Știri
Știri din categoria Diverse
Spania a preluat șefia grupei H după un 4–0 fără emoții, un rezultat care îi consolidează poziția în lupta pentru calificare și îi oferă un avantaj de gestionare a lotului în meciurile următoare, potrivit Digi24.
Naționala Spaniei a învins duminică Arabia Saudită cu 4–0, la Atlanta, într-un meci din grupa H a Cupei Mondiale 2026. Ibericii au deschis scorul în minutul 11, prin Lamine Yamal, după o pasă a lui Mikel Oyarzabal, care a marcat apoi în minutul 21.
Oyarzabal a reușit dubla la scurt timp, după un assist al lui Dani Olmo, iar Spania și-a construit un avantaj confortabil încă din prima repriză. În minutul 36, tot Oyarzabal a trimis în bară.
Scorul final a fost stabilit în minutul 49, după un autogol: Cucurella a șutat, portarul Al-Owais a respins, mingea s-a lovit de Altambakti și a intrat în plasă. Arabia Saudită a trimis primul șut pe poarta lui Unai Simon abia în minutul 80.
După acest rezultat, Spania conduce grupa H, cu 4 puncte. Pentru contextul complet al competiției, Digi24 trimite la pagina cu programul, rezultatele și clasamentele CM 2026.
Recomandate
Spania amenință cu contramăsuri care ar afecta călătorii din Italia dacă Roma nu ridică până duminică controalele temporare introduse pentru legăturile aeriene și navale cu Spania, potrivit Digi24 . Miza este funcționarea practică a regulilor Schengen (spațiul de liberă circulație), într-un moment în care un episod de migrație la Ceuta a generat reacții unilaterale între două state membre UE. Guvernul spaniol califică măsurile italiene drept „nedrepte, contrare intereselor Uniunii Europene și discriminatorii” față de spanioli și susține că nu au existat „deplasări secundare” ale migranților din Ceuta către interiorul UE, în spațiul Schengen. În aceste condiții, Madridul spune că va răspunde cu măsuri „proporționale” începând de duminică, dacă Italia nu revine asupra deciziei. Ce a făcut Italia și ce se schimbă pentru pasageri Italia a anunțat vinerea trecută că suspendă, pentru legăturile aeriene și navale cu Spania, aplicarea acordului Schengen , ca reacție la afluxul de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, fără să precizeze cât timp vor rămâne în vigoare controalele. Deși Italia nu are frontieră terestră cu Spania, controalele introduse pentru călătorii care sosesc pe cale aeriană și navală din Spania îi obligă pe pasageri să prezinte un act de identitate. Impact operațional: verificări diferite de la un aeroport la altul Până acum nu au fost semnalate incidente majore, însă au existat „perturbări minore” la plecare, generate de verificarea documentelor. O sursă de la aeroportul Fiumicino din Roma a indicat că aplicarea controalelor diferă în funcție de aeroport: la Fiumicino, pentru unele zboruri, verificarea documentelor se face la plecarea de pe aeroportul din Spania, în timp ce în alte cazuri, precum la Veneția, debarcarea pasagerilor a fost organizată în zona de sosiri din afara Schengen. În lipsa unei decizii de ridicare a controalelor până duminică, Spania anunță că va trece la contramăsuri, ceea ce riscă să prelungească și să complice temporar fluxurile de călătorie între cele două țări. [...]
