Știri
Știri din categoria Diverse
Un oraș italian își adaugă „al Mare” în nume pentru a atrage mai mulți turiști potrivit Antena 3 CNN, decizia fiind aprobată prin referendum de locuitorii din Vallecrosia. Măsura vizează clarificarea poziționării orașului la malul mării și creșterea vizibilității în mediul online.
Localitatea de pe Riviera Italiană, situată aproape de granița cu Franța și cu o populație de aproximativ 6.800 de locuitori, va purta numele Vallecrosia al Mare. Schimbarea vine după ce autoritățile au constatat că denumirea actuală, care conține termenul „valle”, inducea în eroare motoarele de căutare, sugerând o poziționare în interiorul țării, nu pe coastă.
Inițiativa aparține primarului Fabio Perri, iar argumentul principal este unul de marketing turistic:
Referendumul local a validat schimbarea, aproximativ 55% dintre votanți susținând noul nume.
Modificarea este mai degrabă simbolică și strategică, fără impact administrativ major:
În paralel, autoritățile au decis să tripleze bugetul pentru turism în 2026, semn că schimbarea numelui face parte dintr-un plan mai amplu de promovare.
Zona Liguriei este deja una dintre cele mai populare regiuni turistice din Italia, iar orașele de coastă concurează intens pentru vizibilitate. În acest context, denumirea unei localități devine un instrument de marketing, mai ales în era căutărilor online.
Prin această decizie, Vallecrosia încearcă să elimine confuziile și să transmită direct principalul său avantaj: accesul la mare. Rămâne de văzut dacă schimbarea va aduce și creșterea numărului de turiști.
Recomandate
Elon Musk a anunțat inițiativa Terafab , un proiect de producție de cipuri care ar urma să fie dezvoltat împreună de Tesla și SpaceX, potrivit Interesting Engineering . Obiectivul declarat este aducerea în interiorul grupului a unei părți mai mari din producția avansată de semiconductori, pentru a reduce dependența de furnizori externi. Conform publicației, Musk a indicat o țintă de a genera anual o capacitate de calcul de ordinul unui terawatt (echivalentul a un milion de megawați). Anunțul poziționează Terafab ca un pariu pe extinderea infrastructurii de calcul pentru inteligență artificială și pe integrarea mai strânsă între hardware și aplicațiile dezvoltate de companiile sale. În material se arată că proiectul ar reuni Tesla, SpaceX și xAI într-o singură inițiativă, cu ambiția de a construi „cea mai mare fabrică de cipuri din lume sub un singur acoperiș”. Terafab ar urma să integreze într-o singură unitate producția de logică, memorie și „împachetare avansată” (tehnici de asamblare care cresc densitatea și performanța cipului). Motivația invocată este presiunea cererii pentru cipuri de înaltă performanță, în special pentru inteligență artificială, robotică și infrastructură la scară mare, într-un context în care articolul menționează riscul unei penurii prelungite în acest deceniu. În paralel, textul amintește că Musk a anunțat în august 2025 „Marcohard”, un proiect xAI cu tentă ironică, care ar urmări să simuleze Microsoft ca firmă software complet condusă de inteligență artificială. Un element tehnologic central al conceptului este energia solară din spațiu. Publicația notează că Musk a vorbit despre sisteme orbitale capabile să genereze energie în spațiu și să o transmită pe Pământ, iar Techeblog este menționat ca sursă pentru ideea că ar fi necesare lansări de „zeci de milioane de tone” de echipamente anual, o provocare logistică și inginerească fără precedent. În ceea ce privește utilizarea cipurilor, Musk descrie o strategie „duală”: o clasă de cipuri pentru roboții umanoizi Tesla Optimus și pentru automobilele Tesla, cu accent pe autonomie completă, și un al doilea cip, numit D3, destinat mediilor spațiale. Potrivit Business Insider , Musk a susținut că producția de Optimus ar putea depăși producția de mașini de „10 până la 100 de ori”, ceea ce ar amplifica semnificativ cererea de cipuri. Musk a susținut că inteligența artificială din spațiu ar putea deveni mai ieftină decât sistemele terestre, datorită luminii solare constante și scăderii costurilor de lansare, facilitate de SpaceX. Pe termen mai lung, articolul descrie și un scenariu în care infrastructura de calcul ar fi mutată parțial în afara Pământului, printr-o rețea distribuită de sateliți de inteligență artificială, fiecare cu circa 100 kilowați, cu versiuni viitoare care ar ajunge la nivel de megawați. Totodată, Musk ar fi avansat ideea unei baze industriale pe Lună pentru a ajunge la calcul la scară de petawatt, recunoscând caracterul speculativ al planurilor, mai notează Business Insider. [...]
