Știri
Știri din categoria Diverse
Avansul AfD în sondaje reaprinde presiunea pentru măsuri de izolare și chiar interzicere, într-un moment în care Germania intră într-o toamnă electorală regională cu potențial de a schimba raportul de forțe și de a complica guvernarea, potrivit Digi24.
Un sondaj național realizat de Infratest Dimap și citat de agenția dpa indică o creștere a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la 28% din intențiile de vot, cu un punct procentual peste măsurarea de la începutul lunii iulie. În același timp, blocul de centru-dreapta al cancelarului federal Friedrich Merz (CDU/CSU) este cotat la 21%, în scădere cu un punct procentual.
Pe lângă diferența tot mai mare dintre AfD și CDU/CSU, sondajul plasează restul formațiunilor astfel (fără schimbări față de ultimul sondaj, conform datelor prezentate):
AfD este descris ca partid conservator, eurosceptic și anti-migrație și este investigat de serviciile de informații germane pentru opinii extremiste.
Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în martie 2029, în luna următoare au loc alegeri regionale în trei landuri din est: Berlin, Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Înaintea acestor scrutinuri, sondajele anticipează „câștiguri record” pentru AfD.
În Saxonia-Anhalt, publicația notează chiar posibilitatea unei majorități absolute pentru AfD. În cel mai recent sondaj realizat de același institut pentru acest land, AfD este cotat la 41%, față de 24% pentru CDU, 13% pentru Stânga, 7% pentru SPD și 5% pentru Verzi.
În acest context, vicecancelarul și ministrul de finanțe Lars Klingbeil și-a exprimat susținerea pentru posibilitatea inițierii unui proces de interzicere a AfD. Într-un articol din săptămânalul Die Zeit, Klingbeil a susținut și menținerea „cordonului sanitar” — strategia prin care partidele pro-UE de centru-dreapta și centru-stânga refuză alianțe cu AfD pentru a-l menține izolat politic.
Dezbaterea privind scoaterea în afara legii a AfD, prezentată ca fiind în discuție de circa doi ani, s-a intensificat după ce un ONG numit „Societatea pentru Drepturi și Libertăți Civile (GFF)” a susținut într-un raport, luna trecută, că partidul ar fi neconstituțional.
Separat, Oficiul pentru Protecția Constituției a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism și a obținut decizii judiciare care îi oferă bază legală pentru monitorizarea comunicațiilor și supraveghere inclusiv cu agenți sub acoperire, mai arată informațiile citate.
Recomandate
Creșterea cu peste 250% a interceptărilor NATO în iulie indică o presiune operațională în urcare pe flancul estic , pe fondul zborurilor repetate ale aeronavelor militare ruse în apropierea spațiului aerian aliat, potrivit Digi24 , care citează o informare a Comandamentului Forțelor Comune ale NATO din Europa Centrală și de Est, relatată de RBC Ukraine. În luna iulie, NATO a mobilizat cu peste 250% mai multe avioane de vânătoare pentru misiuni de „mobilizare rapidă” (scramble) de tip Alpha de-a lungul flancului estic, comparativ cu iulie 2025, conform postării citate. Mesajul comandamentului este că diferența dintre cele două luni este „imposibil de ignorat”. „Cifrele nu mint! Dacă vom compara luna iulie 2025 cu luna iulie 2026, imaginea este imposibil de ignorat: misiunile de mobilizare rapidă de tip Alpha de-a lungul flancului estic al NATO au crescut cu peste 250%.” De ce contează: mai multe misiuni, aceeași infrastructură Dincolo de semnalul politic, creșterea numărului de interceptări înseamnă, practic, mai multe ore de zbor, mai multă uzură a aparatelor și o presiune mai mare pe personalul și logistica de alertă. Comandamentul NATO invocă drept cauză faptul că aeronavele militare ruse au zburat în repetate rânduri în apropierea spațiului aerian al Alianței fără plan de zbor și cu transponderele oprite (transponderul este echipamentul care transmite date de identificare și poziție). În acest context, NATO susține că interceptările au rolul de a identifica aeronavele și de a menține protejat spațiul aerian aliat. „Fiecare interceptare dovedește că spațiul aerian al NATO este protejat.” Episoade recente în Polonia, pe fondul tensiunilor regionale Articolul amintește și o serie de incidente raportate de autoritățile poloneze. Pe 4 august, Ministerul Apărării din Polonia a anunțat interceptarea unui avion de recunoaștere rus Il-20 , la 56 km de Koszalin (voievodatul Pomerania de Vest). Il-20 este descris ca platformă de recunoaștere folosită pentru culegerea de informații despre sisteme radar, comunicații și apărare aeriană. Tot în Polonia, pe 3 august a fost interceptat un alt avion de recunoaștere rus deasupra Mării Baltice, iar transponderul aeronavei era oprit, potrivit informațiilor prezentate. Separat, este menționat un incident din 30 iulie, când, în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, un proiectil rusesc Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez și s-a prăbușit în apropiere de Tarnawa-Kolonia. Polonia a ridicat avioane de luptă și era pregătită să îl doboare dacă își continua traiectoria. Limitări și ce urmează Datele privind creșterea de „peste 250%” sunt atribuite postării Comandamentului Forțelor Comune ale NATO din Europa Centrală și de Est, preluată de RBC Ukraine; articolul nu oferă numere absolute ale misiunilor, doar comparația procentuală. În lipsa acestor valori, amploarea exactă în termeni de volum (câte interceptări în total) nu poate fi evaluată din informațiile disponibile. [...]