Opoziția belarusă din exil pregătește un dosar de probe care ar putea alimenta viitoarele proceduri ale unui Tribunal Special pentru crima de agresiune , într-un demers ce urmărește să extindă răspunderea juridică pentru războiul din Ucraina și asupra regimului de la Minsk, potrivit Digi24 . Opoziția belarusă susține că a strâns un „set consolidat de probe” pe care intenționează să îl transmită Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei și Parchetului General, pentru a documenta faptul că regimul lui Aleksandr Lukașenko ar fi fost „complice la agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei începând din 2022. Pavel Latușka, vicepreședintele guvernului belarus în exil, a declarat pentru agenția poloneză de presă de stat PAP că materialul ar urma să fie folosit într-o eventuală anchetă sub egida Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Miza: completarea „golului” de jurisdicție pentru crima de agresiune Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei este conceput pentru investigarea și urmărirea penală a înalților oficiali considerați responsabili de declanșarea agresiunii. Conform articolului, noua instanță ar urma să acopere o lacună a Curții Penale Internaționale (CPI) , care are competențe limitate privind crima de agresiune în cazul războiului din Ucraina. În luna mai, 36 de țări și Uniunea Europeană au semnat un acord pentru instituirea unui comitet de conducere care să supravegheze pregătirile tribunalului, inclusiv bugetul și structura administrativă. Latușka a cerut statelor democratice accelerarea ratificării necesare pentru ca organismul să devină operațional. Ce susține opoziția despre rolul Belarusului în invazie Potrivit opoziției, Belarus ar fi permis forțelor ruse să folosească teritoriul și infrastructura țării pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei. În februarie 2022, trupele ruse au intrat în nordul Ucrainei de pe teritoriul Belarusului, iar avioane și rachete rusești ar fi operat de pe teritoriul belarus. Opoziția îl acuză, de asemenea, pe Lukașenko de implicare în presupuse crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv în transferul unor copii ucraineni în Belarus și presupusa îndoctrinare ulterioară a acestora, potrivit TVP World, citată de Digi24. Extinderea demersului: represiunea internă și ancheta CPI Demersul opoziției vizează și represiunea internă. Latușka a făcut apel la sprijin pentru sesizarea transmisă de Lituania către CPI privind presupuse deportări forțate și persecuția societății civile și a adversarilor politici de către regimul de la Minsk. Lituania a sesizat CPI în septembrie 2024, iar în martie 2026 Curtea a deschis o anchetă privind posibile crime împotriva umanității comise de regimul belarus. Potrivit unui raport al Consiliului Europei din 2023, între 300.000 și 500.000 de belaruși ar fi părăsit țara în urma represiunii intensificate după alegerile prezidențiale contestate din 2020. Latușka a mai spus pentru PAP că, până acum, autoritățile poloneze nu s-au alăturat Lituaniei în susținerea sesizării către CPI. Dosarul de probe pregătit de opoziție urmează să fie transmis autorităților ucrainene, în speranța că va fi utilizat în proceduri judiciare viitoare privind responsabilitatea pentru agresiunea împotriva Ucrainei. [...]
Crin Antonescu pune prelungirea interimatului de la Palatul Victoria pe seama președintelui și a Parlamentului , susținând că Ilie Bolojan „va pleca” din funcție imediat ce va fi învestit un nou guvern, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL a declarat că menținerea lui Bolojan și a guvernului său la Palatul Victoria nu ține „exclusiv” de voința acestuia, ci de decizia președintelui Nicușor Dan și de existența unei majorități parlamentare care să învestească un cabinet. În acest context, Antonescu afirmă că reproșul potrivit căruia Bolojan „se cramponează de scaun” nu ar avea temei. „Domnul Bolojan va pleca în momentul în care domnul Nicușor Dan și o majoritate parlamentară vor învesti un guvern. Până atunci, responsabilitatea acestei întârzieri nu-i aparține domnului Bolojan.” Cine ar fi trebuit desemnat premier, în viziunea lui Antonescu Antonescu spune că, dacă ar fi fost ales președinte, nu l-ar fi desemnat pe Ilie Bolojan prim-ministru și că ar fi optat pentru ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , pe care îl indică drept soluție și pentru actualul șef al statului. „Pe cine ar fi trebuit să desemneze domnul Nicușor Dan de trei luni de zile (...) pe Alexandru Nazare.” Totodată, Antonescu susține că Ilie Bolojan ar fi fost folosit de Nicușor Dan ca „atuu electoral”. Atac la adresa lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, fostul lider PNL l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, pe care l-a numit „demagog rudimentar”, inclusiv în legătură cu „criza energiei”, potrivit relatării citate de Digi24. „Este un demagog rudimentar domnul Bolojan. (...) O spun, nu e o jignire, este un demagog rudimentar inclusiv în chestiunea asta (n.r. privind criza energiei).” În material se precizează că declarațiile au fost făcute sâmbătă seară, într-o emisiune televizată, iar informațiile sunt atribuite news.ro de către Digi24. