Știri
Știri din categoria Diverse
Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,8% în primul semestru din 2026, o contracție care a tras în jos consumul final total, în condițiile în care resursele de energie electrică au crescut ușor, potrivit datelor publicate de Stirile Pro TV, pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS).
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24.113,0 milioane kWh, cu 3,3% mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost inegal distribuită: consumul din economie a coborât cu 0,6%, iluminatul public a scăzut cu 4,6%, iar consumul populației a înregistrat cel mai puternic recul, de 11,8%.
Pe partea de ofertă, INS indică resurse de energie electrică de 34.690,8 milioane kWh, în creștere cu 369,0 milioane kWh față de primul semestru din 2025 (+1,1%). Evoluțiile diferă însă în funcție de sursa de producție:
În același interval, exportul de energie electrică a fost de 7.690,6 milioane kWh, în creștere cu 789,2 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în rețele și stații (energia folosită pentru funcționarea infrastructurii și pierderile aferente) a urcat la 2.887,2 milioane kWh, cu 405,8 milioane kWh peste nivelul din primul semestru din 2025.
INS mai arată că resursele de energie primară au scăzut cu 4,1% în primele șase luni din 2026 față de perioada similară din 2025, totalizând 15.501,8 mii tone echivalent petrol (tep). Producția internă a fost de 7.929,6 mii tep (-2,6%), iar importurile au ajuns la 7.572,2 mii tep (-5,5%), conform datelor citate în material.
Recomandate
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator , motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „ Coridorul Vertical ” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”. De ce contează: poziționarea României în negocierile energetice Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle , după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze. În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție. Coridorul Vertical: infrastructură, nu contract de cumpărare Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze. În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente. Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune. Unde este blocajul de capacitate și ce spune Bolojan despre export Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina. Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator. Miza politică: parteneriatele externe, scoase din disputele interne În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare. Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii. [...]
Germania alocă 1,35 miliarde de euro (aprox. 6,75 miliarde lei) până în 2031 pentru a transforma portul Bremerhaven într-un nod logistic NATO , cu modernizări care vizează și Aeroportul Bremen și infrastructura de transport din regiune, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: capacitatea de a primi rapid trupe și echipamente grele și de a le deplasa spre estul Europei în cazul unei crize. Pe lângă finanțarea federală, Bremerhaven a aprobat peste 212 milioane de euro (aprox. 1,06 miliarde lei) din propriul fond de investiții portuare, a declarat ministrul Apărării, Boris Pistorius , după semnarea unei scrisori de intenție. Ce se modernizează și de ce contează Planul vizează modernizarea portului, aeroportului, drumurilor, podurilor și conexiunilor feroviare, astfel încât logistica militară să poată funcționa la scară mare. Proiectul se bazează pe infrastructura existentă din Bremerhaven, unul dintre cele mai mari porturi din Europa, fără a crea o instalație militară separată. Poziționarea la Marea Nordului și legăturile cu rețeaua rutieră și feroviară a Germaniei ar permite portului să funcționeze ca punct de intrare pentru forțele NATO care sosesc din străinătate, înainte de deplasarea către est. Rolul aeroportului și cadrul de implementare Oficialii din Bremen au indicat că programul ar urma să aducă Aeroportul Bremen la standardele Bundeswehr (armata Germaniei), în linie cu obiectivul de a susține fluxuri rapide de personal și echipamente. Centrul este parte a rolului mai amplu al Germaniei ca țară de tranzit logistic în cadrul „ Planului de operațiuni Germania ”, care definește capacitățile militare și civile necesare pentru a primi, aproviziona și deplasa forțele germane și aliate într-o operațiune de apărare a NATO. Scrisoarea de intenție semnată nu este obligatorie din punct de vedere juridic, dar stabilește cadrul principal pentru implementarea proiectului. [...]