Zoom va lansa, în martie, avatare AI pentru ședințe , odată cu extinderea portofoliului de instrumente bazate pe inteligență artificială, relatează TechCrunch . Compania a anunțat marți că avatarele sale AI, care pot reprezenta utilizatorii în întâlniri online, vor fi disponibile „mai târziu în această lună”. În același pachet de noutăți, Zoom introduce o suită proprie de aplicații de productivitate cu AI (Docs, Slides și Sheets), un constructor de agenți AI destinat persoanelor fără pregătire tehnică și un traducător vocal pentru ședințe. Avatarele, prezentate anul trecut, sunt descrise ca fiind fotorealiste și capabile să imite aspectul, expresiile și mișcările buzelor și ochilor. Zoom spune că acestea sunt gândite pentru situațiile în care utilizatorii nu sunt pregătiți să pornească camera și că vor funcționa atât în întâlniri online, cât și în produsul companiei de mesagerie video asincronă. Odată cu avatarele, Zoom adaugă și o tehnologie de detectare a conținutului de tip deepfake pentru întâlniri, care ar urma să alerteze participanții în cazul unor posibile impersonări audio sau video. Miza este reducerea riscului de fraudă și dezinformare în contextul folosirii tot mai frecvente a instrumentelor de generare și modificare a conținutului. Pe zona de productivitate, Zoom spune că aplicațiile AI Docs, Slides și Sheets vor fi disponibile ca versiune de previzualizare în primăvara lui 2026. Potrivit companiei, pe baza transcrierilor din ședințe și a datelor din alte servicii, utilizatorii vor putea genera ciorne de documente, foi de calcul cu date sau prezentări. Totodată, AI Companion 3.0 ajunge în aplicația de desktop, după ce a fost lansat pe web în septembrie, iar Zoom afirmă că numărul utilizatorilor activi lunar ai AI Companion „s-a triplat” în trimestrul al patrulea al anului fiscal 2026, față de aceeași perioadă a anului anterior. Asistentul AI va fi extins și în Workvivo (aplicația Zoom pentru comunicare internă), cu conectări la servicii precum Slack, Salesforce, ServiceNow, Gmail, Outlook, Asana și Jira, pentru interogări în baze de cunoștințe diferite. În paralel, Zoom anunță posibilitatea de a crea agenți personalizați prin comenzi în limbaj natural, actualizări în chat pentru extragerea de informații relevante și rezumarea discuțiilor, precum și unificarea designului între desktop, mobil și web pentru acces mai ușor la funcțiile AI. [...]
Rusia acuză România că participă la un „complot” NATO la Marea Neagră , potrivit Libertatea , care relatează pe baza unor materiale din presa rusă despre extinderea în Europa a sistemelor de rachete anti-navă NSM și despre un presupus „coridor al morții” creat printr-o rețea integrată de apărare de coastă. Conform articolului, surse din Moscova susțin că astfel de planuri ar fi sprijinite financiar de SUA, fiind invocat exemplul Letoniei, unde construirea unor baze pentru NSM ar fi finanțată în principal prin programe de ajutor militar american. Deși bazele ar aparține formal statelor aliate, ele ar fi integrate într-un sistem de apărare coordonat de Statele Unite, cu rol de descurajare a forțelor navale rusești. Textul descrie NSM ( Naval Strike Missile ) ca o rachetă dezvoltată în Norvegia, folosită pentru apărarea de coastă și pe mare în NATO, cu o rază de acțiune de peste 300 km și o încărcătură explozivă de peste 200 kg. Potrivit ziarului rus MK.RU , regiunea Mării Baltice ar fi în curs de transformare într-o linie continuă de apărare de tip A2/AD (concept militar de „interzicere a accesului și a manevrei” într-o zonă), iar proiecte similare ar fi dezvoltate și în sudul Europei, inclusiv în Bulgaria și România, pentru completarea flancului sud-estic al NATO. În aceeași logică, presa rusă susține că extinderea NSM ar avea și o dimensiune globală, inclusiv în Indo-Pacific, iar într-un scenariu de conflict producția de rachete NSM ar urma să depășească 1.000 de unități pe an până în 2028, ceea ce ar permite susținerea unui război de intensitate ridicată pe termen lung. [...]
Armata israeliană a primit ordin să demoleze case în sudul Libanului și să distrugă toate podurile peste râul Litani, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a operațiunilor militare desfășurate de Israel în sudul Libanului, pe fondul confruntărilor cu mișcarea șiită Hezbollah, aliată regimului din Iran. Conform informațiilor din articol, armata israeliană a primit instrucțiuni să distrugă „imediat” toate podurile peste râul Litani, care curge în sudul Libanului, la aproximativ 30 de kilometri de frontiera cu Israel. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a motivat decizia prin riscul ca satele și infrastructura vizate să fie folosite în scopuri ostile. Israel Katz susţine că satele și podurile respective ar putea fi utilizate pentru „activităţi teroriste”. Potrivit explicațiilor citate, demolările ar urmări să împiedice transportul de arme către sudul Libanului și „activitățile teroriste” ale Hezbollah împotriva Israelului. Contextul invocat de sursă include intensificarea tensiunilor după lansarea, la 28 februarie, a unei operațiuni militare americano-israeliene împotriva regimului din Iran, urmată de atacuri cu rachete ale Hezbollah asupra Israelului și de o campanie de bombardamente în Liban, precum și de o ofensivă terestră țintită în sudul țării. [...]
