Știri
Știri din categoria Diverse
Calificarea Soranei Cîrstea în turul al treilea la Wimbledon îi consolidează poziția în circuit și menține deschisă miza punctelor WTA, după victoria obținută joi la Londra, potrivit news.ro.
Românca (36 de ani, locul 18 WTA), favorită numărul 17 a turneului, a învins-o în turul al doilea pe australianca Kimberly Birrell (28 de ani, locul 72 WTA) în două seturi, 6-3, 6-4. Meciul a durat o oră și 12 minute.
Prin acest rezultat, Cîrstea și-a egalat cea mai bună performanță la Wimbledon, ajungând din nou în turul al treilea. Următoarea adversară va fi învingătoarea dintre Camila Osorio și Linda Noskova.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra, sugerând „consecințe” dacă arme britanice sunt folosite împotriva teritoriului rus , pe fondul informațiilor despre utilizarea de către Ucraina a unor drone de fabricație britanică, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că Moscova ar putea considera Marea Britanie „participantă la războiul din Ucraina”, dacă va aprecia că interesele sau proprietățile sale sunt lezate, în contextul relatărilor privind folosirea de către Ucraina a armelor britanice. Într-o intervenție adresată jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Lavrov a spus că Rusia ar avea dreptul să riposteze. „Rusia va considera Britania drept participant la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” În aceeași discuție, Lavrov a insistat să se folosească denumirea „Britania” în loc de „Marea Britanie”, corectându-l de două ori pe jurnalist. Digi24 amintește că, în ianuarie, șeful diplomației ruse a susținut public că Regatul Unit ar trebui numit „Britania”, argumentând că este „singurul exemplu de țară care se autointitulează «mare»”. De unde vine escaladarea: drone britanice și acuzații de implicare directă Potrivit materialului, reacția Moscovei vine după apariția unor informații conform cărora drone de fabricație britanică ar fi fost utilizate în atacuri ucrainene asupra Rusiei. Digi24 notează că RBC-Ukraine relatează acest context, iar declarațiile lui Lavrov sunt prezentate ca reacție la aceste informații. Lavrov a mers mai departe și a spus că Rusia ar putea interpreta drept „participare la război” o implicare directă a forțelor britanice de rachete în atacuri asupra teritoriului rus. „Avem, de asemenea, dreptul să considerăm această implicare directă, anunțată cu mândrie, a forțelor britanice de rachete în atacurile asupra Federației Ruse ca fiind o participare la război, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” Ce spun britanicii și ce urmează În paralel, Ambasada Rusiei la Londra a amenințat Marea Britanie cu „consecințe”, după informațiile privind utilizarea dronelor britanice, mai arată articolul. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis că Londra nu intenționează să-și reducă sprijinul militar pentru Ucraina și că va continua să furnizeze arme și echipamente „necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, mesajul Moscovei funcționează, deocamdată, ca avertisment politic: orice confirmare sau percepție a unei implicări britanice mai directe în lovituri asupra teritoriului rus ar putea alimenta o nouă rundă de tensiuni și reacții între Rusia și Regatul Unit. [...]
SUA au înghețat pentru trei zile tarifele de 50% la importurile din Canada , după ce Washingtonul și Ottawa au ajuns la un acord „sub rezerva finalizării documentelor”, potrivit Digi24 . Miza imediată este reducerea riscului de blocaje și costuri suplimentare în comerțul bilateral, într-un moment în care tarifele urmau să intre în vigoare miercuri dimineață. Donald Trump a anunțat suspendarea pe platforma Truth Social , precizând că tarifele de 50% împotriva Canadei sunt puse pe pauză pentru trei zile. În aceeași postare, el a condiționat practic aplicarea în continuare de „finalizarea documentelor”, indicând că înțelegerea nu este încă închisă procedural. „Am suspendat tarifele de 50% împotriva Canadei, care urmau să intre în vigoare miercuri dimineaţă pentru o perioadă de trei zile, având în vedere că SUA şi Canada - sub rezerva finalizării documentelor - au ajuns la un ACORD!” Ce spune Canada și ce urmează Premierul canadian Mark Carney a confirmat că discuțiile sunt în curs, dar a evitat detaliile publice, invocând sensibilitatea negocierilor. „Negocierile sunt foarte intense şi delicate. Nu este momentul să discutăm despre negocieri în public” În forma prezentată, suspendarea este temporară (trei zile) și legată de închiderea documentelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca tarifele să fie reintroduse dacă înțelegerea nu este finalizată în intervalul anunțat. Contextul tensiunilor Digi24 notează că relația lui Trump cu Canada a fost tensionată pe mai multe teme, inclusiv comerț, NATO, o dispută privind un pod în zona Detroit și declarațiile sale despre transformarea Canadei în al 51-lea stat al SUA. [...]