Apariția unui MANPADS neidentificat la granița cu Ucraina ridică semne de întrebare despre aprovizionarea Rusiei cu armament , într-un context în care regiunea Rostov este vizată repetat de atacuri cu drone, potrivit Digi24 . Sistemul, prezentat într-un reportaj al televiziunii de stat Rusia 1 și numit de militari „Iva”, nu seamănă cu modelele rusești cunoscute, iar analiștii nu pot stabili cu certitudine originea lui doar din imaginile disponibile. Arma a fost filmată într-un material despre un grup mobil de apărare antiaeriană din Divizia 51 de Apărare Antiaeriană , care operează în regiunea Rostov, la granița cu Ucraina. În reportaj, un militar prezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS – rachetă antiaeriană lansată de pe umăr) și îl numește „Iva” („salcie”, în limba rusă). De ce contează: indicii despre lanțul de aprovizionare și stocurile Rusiei Imaginile au atras atenția bloggerilor militari și a analiștilor OSINT (analiză pe baza surselor deschise), pentru că lansatorul nu pare să corespundă sistemelor rusești MANPADS cunoscute, precum Igla-S sau Verba, și nu are marcaje vizibile care să ajute la identificarea producătorului sau a modelului. Într-o zonă expusă atacurilor cu drone, folosirea unui sistem aparent bazat pe un proiect străin alimentează întrebări despre motivele pentru care armata rusă ar apela la astfel de echipamente, în condițiile în care Rusia produce și exportă de decenii propriile sisteme portabile antiaeriene. Ipoteze privind originea: China, Iran, posibil și alte scenarii Potrivit materialului, primele speculații au apărut după ce bloggerul militar The Dead District a distribuit imaginile și a sugerat că ar putea fi vorba despre sistemul iranian Misagh-2. Alte analize au indicat însă o potrivire mai bună cu sisteme chinezești. Publicația americană specializată The War Zone și site-ul ucrainean Militarnyi au comparat elementele vizibile ale lansatorului și au remarcat asemănări mai mari cu familia chineză QW, în special cu modelele QW-18/QW-18A și QW-19. Un indiciu invocat este o componentă suplimentară în partea frontală a lansatorului, întâlnită la unele sisteme chinezești, dar care nu apare în imaginile disponibile cu sistemul iranian Misagh-3. Totuși, datele disponibile nu permit o concluzie fermă, iar o origine iraniană nu este exclusă. Identificarea este complicată și de faptul că sistemele iraniene din familia Misagh au la bază modele chinezești din familia QW. Site-ul elvețian de analiză MiGFlug enumeră mai multe scenarii posibile, între care: achiziție directă din China, eventual pentru evaluare; o variantă construită în Iran; o copie realizată de Rusia după un model străin; o posibilă origine nord-coreeană, considerată însă mai puțin probabilă. Până acum, nu există dovezi publice care să confirme vreunul dintre aceste scenarii. Ce urmează În lipsa unor marcaje și a unor informații tehnice suplimentare, identificarea exactă a sistemului „Iva” rămâne incertă. În paralel, contextul operațional din Rostov – presiunea atacurilor cu drone și nevoia de interceptare rapidă – face ca orice indiciu despre proveniența armelor folosite pe teren să fie relevant pentru a înțelege dacă Rusia își completează dotările prin importuri, prin intermediari sau prin adaptări ale unor modele străine. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat , dar admite că „criza politică” din ultimele luni a împins în plan secund acest angajament, potrivit Digi24 . Miza este una de încredere și de funcționare instituțională: statul trebuie să explice, într-o formă inteligibilă publicului, de ce a fost anulat scrutinul prezidențial din 2024 și ce s-a întâmplat în zona finanțării și a influenței externe. Declarația a fost făcută miercuri seară, la o conferință de presă la Ambasada României din Praga, unde Nicușor Dan a fost întrebat când va prezenta raportul promis, inclusiv în contextul în care fostul candidat Călin Georgescu a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Șeful statului a răspuns: „Evident că l-am promis şi, dacă l-am promis, o să-l avem.” Totodată, președintele a spus că, înainte de declanșarea „acestei crize politice” (pe care o descrie ca durând cinci luni), raportul era „unul din primele trei lucruri” de care se ocupa. De ce întârzie: raportul trebuie „tradus” pentru public În intervențiile din ultimele luni, Nicușor Dan a insistat că informațiile care stau la baza raportului sunt, în bună parte, tehnice (de exemplu, mecanisme de propagare online, „site-uri în oglindă” și conexiuni între tipuri de date), iar documentul trebuie să le pună într-o formă accesibilă. În 14 septembrie, președintele a afirmat că încălcarea legislației electorale privind finanțarea este „o certitudine” și „un motiv suficient” pentru anularea alegerilor din 2024, într-un interviu pentru Euronews, citat de Digi24. În același context, a invocat și existența unei influențe ruse, pentru care Parchetul General ar fi prezentat dovezi. Termenele s-au schimbat în timp Materialul trece în revistă mai multe momente în care președintele a avansat estimări diferite privind publicarea raportului: 9 decembrie 2025 : estima un orizont de două-trei luni pentru explicații detaliate privind anularea alegerilor; 3 decembrie 2025 : indica drept reper sfârșitul lunii ianuarie (ca termen aproximativ); 30 septembrie 2025 : spunea că ar mai fi nevoie de câteva luni pentru „imaginea completă”; 16 aprilie : afirma că „90%” din informațiile pe care le știe despre alegeri pot fi făcute publice „într-un mod sistematic” și că raportul va include și elemente noi; 6 iunie : vorbea despre un raport complet „într-un termen rezonabil”, fără să ofere o dată. Context: anularea alegerilor prezidențiale din 2024 Curtea Constituțională a anulat, la 6 decembrie 2024 , primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia se calificaseră în turul final Călin Georgescu și Elena Lasconi, și a dispus reluarea întregului proces electoral. Digi24 amintește că, de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a promis un raport complet privind anularea alegerilor, însă documentul nu a fost publicat până în prezent. [...]
