Știri
Știri din categoria Diverse
CFR Călători suplimentează operarea pe Constanța–Mangalia în nopțile festivalului „Beach, Please!”, prin introducerea a două trenuri Regio, pe fondul creșterii sezoniere a cererii de transport, potrivit Libertatea.
Măsura vizează intervalul 8–13 iulie 2026, când are loc festivalul la Costinești (zona Nibiru), și urmărește să faciliteze deplasarea către și dinspre stațiunile de pe litoral, pe relația Constanța–Mangalia și retur.
CFR Călători introduce două curse Regio, cu circulație în special pe timp de noapte:
Trenurile vor opri în stațiile și haltele: Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, Costinești Tabără, Pescăruș și Neptun.
Pe lângă cele două trenuri suplimentare, compania precizează că poate suplimenta cu vagoane și alte trenuri de pe secția Constanța–Mangalia, „în funcție de cererea de transport și în limita parcului tehnic disponibil”, ca răspuns la vârful de trafic din sezonul estival.
Recomandate
Poliția și DIICOT au destructurat în Brașov o rețea de trafic de droguri , iar imaginile surprinse la percheziții – când suspecții aruncă plicuri pe geam ca să scape de probe – pot deveni element-cheie în dosar, potrivit Digi24 . Investigația ar fi început cu câteva luni înainte, după ce doi tineri din Brașov, care consumaseră droguri sintetice vândute de rețea, au ajuns la spital în stare gravă, conform polițiștilor și procurorilor DIICOT citați în material. Acesta a fost punctul de plecare pentru identificarea membrilor grupării. În perioada de supraveghere, anchetatorii susțin că au documentat mai multe tranzacții. La momentul percheziției, suspecții ar fi încercat să elimine probele aruncându-le pe geam, însă o echipă de polițiști aflată lângă clădire a filmat scena. De ce contează: probe video care pot întări acuzarea În astfel de anchete, valoarea operațională a intervenției nu stă doar în ridicarea de substanțe, ci și în fixarea rapidă a probelor. În acest caz, imaginile surprinse de polițiști ar urma să fie folosite în proces, notează publicația. Potrivit informațiilor prezentate, este vorba despre plicuri cu diverse substanțe și accesorii folosite la porționarea drogurilor. Ce se știe despre măsurile luate Doi suspecți au fost arestați, conform Digi24 . Materialul nu oferă detalii despre cantități, tipurile exacte de substanțe sau amploarea rețelei, dincolo de mențiunea privind droguri sintetice și tranzacțiile documentate în perioada de supraveghere. [...]
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]
România cere Ucrainei măsuri tehnice pentru a preveni intrarea dronelor în apele teritoriale românești , după incidentul din Portul Constanța , iar discuțiile au trecut într-o fază operațională, cu o „linie directă” de clarificare în timp real, potrivit Digi24 . Ministrul interimar Radu Miruță a spus că partea română a primit răspunsuri de la Ucraina la cele 14 întrebări tehnice transmise după incident, însă „nu toate au fost destul de clare”. În consecință, România a trimis vineri o nouă listă de întrebări, pentru aspectele rămase nelămurite. Ce a cerut România, concret Miruță a precizat că, din punctul său de vedere, „trei sferturi” dintre răspunsuri au fost lămuritoare, dar pentru restul sunt necesare detalii suplimentare. În paralel, România a transmis Ministerului Apărării din Ucraina o solicitare „în mod expres” privind un mecanism de siguranță la nivel de software (programare), astfel încât dronele navale ucrainene să nu poată ajunge în apele teritoriale românești. „România consideră că este absolut legitim (...) ca nicio dronă ucraineană să nu fie lansată în Marea Neagră fără ca ea să fie preprogramată ca în situația în care are ajunge în apele teritoriale românești să aibă instrucțiunea în software de a se autodetona”, a declarat Radu Miruță. „Linie directă” România–Ucraina pentru clarificări tehnice Ministrul a mai spus că există „interacțiuni constante” cu partea ucraineană și că România a cerut deschiderea unui canal tehnic dedicat, cu responsabil permanent, pentru a evita circuitul greoi prin instituții și pentru a obține răspunsuri rapid. „Există o linie directă pentru a clarifica, sperăm noi, în timp real, diverse întrebări”, a afirmat Miruță. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la existența răspunsurilor și la faptul că România a cerut completări și măsuri tehnice suplimentare; nu sunt prezentate detalii despre conținutul integral al răspunsurilor Ucrainei sau un termen pentru finalizarea clarificărilor. [...]
Chery preia fosta uzină Nissan din Africa de Sud, un pas care poate schimba capacitatea locală de producție auto , potrivit Reuters . Textul integral al materialului Reuters nu este disponibil în input (apar avertismente de încărcare incompletă/CAPTCHA), astfel că nu pot reda detalii esențiale precum: condițiile tranzacției, calendarul reluării producției, capacitatea uzinei, investițiile planificate, modelele vizate sau implicațiile pentru angajați și lanțul de furnizori. În lipsa acestor informații, orice cuantificare a impactului economic sau operațional ar fi speculativă. Ce se poate spune, strict pe baza informației disponibile, este că preluarea unei fabrici auto existente indică o intrare/expansiune prin infrastructură deja construită, cu potențial de accelerare a producției față de un proiect „greenfield” (de la zero). Pentru piața sud-africană, miza ține de utilizarea unei capacități industriale care a aparținut anterior Nissan și de posibila reconfigurare a fluxurilor de producție și aprovizionare. Dacă furnizezi textul complet al știrii (sau un extras lizibil), pot rescrie articolul cap-coadă cu datele concrete: ce anume a preluat Chery, în ce termeni, ce urmează operațional și care este impactul estimat. [...]