Bulgaria trece la afișarea prețurilor exclusiv în euro din 9 august , după ce perioada obligatorie de dublă afișare (leva și euro) se încheie pe 8 august 2026, potrivit Stirile Pro TV . Schimbarea are impact operațional direct pentru comercianți și pentru documentele de plată, într-o etapă nouă a tranziției la moneda unică europeană. Obligația de a afișa prețurile în ambele monede a fost introdusă ca măsură temporară, pentru a ajuta consumatorii să se adapteze la euro și pentru a preveni creșteri nejustificate de prețuri în perioada schimbării monedei. Din 9 august, prețurile de vânzare și cele de plată trebuie prezentate exclusiv în euro. Ce mai pot face comercianții: leva rămâne doar opțional Companiile vor putea afișa în continuare echivalentul în leva, însă doar voluntar și strict informativ. În aceste situații, trebuie precizat explicit că prețul oficial este cel în euro, iar suma în leva are caracter orientativ, cu condiția ca ambele valori să fie corecte și prezentate fără a induce în eroare consumatorii. Curs fix și reguli de rotunjire Rata oficială de conversie rămâne fixă, conform articolului: 1 euro = 1,95583 leva Sumele convertite trebuie rotunjite potrivit Legii privind adoptarea monedei euro, inclusiv prin rotunjirea la a doua zecimală, fără ca operațiunea să dezavantajeze consumatorii. Meniuri și cataloage: nu e nevoie de înlocuire imediată Renunțarea la obligația de afișare dublă nu înseamnă că firmele trebuie să schimbe imediat toate materialele tipărite (meniuri, liste de prețuri, cataloage, broșuri). Acestea pot fi folosite în continuare dacă prețul în euro este afișat clar ca sumă de plată, iar echivalentul în leva apare doar cu rol informativ. Controale după 8 august: conversii, prețuri și evaziune Măsurile de protecție a consumatorilor rămân în vigoare și după 8 august, iar autoritățile vor continua să monitorizeze: practicile comerciale incorecte; conversiile greșite între leva și euro; majorările nejustificate de prețuri. Sesizările privind creșteri nejustificate sau nereguli din bonuri fiscale, facturi și alte documente de plată vor fi analizate de instituțiile competente. Agenția Națională pentru Venituri își continuă controalele privind evaziunea fiscală și veniturile nedeclarate, reclamațiile despre prețuri incorecte sunt gestionate de Comisia pentru Protecția Consumatorilor , iar încălcările comise de bănci legate de schimb valutar, comisioane sau relația cu clienții rămân sub supravegherea Băncii Naționale a Bulgariei . [...]
Președintele iranian spune că accesul la liderul suprem este limitat , un semnal de blocaj în lanțul de comandă care poate complica deciziile politice și de securitate ale Teheranului după războiul început la final de februarie, potrivit Digi24 . Massoud Pezeshkian a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de televiziunea de stat iraniană, că „în prezent comunicarea” cu liderul suprem Mojtaba Khamenei este „foarte dificilă”. Declarația este relatată de AFP, potrivit News.ro. Ce spune președintele și de ce contează Pezeshkian a încercat să transmită că, în pofida dificultăților de comunicare, prezența lui Mojtaba Khamenei rămâne importantă pentru conducerea iraniană. „Comunicarea cu el este foarte dificilă în acest moment, dar prezenţa sa constituie, oricum ar fi, un atu major pentru noi, care ne permite să continuăm.” Mojtaba Khamenei este prezentat ca fiu și succesor al lui Ali Khamenei, fostul lider suprem, ucis „în prima zi” a războiului declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, la 28 februarie. În acest context, orice semn de disfuncționalitate la vârful puterii are implicații directe asupra capacității statului de a coordona răspunsuri rapide și coerente. Context: tăcere publică și speculații despre starea lui Mojtaba Khamenei Conform informațiilor din articol, Mojtaba Khamenei a fost rănit în timpul ofensivei, iar de la numirea sa s-a exprimat doar prin comunicate care îi sunt atribuite. Discreția lui, pe fondul confruntărilor cu Statele Unite, a alimentat speculații despre relațiile cu alți oficiali de rang înalt. Absența sa de la înmormântarea tatălui, în luna iulie, a ridicat întrebări legate de starea de sănătate sau chiar de o posibilă asasinare, notează aceeași sursă. Apărarea publică a liderului suprem Pezeshkian a spus că l-a întâlnit pe Mojtaba Khamenei și l-a descris ca fiind „amabil” și cu „o logică foarte solidă”, susținând că situația actuală permite „unor persoane rău intenționate” să-i contureze o imagine diferită. „Din păcate, situaţia actuală permite unor persoane rău intenţionate să-l descrie altfel şi să prezinte o imagine diferită a lui.” [...]