Scumpirile din octombrie vor pune presiune pe bugetele gospodăriilor, cu cele mai mari creșteri la lactate (până la 8%) și avansuri de 15–20% la servicii , pe fondul costurilor mai mari la carburanți, energie și gaze, potrivit Digi24 , care citează estimări din piață și declarații pentru News.ro. În zona alimentară, scumpirile anunțate pentru octombrie sunt estimate între 4% și 8%, cu un vârf la lactate. Publicația notează că producătorii au început deja să notifice comercianții privind modificările de preț, iar la preparatele din carne sunt așteptate majorări de 3–4%. Unde se văd cele mai mari scumpiri la alimente Cele mai mari creșteri sunt prognozate la lactate, în special la cașcaval, unde se discută despre un vârf de 8%. Reprezentanții Mirdatod Prod (Lactate de Ibănești) spun că majorarea este „inevitabilă” și că, din datele pe care le au în acel moment, nu ar fi „în nici un caz mai puțin de 8%”, invocând lipsa de predictibilitate la prețul laptelui materie primă, combustibili, energie și ambalaje. În paralel, comercianții spun că notificările de scumpiri vin aproape zilnic și tind să fie „grupate pe categorii”. Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) , Feliciu Paraschiv, indică scumpiri de 3% la salamuri și 4% la pastramă, în funcție de categorie, precum și presiuni pe produse precum cafeaua și ciocolata (cu efecte mai vizibile din noiembrie, pe fondul sezonului de vânzări). De ce cresc prețurile: combustibili, energie și efectul cursului Explicația dominantă din articol este scumpirea carburanților, care se propagă în costurile de producție și transport. Analistul economic Adrian Negrescu (citat de News.ro) anticipează un nou val inflaționist în toamnă, pe fondul majorării prețurilor la energie, gaze și carburanți, cu impact puternic în servicii (peste 15–20%), urmate de produse nealimentare (7–10%) și alimente (4–5%). Negrescu mai avertizează că deprecierea leului față de euro poate amplifica scumpirile, în condițiile în care o parte importantă din produse sunt importate, iar cursul euro este în creștere pe fondul tensiunilor politice. În plus, el indică o evoluție „în valuri” a inflației în următoarele 6–12 luni, influențată și de majorarea dobânzilor la nivel internațional. Costurile din industrie: „procesatorii merg pe limită” În industria alimentară, costurile cu carburanții, energia electrică și gazele au o pondere de 10–12% în cheltuielile aferente unui produs alimentar, potrivit lui Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară. Acesta estimează că, față de septembrie, prețurile ar putea fi mai mari cu 5–6% în octombrie și că, raportat la începutul anului, creșterea medie ar ajunge la 10–15%. Din industria cărnii de pasăre, George Safir (Familia Safir) descrie presiunea venită din utilități și ambalaje, arătând că, după expirarea plafonării prețurilor la gaze naturale de la 1 aprilie 2026, compania a resimțit creșteri succesive care o situează la +60% față de 2025, cu riscul ca acest cost să urce odată cu sezonul rece. El spune că firma analizează datele, fără a fi luată încă o decizie finală de preț. Contextul inflației: ce arată ultimele date INS Digi24 mai notează că rata anuală a inflației în august 2026 (față de august 2025) a fost 6,2%, iar inflația de la începutul anului (august 2026 față de decembrie 2025) a fost 4,6%, potrivit INS. Pe componente, în august: mărfurile alimentare: +2,62% față de august 2025 (și o ușoară scădere față de iulie 2026); mărfurile nealimentare: +6,36% față de august 2025 și +0,61% față de iulie 2026; serviciile: +11,28% față de august 2025 și +0,22% față de iulie 2026. La alimente, cele mai mari scumpiri anuale în august au fost la cafea (+15,2%), ouă (+10,8%) și carne de bovine (+8,5%). La nealimentare, motorina a avut cel mai mare avans (+34,61%), urmată de benzină (+25,49%), față de august 2025, iar față de iulie 2026 creșterea a fost de peste 6% la ambele. În acest context, scumpirile din octombrie par să fie următorul pas într-o transmitere a costurilor din energie și combustibili către prețurile de la raft și către tarifele din servicii, cu riscul de a accentua presiunea asupra consumului, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. [...]
