Știri
Știri din categoria Diverse
Amenințarea de asasinate asupra conducerii companiilor europene de apărare riscă să lovească direct în capacitatea industriei de a livra către Ucraina, pe fondul unei campanii de sabotaj în expansiune atribuite Kremlinului, potrivit Digi24, care citează TVPWorld și informații prezentate de Financial Times.
Miza, dincolo de componenta de securitate, este una operațională: oficiali din cinci servicii de informații europene au declarat pentru Financial Times că uciderea civililor – considerată anterior un subiect tabu chiar și pentru spionajul rus – devine tot mai importantă în arhitectura de sabotaj a Rusiei. Țintele ar include în special directorii din industria de apărare, iar șefii unor firme mai mici, în special producători de drone, sunt descriși ca fiind de asemenea expuși riscului.
În Germania, agenția de informații interne BfV le-a recomandat directorilor din domeniul apărării să angajeze gărzi de corp private, pe fondul evaluărilor privind riscurile. Șeful instituției, Sinan Selen, a spus parlamentarilor germani că:
„Rusia se angajează în planificarea deliberată a unor acte de violență împotriva unor persoane, comise de actori ai statului sau controlați de stat.”
Potrivit informațiilor citate de Financial Times, responsabilitatea este pusă în mare parte pe seama GRU, serviciul de informații militare al Rusiei, despre care se afirmă că ar colabora tot mai mult cu grupuri de crimă organizată. Publicația mai notează că unele comploturi ar fi fost dejucate, iar în alte cazuri rutina zilnică a țintelor ar fi fost supravegheată.
Un oficial din serviciile de informații, citat de ziar, a descris obiectivul ca fiind intimidarea, pentru a descuraja colaborarea cu Ucraina:
„Simplul fapt de a-i face pe oameni să simtă că ar putea fi o țintă are deja efectul dorit. Ei vor ca persoanele să se gândească de două ori înainte de a face afaceri cu Ucraina.”
În material este menționat și un caz din 2024, când serviciile de informații americane și germane ar fi descoperit un complot rusesc de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al Rheinmetall, una dintre cele mai mari companii de armament din Europa.
În lipsa unor detalii suplimentare despre investigații în curs sau măsuri coordonate la nivel european, informațiile indică, deocamdată, o presiune crescândă asupra companiilor din apărare să-și întărească protecția conducerii și să trateze riscul de securitate ca pe un factor care poate afecta direct continuitatea operațiunilor.
Recomandate
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze votul de învestire , ceea ce poate face și mai instabilă o eventuală majoritate pentru guvernul Luca Niculescu , într-un Parlament deja blocat de luni de zile, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, spune că parlamentarii formațiunii iau în calcul să iasă din sală la votul pentru guvernul Niculescu, dacă premierul desemnat nu își depune între timp mandatul. Peiu afirmă că nu au existat discuții cu Luca Niculescu, invocând poziția președintelui Nicușor Dan, care ar fi spus că nu va exista o majoritate negociată cu AUR. În evaluarea senatorului AUR, șansele ca premierul desemnat să își formeze echipa și să finalizeze programul de guvernare până joi sunt mici, ceea ce ar putea împinge procesul de învestire într-un nou impas. Peiu susține că, „din ce se vede astăzi”, nu există încă o echipă de miniștri și nici un program de guvernare, iar procedurile necesare (inclusiv audierile) fac dificilă respectarea termenului. De ce contează: riscul unei majorități „foarte fragile” și scenariul anticipatelor Chiar și în ipoteza în care guvernul ar trece de votul Parlamentului, Peiu anticipează o majoritate instabilă, despre care spune că „nu va rezista mult”. În acest context, el se pronunță în favoarea alegerilor anticipate, argumentând că România ar avea nevoie de o majoritate stabilă pentru a adopta „măsuri raționale” și „destul de profunde”, lucru pe care îl consideră imposibil în actuala configurație parlamentară. Ce spune AUR despre ieșirea din sală Întrebat direct despre varianta părăsirii sălii la vot, Peiu confirmă că este o opțiune luată în calcul, motivând că AUR ar fi exclus de la participarea la o majoritate parlamentară, situație pe care o califică drept „pe lângă Constituție” și o reacție la „atitudini autoritare”. Totuși, Peiu afirmă că nu crede că se va ajunge efectiv la momentul votului, tocmai din cauza întârzierilor legate de componența cabinetului și de programul de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă premierul desemnat poate prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare în timp util pentru audieri și vot. În lipsa acestor pași, procesul de învestire riscă să rămână blocat, iar discuția despre o majoritate funcțională — sau despre anticipate — capătă greutate. [...]
