Știri
Știri din categoria Diverse
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la 33%, cel mai scăzut nivel consemnat de CNN în timpul celor două mandate, pe fondul nemulțumirii legate de economie și cu alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie tot mai aproape, potrivit Digi24. Pentru mediul de afaceri și piețe, mesajul central al sondajului este că percepția asupra economiei devine vulnerabilitate politică majoră, cu potențial de a influența agenda și echilibrul de putere din Congres.
Sondajul CNN, realizat de SSRS, indică o dezaprobare de 67% față de modul în care Trump își îndeplinește atribuțiile, dintre care 51% îl dezaprobă „puternic”. La polul opus, 13% spun că îl aprobă „puternic”.
Pe componenta economică, cifrele sunt și mai slabe: 27% aprobă modul în care Trump gestionează economia, iar 20% aprobă modul în care gestionează inflația. În material se arată și o schimbare față de primul mandat: aprobarea privind economia era cu 22 de puncte procentuale mai mare în septembrie 2018, iar atunci 69% dintre americani descriau condițiile economice ca fiind bune; în ultimul sondaj, această pondere a scăzut la 28%.
Sondajul mai relevă că Trump are un rol semnificativ în felul în care alegătorii privesc alegerile parlamentare din 3 noiembrie. Dintre alegătorii înregistrați, 49% spun că vor susține candidatul democrat din circumscripția lor, iar 41% candidatul republican. În rândul celor care se declară cei mai motivați să voteze, diferența ajunge la 20 de puncte procentuale.
Contextul menționat este că republicanii fac campanie pentru a-și păstra controlul asupra Congresului, iar economia, inflația, imigrația și războiul SUA cu Iranul sunt printre temele care definesc dezbaterea.
Sondajul a fost realizat în perioada 16–17 septembrie, pe un eșantion național reprezentativ de 1.206 adulți americani, prin interviuri online și telefonice. Marja de eroare este de plus sau minus 3,5 puncte procentuale.
Datele vin la două zile după un alt sondaj, realizat de Reuters/Ipsos, care ajunsese la concluzii asemănătoare, conform articolului.
Recomandate
Vizita lui Xi la Washington deschide o nouă rundă de negocieri SUA–China cu miză pe comerț și tehnologie , după ce liderul chinez a cerut public „cooperare” și o relație „stabilă” între cele două puteri, potrivit Digi24 . Xi Jinping a ajuns miercuri seara la Washington, fiind întâmpinat personal, la scara avionului, de președintele american Donald Trump și de soția acestuia, Melania, într-o ceremonie rară la baza aeriană Andrews. Într-o notă publicată de agenția oficială Xinhua, Xi a transmis că „cele două țări ale noastre ar trebui să fie partenere, nu rivale” și a susținut că interesele celor două societăți sunt „strâns legate”. Mesajul vine cu câteva ore înaintea unor discuții bilaterale descrise drept „foarte așteptate”. Ce se negociază și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, agenda discuțiilor dintre cei doi lideri include trei teme cu impact direct asupra economiei și companiilor: comerțul ; concurența tehnologică , cu accent pe inteligența artificială ; sprijinul acordat de Beijing Iranului . Xi a mai spus că își dorește „discuții aprofundate” cu Donald Trump despre relațiile bilaterale și „situația mondială”, iar, conform relatării citate de Digi24, a pledat pentru o formulă de relație bazată pe cooperare, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. Semnalul politic: de la rivalitate la „cooperare ca pilon” În același mesaj, Xi a făcut o trimitere la sloganul preferat al lui Donald Trump, afirmând că „marea renaștere a națiunii chineze” și obiectivul de „a reda Americii măreția sa” pot „merge perfect mână în mână”. Liderul chinez a adăugat că se așteaptă ca vizita să producă „rezultate fructuoase”, inclusiv pentru „pacea mondială”. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar al întâlnirilor sau eventuale rezultate concrete deja agreate; miza imediată rămâne conținutul discuțiilor anunțate pentru perioada următoare. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung , pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 , care citează o relatare POLITICO . Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump . În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii. De ce motorina a devenit „punctul sensibil” Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru). Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei. Reacția industriei: risc de scumpiri pe termen lung Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung. Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri. În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale. [...]