Ucraina încearcă să lovească o verigă financiară a economiei de război ruse , vizând infrastructura Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, controlat de miliardara Tatiana Kim , potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbol, este una economică: perturbarea unei platforme cu rol logistic pentru armată și presiune indirectă asupra VTB Bank, bancă de stat expusă prin credite masive către companie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat 600 de drone pentru a ataca sediul Wildberries din Moscova. Analiza citată de Digi24, publicată de 7sur7.be , susține că ținta nu este doar „imperiul” Tatianei Kim, ci o componentă importantă a mecanismului economic care susține efortul de război al Kremlinului. De ce contează economic Wildberries Wildberries este descrisă ca un „Amazon” al Rusiei: compania ar avea 20 de milioane de comenzi pe zi și a raportat o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro în 2023. Averea Tatianei Kim este estimată de Forbes la 7,4 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei), ceea ce o face, potrivit materialului, cea mai bogată femeie din Rusia. Din perspectiva Kievului, lovirea infrastructurii companiei poate produce efecte în lanț: de la întârzieri și blocaje în livrări pentru populație, până la perturbarea fluxurilor logistice care ar alimenta frontul. Rol logistic și legături cu efortul militar Materialul susține că, din 2022, Wildberries a devenit o „verigă logistică” pentru efortul de război rus, inclusiv prin folosirea centrelor de distribuție ca puncte de recrutare pentru trimiterea angajaților pe front. Totodată, platforma ar comercializa, prin portaluri dedicate, produse cu utilizare militară, între care: veste antiglonț și căști de protecție; drone și piese de schimb; aparate de vedere nocturnă; generatoare și cabluri de fibră optică. Potrivit Ucrainei, centrele logistice vizate ar fi implicate și în distribuția unor componente supuse sancțiunilor, folosite la fabricarea dronelor și a echipamentelor de navigație. Presiune pe VTB Bank și risc de intervenție a statului Un alt punct central al analizei este expunerea financiară. Investigații ale jurnaliștilor financiari, citate în articol, indică faptul că Wildberries și-ar fi finanțat expansiunea prin îndatorare semnificativă: la finalul lui 2025, datoria totală ar fi fost estimată la aproximativ 13 miliarde de euro, din care peste 5 miliarde de euro ar proveni din credite de la VTB Bank (a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia). Logica invocată este că, dacă atacurile și incendiile afectează capacitatea companiei de a-și menține operațiunile și de a refinanța sau rambursa împrumuturile, presiunea s-ar putea transfera către VTB Bank și, implicit, către stat. În acest context, Kremlinul ar fi sugerat că ar putea fi nevoit să intervină cu ajutoare de urgență, facilități fiscale sau subvenții pentru a evita un val de falimente în rândul micilor antreprenori care vând prin Wildberries — măsuri care, în interpretarea analizei, ar consuma resurse bugetare ce altfel ar putea susține finanțarea războiului. [...]
Posibila restricționare a alertelor de poliție pe Waze ar muta „raportările” în alte categorii și ar complica aplicarea regulilor , într-un context în care șoferii discută deja despre folosirea alertelor de „furtună” ca substitut, potrivit Digi24 . Discuția a fost alimentată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , care arată că statele membre pot impune, în anumite condiții, dezactivarea temporară și în anumite zone a avertizărilor privind prezența poliției în aplicații precum Waze. Poliția Română susține însă că hotărârea nu echivalează cu o interdicție generală la nivelul Uniunii Europene. „Decizia nu reprezintă o interdicție și nici eliminarea avertizărilor în întreaga Uniune Europeană. Hotărârea confirmă doar faptul că statele membre pot introduce astfel de măsuri” Ce ar trebui să se întâmple ca alertele să fie dezactivate în România Potrivit coordonatorului comunității Waze România, Paul Dorneanu, dezactivarea alertelor în România ar necesita o inițiativă legislativă care să impună o astfel de măsură. Acesta spune că, până acum, nu a existat o solicitare în acest sens și că există contact cu Poliția Română. „Ca acest lucru să se întâmple, trebuie o inițiativă legislativă a României, care să impună acest lucru (...) Noi suntem în contact cu Poliția Română, dar, până în acest moment, n-a fost nicio astfel de solicitare” „Planul B” al șoferilor: alerte de furtună și metode vechi În mediul online au apărut deja reacții și idei de ocolire: dacă alertele privind poliția ar fi eliminate, unii șoferi iau în calcul să folosească alte tipuri de raportări din aplicație, precum cele pentru vreme rea (furtună), pentru a semnala prezența agenților. Alții invocă metode mai vechi, de dinaintea aplicațiilor de navigație, precum semnalele cu farurile („flash-uri”) sau stațiile radio. Dezbaterea i-a împărțit pe șoferi: unii ar accepta eliminarea alertelor, în timp ce alții susțin păstrarea lor, invocând utilitatea practică în trafic. La nivel operațional, miza este că o eventuală restricționare a unei categorii de alerte nu elimină neapărat comportamentul de raportare, ci îl poate muta în alte etichete, mai greu de interpretat și de gestionat. Indiferent de tipul alertei afișate, Digi24 amintește că șoferii trebuie să își păstreze atenția asupra drumului. [...]