Pentagonul îl cooptează pe Elon Musk într-un proiect despre „viitorul războiului”, un semnal că tehnologia privată va cântări tot mai greu în planificarea militară a SUA , potrivit Digi24 . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat că Musk va avea un rol important într-o inițiativă nouă a Pentagonului care analizează cum se schimbă războiul în anii următori. Într-un discurs la baza Corpului de marină de la Quantico, în Virginia, Hegseth a spus că Musk și antreprenorul Palmer Luckey (activ în tehnologia dronelor) se numără printre cei care vor conduce inițiativa, denumită Proiectul Meridian . Pentagonul se așteaptă ca proiectul să prezinte concluzii în 120 de zile. Ce urmărește Proiectul Meridian și de ce contează Obiectivul proiectului este, potrivit lui Hegseth, să privească „în viitor cu creativitate” și să identifice domeniile și capabilitățile pe care armata americană trebuie să le „cucerească” și „stăpânească”. Mesajul central: avantajul militar va depinde tot mai mult de superioritatea tehnologică, nu doar de capacități clasice. Hegseth a legat explicit această direcție de dezvoltarea „războiului autonom” – utilizarea sistemelor de arme și a inteligenței artificiale (IA) care pot opera și executa atacuri fără intervenție umană. „Trebuie să ne uităm în viitor pentru a ajunge la dominaţie tehnologică şi militară pe câmpul de luptă în deceniile următoare”, a afirmat Hegseth. Un nou comandament pentru război autonom și o dispută cu Anthropic Șeful Pentagonului a anunțat și crearea unui Comandament pentru război autonom, cu misiunea de a extinde utilizarea sistemelor autonome și robotice în armata SUA. În acest context, Digi24 notează că perspectiva armelor autonome comandate de IA a fost recent în centrul unei dispute între Pentagon și compania americană de inteligență artificială Anthropic. Compania a refuzat ca tehnologia sa să fie folosită pentru arme autonome sau supraveghere în masă a cetățenilor americani, în timp ce Pentagonul a susținut că ar trebui să poată utiliza IA pentru orice scop legal; ulterior, Anthropic a fost desemnată de Pentagon drept un risc pentru lanțul de aprovizionare. De ce apare Musk în ecuație Materialul menționează că Musk este implicat puternic în zona de IA și robotică: SpaceXAI dezvoltă sistemul Grok, iar Tesla accelerează producția de roboți umanoizi Optimus. În plus, Digi24 amintește că Musk a condus până la sfârșitul lui mai 2025 Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE), un program creat de președintele Donald Trump pentru reducerea costurilor, care a inclus reduceri de cheltuieli și disponibilizări în agenții guvernamentale. Alte măsuri anunțate de Pentagon: tăieri la vârf și infrastructură energetică Proiectul Meridian este doar una dintre inițiativele prezentate de Hegseth. El a confirmat planuri de reducere cu aproximativ 20% a funcțiilor desemnate pentru generali și amirali și a anunțat un efort de a construi instalații militare majore capabile să genereze propria electricitate, pentru situații în care rețelele civile ar fi perturbate. Totodată, Hegseth a spus că Trump vrea înființarea unei noi baze militare în SUA și a invitat statele să se autopropună pentru a găzdui între 15.000 și 25.000 de soldați. [...]