Refuzul Phenianului de a renunța la arsenalul nuclear blochează orice scenariu de detensionare pe termen scurt și menține riscul de escaladare militară în regiune, într-un moment în care Seulul cere oprirea dezvoltărilor nucleare și balistice nord-coreene. Potrivit Digi24 , ministrul nord-coreean de Externe, Choe Son Hui, a transmis că statul își va păstra armele nucleare „pentru totdeauna”, iar statutul nuclear este „ireversibil”. Declarația vine după ce președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a pledat în fața Adunării Generale a ONU pentru o „peninsulă coreeană fără arme nucleare” și a cerut încetarea „progreselor suplimentare ale capacităților nucleare și balistice” ale Coreei de Nord. „Reafirm şi reconfirm cu cea mai mare fermitate voinţa de neclintit a statului nostru de a-şi păstra armele nucleare pentru totdeauna.” Ce schimbă poziția Phenianului în ecuația de securitate Mesajul transmis de șefa diplomației nord-coreene indică faptul că Phenianul nu lasă spațiu pentru negocieri care să aibă ca obiectiv denuclearizarea, cel puțin în forma cerută de Seul. În aceeași linie, oficialul a susținut că statutul nuclear al țării „va rămâne neschimbat pentru totdeauna”. În context, Digi24 amintește că statutul de putere nucleară al Coreei de Nord este consfințit în constituția din 2023, iar primul test nuclear al țării a avut loc în 2006, urmat de dezvoltarea unei game largi de rachete balistice. Teste militare raportate și reacția Seulului În aceeași zi cu declarațiile privind „ireversibilitatea” statutului nuclear, Coreea de Nord a anunțat că a testat, la 22 septembrie, „lansatoare multiple controlate de calibru 240 mm modernizate”, cu o rază de acțiune de 115 kilometri. Pe fondul acestor evoluții, președintele sud-coreean a spus la ONU că Seulul urmărește oprirea progreselor nord-coreene în zona nucleară și balistică, ca etapă spre o peninsulă fără arme nucleare. Ce urmează: dialog posibil, dar cu obiective divergente Lee Jae Myung s-a declarat în favoarea reluării dialogului dintre Phenian și Washington, în condițiile în care președintele american Donald Trump a afirmat în august că dorește să se întâlnească cu Kim Jong Un până la sfârșitul anului. Rămâne însă o contradicție majoră între obiective: Coreea de Sud vorbește despre denuclearizare, în timp ce Coreea de Nord afirmă explicit că își va păstra arsenalul nuclear „pentru totdeauna”. În plus, cele două state sunt, tehnic, încă în război, deoarece conflictul din 1950–1953 s-a încheiat prin armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
Prăbușirea unei drone în Suceava a declanșat o anchetă MApN și o mobilizare militară după ce aparatul a pătruns în spațiul aerian al României , potrivit Digi24 . Incidentul ridică din nou problema răspunsului operațional la dronele care se apropie de graniță, inclusiv condițiile în care pot fi doborâte „în siguranță”. Drona s-a prăbușit joi dimineață în apropierea localității Solca, județul Suceava, iar momentul a fost surprins în imagini. În înregistrare se aude un bărbat spunând: „Se prăbușește aicea!” Ce au găsit echipele trimise la fața locului După anunțarea prăbușirii, Ministerul Apărării a declanșat o anchetă și a trimis echipe de specialiști în zonă. Conform informațiilor prezentate, au fost identificate „zeci de fragmente” de dimensiuni diferite, multe cu inscripții. Toate fragmentele urmează să fie ridicate și expertizate în cadrul anchetei deschise. Traseu și efecte: fără victime și fără pagube materiale Digi24 relatează că drona a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani și ulterior s-a prăbușit lângă Solca, fără să producă victime sau pagube materiale. Reacția MApN: avioane ridicate de la sol și limitări de intervenție Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că a fost „o noapte agitată”, în care Armata Română a pus la dispoziție multe resurse pentru apărarea spațiului aerian. Potrivit acestuia, opt avioane au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza drone care se apropiau dinspre Ucraina, însă doar una a ajuns în România. Miruță a spus că „asta nu ar fi trebuit să se întâmple” și a indicat că ar fi nevoie de un protest diplomatic, în condițiile în care România nu este în război. Totodată, a precizat că România este „foarte determinată să tragă în aceste drone”, dar numai dacă acțiunea se poate face în siguranță, subliniind că situația „nu este un joc pe calculator”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este expertizarea fragmentelor și continuarea anchetei pentru stabilirea detaliilor tehnice și a circumstanțelor incidentului. [...]