Festivalul Medieval din Oradea aduce trafic de weekend în Cetate pentru comercianți și servicii locale , odată cu deschiderea evenimentului care combină demonstrații istorice, spectacole și zone de mâncare, potrivit G4Media . Festivalul a început vineri și continuă în weekend, în Cetatea Oradea . Programul primei seri a fost construit în jurul unor atracții cu public numeros: lupte „buhurt” (întreceri medievale full-contact, cu luptători în armuri), demonstrații cu stegari și turniruri călare. Un punct central a fost turnirul cu lance, cu șase cavaleri din România și șase din Slovacia, precedați de scutieri cu flamuri și prezentați în cheie de reconstituire istorică, înainte de „binecuvântarea” regelui Sigismund de Luxemburg, așa cum a fost pus în scenă momentul. După partea de lupte și turniruri, în jurul orei 21.30, în șanțul Cetății a avut loc un spectacol cu foc și jonglerii susținut de trupa Anta Agni, din Slovacia. În paralel, în taberele medievale, vizitatorii au putut vedea corturi, arme, costume și demonstrații despre viața cotidiană din alte secole, cu o componentă dedicată copiilor (standuri cu săbii din lemn și prezentări de armuri). Componenta de consum: mâncare, băuturi și zone de relaxare Pe lângă spectacole, organizarea a inclus o zonă gastronomică „de atmosferă”: într-una dintre tabere, vizitatorii au putut vedea cum se pregătește purcelul la proțap, descris ca preparat asociat banchetelor medievale. În curțile Cetății au fost amenajate și standuri cu băuturi și mâncăruri, plus spații de relaxare pentru familii, alături de jocuri, un labirint medieval și alte activități pentru copii. Seara s-a încheiat cu concerte În curtea Palatului Princiar, programul a trecut de la reconstituire medievală la muzică: de la ora 19 a cântat trupa orădeană Baby Elvis, iar de la 20.30 a urcat pe scenă Iris, cu Cristi Minculescu în prim-plan. [...]
Grecia începe să recupereze forță de muncă calificată, după ani de exod , iar în 2023 numărul grecilor din diaspora care s-au întors în țară l-a depășit, pentru prima dată de la criza economică, pe al celor care au plecat, potrivit unui raport al OCDE citat de Digi24 . Tendința de revenire este în creștere din 2021, pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice și sociale, criteriul principal invocat în decizia de întoarcere, conform explicațiilor oferite de Jean-Christophe Dumont, șeful diviziei de migrații internaționale din cadrul OCDE, pentru AFP. De ce contează: semnal pentru piața muncii și pentru „exodul creierelor” În perioada 2012–2019, Grecia a înregistrat între 46.000 și 56.000 de plecări pe an, în special din cauza șomajului, care a atins 26% în 2012. Acum, guvernul conservator de la Atena susține că măsurile adoptate în ultimii ani „au dat roade”, în contextul în care o parte din diaspora începe să revină. Profilul celor care se întorc indică o miză directă pentru economie: 60% sunt absolvenți de studii superioare, iar majoritatea au între 20 și 39 de ani, adică exact segmentul de vârstă cu impact ridicat asupra productivității și a bazei de contribuabili. Ce măsuri a folosit Grecia pentru a atrage revenirea Ministrul Muncii, Niki Kerameus , a enumerat o serie de politici menite să reducă barierele administrative și să facă revenirea mai atractivă: digitalizarea serviciilor publice, pentru proceduri administrative mai simple; reducerea impozitului pe venit timp de șapte ani pentru cei care se întorc din străinătate; recunoașterea diplomelor medicilor obținute în străinătate; deplasări în marile orașe cu diasporă greacă (precum Londra, New York sau Düsseldorf), împreună cu reprezentanți ai companiilor grecești care caută angajați înalt calificați. Context: diaspora rămâne mare, iar rezervele persistă Chiar și cu această inversare de trend, peste 800.000 de persoane născute în Grecia locuiesc în continuare în țările OCDE, în special în Statele Unite, Australia, Canada și în state din Uniunea Europeană. Raportul mai notează că emigrația din Grecia reprezintă 7% (una dintre cele mai ridicate rate din OCDE), chiar dacă fenomenul încetinește. În plus, intenția de plecare rămâne semnificativă în rândul unor categorii: 15% dintre cei care și-au obținut recent doctoratul în Grecia ar vrea să se stabilească în străinătate, iar în domeniul sănătății procentul ajunge la 25%. Printre motivele care descurajează întoarcerea sunt menționate salariile mici (peste 15% dintre respondenți), lipsa meritocrației, costul ridicat al vieții, lipsa finanțării pentru cercetare și birocrația. [...]