Neutralitatea a patru state UE intră sub presiune pe măsură ce Europa își accelerează reînarmarea , iar miza devine una de reglementare și obligații: cât de departe pot merge Austria, Irlanda, Malta și Cipru cu statutul lor de nealiniere fără să intre în contradicție cu angajamentele din tratatele Uniunii, potrivit Digi24 , care citează o analiză Euronews. În timp ce UE își remodelează rapid politica de securitate pe fondul amenințării Rusiei și al incertitudinilor privind sprijinul SUA, cele patru țări încearcă să păstreze neutralitatea, însă în forme diferite: Austria și Malta o au înscrisă în constituție, Irlanda o menține ca politică de lungă durată (fără a fi prevăzută în Constituție), iar Cipru a urmat tradițional nealinierea, dar își apropie cooperarea de Occident. Ce permite și ce nu permite cadrul UE Un punct cheie este poziția Comisiei Europene: dacă în 1989 Comisia avertiza că „neutralitatea permanentă” a Austriei ar fi incompatibilă cu tratatele și ar putea crea probleme pentru politica externă și de securitate comună, declarațiile recente indică o abordare diferită. Comisia afirmă acum că deciziile privind securitatea și apărarea rămân la latitudinea statelor membre, ceea ce înseamnă că tratatele UE nu le împiedică să își mențină neutralitatea. În practică, neutralitatea nu blochează sprijinul pentru Ucraina prin instrumente ale UE (inclusiv ajutor financiar și sancțiuni împotriva Rusiei). Totodată, neutralitatea nu le scutește de obligațiile din articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE – clauza de asistență reciprocă , care cere ajutor „prin toate mijloacele de care dispun”, cu respectarea specificului politicilor naționale de apărare. Un element important din articol este că această clauză nu obligă automat un stat neutru să ofere asistență militară, însă lasă loc pentru decizii politice interne și interpretări naționale. Cum se repoziționează fiecare stat Austria : secretarul general al Ministerului Federal al Apărării, Arnold Kammel, spune că neutralitatea „și-a schimbat într-o oarecare măsură sensul” după aderarea la UE (acum 31 de ani), dar rămâne puternic ancorată în societate. Austria și-a consacrat neutralitatea în 1955, iar aderarea la UE a implicat participarea la politica externă și de securitate comună. În cazul activării clauzei de asistență reciprocă, Kammel indică faptul că ar fi necesare consultări politice interne, în limitele constituției. Cipru : tradițional nealiniat, dar semnalele recente sugerează o posibilă schimbare. Președintele Nikos Christodoulides a spus în mai că țara este pregătită să adere la NATO „atunci când condițiile politice o vor permite”, principalul obstacol fiind opoziția Turciei, în condițiile în care deciziile NATO se iau prin consens. O lună mai târziu, Cipru a început să primească fonduri prin programul UE „Security Action for Europe” (SAFE) , având la dispoziție până la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) pentru investiții în apărare; este singurul stat neutru sau nealiniat din UE care primește această finanțare, iar fondurile ar viza, potrivit relatărilor, drone, rachete antitanc și muniție. Irlanda : premierul Micheál Martin a reafirmat în iulie că Irlanda este neutră militar, dar nu și politic, subliniind că nu este membră NATO. În același timp, Dublin cooperează cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace în domenii precum infrastructura submarină critică, securitatea cibernetică și amenințările hibride. Deși opinia publică ar rămâne majoritar favorabilă neutralității, guvernul a anunțat un pachet-record de investiții de capital în apărare de 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) pentru 2026–2030, pentru întărirea capacităților terestre, aeriene, maritime și cibernetice. Malta : neutralitatea este constituțională din 1987, dar interpretarea ei a devenit subiect de dezbatere, inclusiv după ce premierul Robert Abela a susținut în martie 2025 inițiativa UE de 800 de miliarde de euro în domeniul apărării. În plan practic, Malta pune accent pe securitatea cablurilor submarine, a rețelelor maritime și a infrastructurii cibernetice, în contextul dezvoltării industriei jocurilor. Times of Malta este citată cu o creștere a cheltuielilor de apărare de la aproximativ 42 milioane euro în 2014 la 77 milioane euro în 2023, iar date ale Parlamentului European ar indica o estimare de 100 milioane euro pentru acest an. „Marele test”: ce se întâmplă într-o criză militară Analiza citată de Digi24 indică un scenariu-limită: dacă ar exista un atac militar asupra unui stat membru UE, întrebarea devine cum ar reacționa aceste patru țări în termeni de solidaritate și angajamente concrete, inclusiv militare. În paralel, oficiali și politicieni din apărare avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea NATO până în 2030, ceea ce amplifică presiunea asupra statelor care încearcă să rămână neutre într-o Uniune care își întărește postura de apărare. [...]