Guvernul încearcă să deblocheze finanțarea care susține plata salariilor la CFR SA , prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aflată pe agenda unei ședințe extraordinare programate miercuri, de la ora 14:00, potrivit Digi24 . Executivul discută aprobarea documentului în contextul „degradării accentuate a infrastructurii feroviare, pe fondul subfinanțării cronice”, iar obiectivul declarat este continuarea activităților de mentenanță, operare și modernizare a rețelei feroviare. Miza imediată: salariile la CFR SA, legate de contractul 2026–2030 În urmă cu câteva zile, Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a avertizat că salariile angajaților CFR SA ar putea fi afectate dacă strategia nu este adoptată, deoarece fără aprobarea Contractului de activitate și performanță 2026–2030 compania nu ar mai putea asigura plata salariilor. „Dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță 2026-2030, compania nu va putea asigura plata salariilor. Problema nu este creată de salariați și nici de activitatea acestora. Este rezultatul unui blocaj administrativ între instituțiile statului.” Context: dispută politică recentă pe „strategii pentru viitor” Guvernul susține, în nota de fundamentare, că Strategia 2026–2030 nu introduce opțiuni noi de politică publică, ci continuă orizontul de planificare al unor documente aprobate anterior. Discuția vine după controversa legată de Strategia pentru conservarea biodiversității 2026–2030, retrasă de Ilie Bolojan după ce PSD a contestat în instanță adoptarea ei prin hotărâre de guvern, invocând că un executiv demis nu poate adopta strategii pentru anii următori. Proiectul privind biodiversitatea a fost ulterior depus în Parlament ca inițiativă legislativă și adoptat. În cazul strategiei feroviare, articolul nu precizează dacă Guvernul are în vedere o variantă alternativă (de tip proiect de lege) în eventualitatea unor noi contestări. [...]
Armata Austriei își extinde procedurile de contraspionaj după ce a transmis un e-mail urgent către întreg personalul militar și rezerviști, cerând raportarea oricărui contact cu 21 de persoane descrise drept presupuși agenți ruși sub acoperire diplomatică, potrivit Digi24 . Mesajul, relatat de Der Standard și confirmat de Ministerul Apărării pentru aceeași publicație, a fost trimis nu doar angajaților ministerului, ci și rezerviștilor. În total, pe lângă personalul ministerului, încă 23.000 de persoane au primit avertizarea, descrisă drept parte dintr-o inițiativă de „creștere a gradului de conștientizare” în rândul militarilor. „Dacă cunoașteți una sau mai multe dintre aceste persoane sau v-au contactat, sunteți rugați să raportați acest lucru Agenției de Contraspionaj prin intermediul Biroului de Raportare a Spionajului, ca o contribuție la eforturile de contraspionaj.” Ce schimbă această măsură, operațional Dincolo de investigațiile jurnalistice care au stat la baza listei, elementul nou este formalizarea unui canal intern de raportare și extinderea lui la un public foarte larg din ecosistemul militar (inclusiv rezerviști). Ministerul invocă riscul ca presupusii ofițeri de informații să fi încercat contacte directe cu membri ai forțelor armate pentru a obține informații. În paralel, ministerul a precizat că nu va oferi detalii suplimentare despre modul de gestionare a raportărilor, invocând caracterul sensibil al subiectului. Abwehramt , unul dintre cele două servicii de informații ale armatei austriece, este responsabil de autoprotecția armatei, inclusiv contraspionajul, și funcționează clandestin. Contextul: diplomați ruși și suspiciuni de legături cu serviciile de informații Potrivit materialului, o cercetare realizată de Agentstvo (publicație media independentă de opoziție rusă) indică faptul că cel puțin 20 de diplomați ruși din Austria ar avea, „se pare”, legături cu serviciile de informații ale statului rus, inclusiv în misiuni pe lângă organizații internaționale din Viena (OSCE, ONU, AIEA). Analiza a folosit date publice de pe platforma Rupep.org și a evaluat inclusiv adrese înregistrate, istoricul profesional, veniturile și legături familiale, cu posibile conexiuni către SVR, FSB și GRU. În același timp, Der Standard notează că lista internă include și unele dintre cele peste 40 de persoane enumerate de Ministerul de Externe al Austriei pe site-ul său web ca angajați ai Ambasadei Rusiei (lista oficială este publicată aici ). Ministrul Apărării, Klaudia Tanner , a declarat pentru ORF că miza ar fi „întotdeauna despre destabilizare” și „despre răspândirea propriilor mesaje”. Ce urmează: presiune pe decizii diplomatice și control la intrare Materialul plasează e-mailul în contextul unei investigații care sugerează că aproximativ unul din șase diplomați ruși din Viena ar putea avea legături cu serviciile de informații ale Moscovei, pe baza unor baze de date rusești scurse (informații de înregistrare și impozite). În plan diplomatic, Ministerul de Externe al Austriei a transmis, ca răspuns la o solicitare a Der Standard, că nu are mandat independent pentru combaterea spionajului, dar că spionajul reprezintă o amenințare la adresa securității republicii și că nu va „închide ochii”. Totodată, potrivit articolului, intrarea și acreditarea diplomaților pot fi refuzate în urma unor evaluări negative, iar din primăvara lui 2022 ar fi existat aproximativ 70 de cazuri de refuz la intrare și acreditare pentru diplomați ruși. [...]
