și drone, mijloace navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și posturi de supraveghere de coastă, informație atribuită de publicație agenției News.ro. De ce contează: Ormuz rămâne un „punct de strangulare” pentru comerț și petrol Miza imediată este funcționarea Strâmtorii Ormuz ca rută internațională pentru nave comerciale. CENTCOM a transmis că, în cele trei nopți de atacuri din această săptămână, forțele americane au lovit peste 300 de ținte, la ordinul „Comandantului Suprem”, cu obiectivul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale care tranzitează strâmtoarea. În același timp, tranzitul navelor comerciale „continuă”, iar, de la începutul lunii mai, forțele americane ar fi contribuit la facilitarea tranzitului cu succes a peste 800 de nave comerciale și a 400 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor citate în articol. Reacția Iranului și incidentul navei comerciale Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea strâmtorii „până la noi ordine”, după ce ar fi tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP și Reuters, conform aceleiași surse. CENTCOM a precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, era un portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer avariate în apropierea strâmtorii au fost nevoiți să o abandoneze. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile disponibile în articol, situația rămâne fluidă: pe de o parte, Iranul vorbește despre închiderea strâmtorii, pe de altă parte, SUA susțin că tranzitul comercial continuă. Pentru companii, armatori și piețele de energie, riscul principal rămâne ca tensiunile să se traducă în perturbări de trafic și costuri mai mari de transport și asigurare, într-o zonă critică pentru fluxurile globale de țiței. [...]