MAE schimbă sistemul de programări consulare pentru a limita intermedierea și plățile ilegale , după ce a depășit pragul de 500.000 de servicii consulare prestate în acest an, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: acces mai previzibil la programări și reducerea timpilor pierduți de românii din diaspora pentru obținerea actelor. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a anunțat într-un mesaj video publicat pe Facebook că pragul de 500.000 de servicii consulare a fost depășit „în acest an” și a prezentat un pachet de măsuri care vizează simplificarea interacțiunii cu consulatele. Programări deschise predictibil, pentru a reduce „piața” intermediarilor Schimbarea centrală vizează modul în care se deschid intervalele de programare. Potrivit ministrei, noul mecanism urmărește să elimine situațiile în care intermediari blocau locuri disponibile și cereau ulterior bani pentru acestea. De acum înainte, intervalele de programare se vor deschide „întotdeauna în prima zi lucrătoare a lunii în curs”, astfel încât informația să fie disponibilă simultan pentru toți solicitanții. În același context, Țoiu a menționat că unele consulate au pus deja la dispoziție peste 1.000 de intervale de programare pentru luna august, în condițiile în care deservesc comunități mari de români. Digitalizare: acte emise mai rapid, mai puține drumuri la consulat Un alt element al reformei este integrarea bazelor de date consulare cu cele ale Direcției pentru Evidența Persoanelor . Ministra a afirmat că, în urma integrării realizate „din septembrie”, cetățenii nu ar mai trebui să revină la consulat pentru ridicarea unor documente, iar „o bună parte a actelor se pot emite pe loc”. Urmează servicii itinerante și suplimentarea echipelor Pentru perioada august–septembrie, MAE anunță extinderea ofertei de servicii consulare, dezvoltarea programului de servicii itinerante (deplasarea echipelor către comunități) și întărirea echipelor din consulate. Ministerul nu a oferit, în materialul citat, detalii despre numărul de posturi suplimentate sau despre locațiile vizate. [...]
Operațiunea de creștere a debitului Dunării către Cernavodă a fost din nou amânată , ceea ce prelungește incertitudinea operațională pentru centrala nucleară, în condițiile în care intervenția este gândită să mai „câștige” câțiva centimetri la nivelul apei. Potrivit Digi24 , scufundarea celor patru barje încărcate cu rocă, programată inițial pentru joi, a fost amânată pentru vineri „din motive de siguranță”. Administrația Națională „Apele Române” a transmis că toate echipele și barjele sunt pregătite, însă specialiștii au decis decalarea intervenției. Miercuri, operațiunea fusese deja amânată din cauza curenților puternici, iar joi seara a venit o nouă amânare, invocându-se condițiile de siguranță. Ce presupune intervenția și de ce contează pentru funcționarea centralei Planul autorităților este ca barjele să fie scufundate controlat, „una câte una”, prin inundare (pompare de apă în barje), o scufundare urmând să dureze „trei-patru ore”. Scopul declarat este creșterea nivelului apei pentru menținerea unor niveluri minime în dreptul CNE Cernavodă , astfel încât centrala „să poată funcționa câteva zile în plus”, conform informațiilor transmise de Apele Române și citate de Digi24. Directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” legate de operațiune și că soluția inițială a fost ajustată după discuții cu experții, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”. Cum vor fi amplasate barjele și care sunt riscurile asumate Conform explicațiilor oficialului ANAR, soluția combină două propuneri: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala ; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Rîndașu a precizat că manevrarea a două barje simultan „nu este foarte ușoară”, motiv pentru care autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Varianta umplerii cu draga a fost exclusă, iar umplerea se va face doar prin pompare, ceea ce „va dura mai mult”. În funcție de modul de amplasare, se va decide și dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Context hidrologic: debit la minim istoric Apele Române indică un debit al Dunării la intrarea în țară de 1.400 mc/s, descris ca „un nou minim istoric”, cu mențiunea că se va menține pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare a debitelor. În acest context, oficialii admit că, pe fondul scăderii nivelurilor, efectele intervenției „vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, aceasta fiind „speranța cea mai mare”, potrivit declarațiilor citate. [...]