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Bulgaria ridică miza de securitate la granița cu România după prăbușirea unei drone lângă o conductă strategică de gaze , iar Ministerul de Externe de la Sofia o convoacă pe ambasadoarea Ucrainei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc sâmbătă, în apropierea frontierei cu România, în vecinătatea gazoductului Trans-Balcanic . Întâlnirea cu ambasadoarea Olesea Ilaşciuk este programată pentru luni, deoarece diplomata se află în prezent la Kiev, conform informațiilor transmise de echipa ministrului bulgar de Externe. Ministerul de la Sofia a indicat că decizia vine după prăbușirea dronei și în contextul sensibilității zonei, inclusiv prin proximitatea unei infrastructuri energetice considerate strategică. Ce știe Sofia despre dronă și de ce contează pentru infrastructura energetică Ministerul bulgar al Apărării a precizat anterior că dispozitivul era un tip de dronă „utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene”, dar a adăugat că „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”. Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că resturile aparatului au fost găsite sâmbătă și că drona „a explodat în imediata vecinătate a punctului de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România”, la „1.000 de metri” de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balcanic. Prăbușirea, pe un câmp de floarea-soarelui, nu a provocat victime. Reacția Kievului: negare a intenției și promisiunea unei anchete Ucraina a transmis sâmbătă că nu a vizat „în mod deliberat” Bulgaria și a promis o anchetă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, a spus că autoritățile ucrainene sunt în contact cu partea bulgară pentru clarificarea circumstanțelor. „Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a direcționat în mod deliberat nicio aeronavă către Bulgaria” În același timp, oficialul ucrainean nu a confirmat dacă drona era într-adevăr ucraineană, potrivit relatării. Ce urmează Convocarea ambasadoarei deschide un canal diplomatic formal pentru lămurirea incidentului și pentru stabilirea responsabilităților, în condițiile în care explozia a avut loc aproape de o stație de comprimare a unui gazoduct strategic. Deocamdată, informațiile publice nu indică intenționalitate, iar Ucraina spune că investighează cazul. [...]
Pașaportul românesc rămâne în 2026 în plutonul de top al mobilității globale , cu acces fără viză prealabilă la 184 de destinații, ceea ce plasează România (în categoria comună a statelor UE) pe locul 7 la nivel mondial, potrivit datelor citate de Știrile Pro TV . Pentru economie, asta înseamnă costuri mai mici și fricțiuni administrative reduse pentru călătorii de afaceri, turism și mobilitatea forței de muncă. Datele provin din Henley Passport Power Index , iar pentru România sunt prezentate în categoria „EU Countries”, care grupează statele membre ale Uniunii Europene. În această categorie, pașapoartele UE oferă acces fără viză în avans la 184 de destinații, la egalitate cu Marea Britanie. Ce arată clasamentul despre poziția României (prin UE) În ierarhia din 2026, categoria UE este pe locul 7, înaintea unor pașapoarte precum cele ale Australiei, Canadei sau Noii Zeelande (fiecare cu 183 de destinații fără viză prealabilă). Publicația notează că România nu este afișată separat în datele prezentate, ci inclusă în grupul statelor UE. Un pașaport este considerat „mai puternic” cu cât permite intrarea în mai multe țări fără obținerea unei vize înainte de călătorie, criteriul folosit în acest tip de clasamente. Schimbarea de greutate: Asia domină vârful Topul din 2026 este condus de Singapore, cu acces fără viză la 192 de destinații. Pe locul al doilea, la egalitate, sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu 188 de destinații. Evoluția Emiratelor Arabe Unite este descrisă drept una dintre cele mai spectaculoase: în ultimii 20 de ani, pașaportul emiratez a câștigat 153 de destinații în care cetățenii pot călători fără viză prealabilă. Repere din top 2026 (primele poziții) Singapore – 192 de destinații Japonia – 188 Coreea de Sud – 188 Emiratele Arabe Unite – 188 Norvegia – 186 Elveția – 185 Țările UE – 184 Marea Britanie – 184 În același clasament, Statele Unite sunt pe locul 14, cu 180 de destinații fără viză prealabilă, sub nivelul categoriei UE. Sursa datelor prezentate este Visual Capitalist , conform articolului. [...]