Potrivit The New York Times , costurile războiului cu Iranul sunt estimate la 1,3 milioane de dolari pe minut. Pentagonul a solicitat 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea conflictului, dar Linda Bilmes, expertă în finanțarea războaielor de la Harvard, estimează că suma totală ar putea depăși un trilion de dolari, incluzând costurile viitoare asociate cu îngrijirea medicală a soldaților. Articolul subliniază alternativele posibile pentru utilizarea acestor fonduri. De exemplu, în locul a două săptămâni de război, s-ar putea finanța educația gratuită pentru familiile americane cu venituri sub 125.000 de dolari anual. Alte opțiuni includ: Un program național de preșcolarizare pentru copiii de 3 și 4 ani, finanțat cu 35 de miliarde de dolari. Oferirea de cărți gratuite copiilor săraci din America, cu un cost de 75 de milioane de dolari. Screening pentru cancerul de col uterin pentru femeile neasigurate, la un cost de aproximativ 1 miliard de dolari. Ochelari pentru 2,3 milioane de copii cu venituri mici, cu un cost de 300 de milioane de dolari. La nivel internațional, fondurile ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății și nutriției copiilor. De exemplu, cu 400 de milioane de dolari s-ar putea deparazita toți copiii care au nevoie, iar cu 380 de milioane de dolari s-ar putea furniza suplimente de vitamina A pentru 190 de milioane de copii, prevenind astfel până la 480.000 de decese anuale. „Trebuie să știm că astfel de cifre nu sunt niciodată complet fiabile — dar același lucru este valabil și pentru costurile militare”, spune Nicholas Kristof, autorul articolului. Kristof subliniază că, deși fondurile sunt disponibile pentru războaie, lipsește voința politică pentru a investi în sănătate și educație. El sugerează că redistribuirea acestor sume ar putea transforma viețile americanilor și ale copiilor din întreaga lume. În concluzie, articolul atrage atenția asupra costurilor uriașe ale războiului și asupra oportunităților pierdute de a folosi acești bani pentru a construi, nu pentru a distruge. [...]
Armata americană susține că a redus capacitatea Iranului de a amenința navigația în Strâmtoarea Ormuz, conform declarațiilor amiralului Brad Cooper, șeful Comandamentului Militar al SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom). Într-un videoclip publicat pe X, Cooper a afirmat că forțele americane au distrus o instalație și au eliminat „centrele de informații și releele radar” ale rachetelor folosite pentru monitorizarea mișcărilor navelor, relatează Le Figaro . Oficialul american a indicat că ținta era legată de supravegherea traficului maritim din zonă. Centcom raportase anterior, marți, un bombardament pe coasta iraniană realizat cu bombe speciale anti-buncăr, cu focoase de peste două tone, destinate să pătrundă în ținte îngropate. Amiralul a susținut că instalația subterană fortificată era folosită pentru a depozita în secret rachete de croazieră anti-navă, lansatoare mobile și alte echipamente considerate un risc pentru navigația internațională. În evaluarea prezentată de Cooper, lovitura ar fi redus capacitatea Iranului de a amenința „libertatea de navigație” în și în jurul Strâmtorii Ormuz, iar armata americană ar urma să continue să urmărească astfel de ținte. Mesajul vine pe fondul escaladării militare din regiune, după trei săptămâni de conflict, conform relatării din sursa citată. Pe plan politic, președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că Washingtonul ia în considerare o reducere „treptată” a operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva „regimului terorist iranian”, la câteva ore după ce afirmase că nu dorește un armistițiu, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Miza economică este ridicată: sursa descrie o „blocadă de facto” a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA și ale Israelului asupra Teheranului începând cu 28 februarie, situație care a generat o criză severă în comerțul internațional, în special pe segmentul hidrocarburilor, cu efect de creștere a prețurilor la nivel mondial. În același videoclip, amiralul Cooper a mai spus că armata americană a lovit 8.000 de ținte iraniene, inclusiv 130 de nave iraniene, ceea ce el a numit „cel mai mare atac asupra unei marine de la al Doilea Război Mondial” . Separat, aproximativ 20 de țări au transmis sâmbătă că sunt „gata să contribuie la eforturile” de redeschidere a strâmtorii și au cerut un „moratoriu imediat și global asupra atacurilor asupra infrastructurii civile”; între semnatari se numără și România, alături de state europene și parteneri precum Japonia, Canada, Australia sau Coreea de Sud. [...]