Forțele Aeriene Române își extind capacitatea de transport și intervenție prin primirea unei aeronave C-130H Hercules transferate gratuit de Guvernul SUA, potrivit Digi24 . Predarea-primirea este programată miercuri, la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, într-o ceremonie organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Avionul este transferat prin Programul american Excess Defense Articles (EDA), destinat echipamentelor militare excedentare, iar aeronava devine a opta de acest tip intrată în dotarea Armatei României prin acest mecanism, conform MApN. La ceremonie sunt anunțați ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg. MApN leagă evenimentul de aproape 30 de ani de Parteneriat Strategic România–SUA , pe care îl indică drept sursa unor rezultate concrete în domeniul apărării. Ce aduce operațional noul C-130H Hercules MApN descrie C-130H Hercules ca o aeronavă de transport „versatilă și fiabilă”, cu utilizări multiple. În configurația menționată de minister, aeronava poate fi folosită pentru: transport aerian; evacuare medicală; asistență umanitară; intervenții și ajutor în caz de dezastru. Context: România folosește programul EDA din 1996 România beneficiază de programul EDA din 1996, când modelele C-130B au fost integrate în flota de transport a Forțelor Aeriene Române. Noua aeronavă C-130H continuă această linie de dotare prin transferuri din categoria de echipamente excedentare ale SUA. În informațiile publicate nu sunt precizate costuri de operare, modernizări sau un calendar de integrare în misiuni după ceremonie. [...]
Ancheta din Slatina vizează o posibilă fraudă cu locuri de veci , după ce în subsolul capelei din Cimitirul Strehareți au fost găsiți 13 saci în care s-ar afla oseminte și un sicriu, ascunse în spatele unui zid fals, potrivit Digi24 . Descoperirea a fost făcută de muncitori care lucrau în subsolul capelei, iar criminaliștii au spart zidul fals și au început să ridice rămășițele. Primarul Slatinei, Mario De Mezzo , a declarat că spațiul din spatele zidului avea aproximativ patru metri lungime și un metru și jumătate înălțime și era „plin cu saci”, acoperiți de un sicriu metalic. Edilul susține că fiecare sac urmează să fie scos, fotografiat și inventariat de anchetatori. Potrivit acestuia, în primul sac ar fi fost găsite rămășițe umane, oase și obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Suspiciunea invocată de primar: revânzarea locurilor de veci Mario De Mezzo a spus că, „dacă ar fi să speculeze”, o explicație ar putea fi legată de revânzarea locurilor de veci, în contextul în care ar exista „foarte multe sesizări” de la persoane care nu își mai găsesc rudele înmormântate. Aceasta este, deocamdată, o ipoteză enunțată public de primar, nu o concluzie oficială a anchetei. Ce spun autoritățile și ce urmează Inspectoratul de Poliție Județean Olt a fost sesizat luni, 12 octombrie, în jurul orei 12:30, printr-un apel la 112, după cum au transmis reprezentanții IPJ. Primarul a precizat că apelul a fost făcut de consilierul local Valeriu Matei și că, ulterior, a cerut ca un echipaj de poliție să ajungă rapid la fața locului. O parte dintre saci ar fi fost deja transportați la Institutul de Medicină Legală (IML), iar restul urmează să ajungă tot acolo pentru expertize, conform relatării din teren a reporterului Digi24. Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru stabilirea împrejurărilor și a măsurilor legale. [...]
Apropiera lui Donald Trump de Rusia riscă să complice relația transatlantică , pe fondul presiunilor politice interne din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , susține că președintele american este „cu spatele la zid” și avertizează că deciziile de politică externă luate în acest context pot avea „consecințe nedorite”. Pistorius a făcut declarațiile la Berlin, în cadrul unei conferințe a patronatului german, legând schimbarea de ton a Casei Albe de apropierea scrutinului din noiembrie. În argumentația sa, ministrul a invocat un tipar istoric: atunci când liderii sunt sub presiune acasă, caută ieșiri prin politica externă, însă astfel de mișcări pot produce efecte adverse. Miza internă din SUA este ridicată: pe 3 noiembrie, americanii aleg toți membrii Camerei Reprezentanților și o treime dintre senatorii SUA. Sondajele citate în material indică posibilitatea ca democrații să preia controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce situația pentru Senat rămâne incertă. În prezent, republicanii au majoritatea în ambele camere, iar o eventuală pierdere a controlului legislativ ar reduce semnificativ spațiul de manevră al lui Trump pentru restul mandatului, potrivit aceleiași surse. Decizia care a alimentat criticile: motorină din Rusia În acest context, Pistorius își plasează avertismentul la câteva zile după ce Trump a anunțat un acord privind livrarea a „sute de mii de tone” de motorină din Rusia către piața americană și piețele globale, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin . Măsura a fost criticată atât de aliați europeni ai Washingtonului, cât și în interiorul SUA, notează Digi24, care citează dpa și Agerpres. Tot în același registru de tensiuni, materialul menționează și criticile legate de declarațiile lui Trump privind „necesitatea unui nou lider la Kiev”, element care adaugă presiune suplimentară în relația cu partenerii europeni, în condițiile în care războiul din Ucraina rămâne o temă centrală pentru securitatea regională. De ce contează pentru Europa Pentru capitalele europene, semnalul transmis de Berlin este că deciziile de politică externă ale SUA, dacă sunt influențate de calcule electorale interne, pot deveni mai greu de anticipat și de gestionat. În termeni practici, asta înseamnă risc de fricțiuni în coordonarea transatlantică, inclusiv pe dosare sensibile precum energia și poziționarea față de Rusia. Digi24 nu oferă detalii despre pașii următori ai administrației americane sau despre eventuale reacții oficiale suplimentare ale aliaților, astfel că rămâne de urmărit dacă acordul privind motorina și mesajele despre Ucraina vor genera măsuri concrete sau doar o escaladare a criticilor politice în perioada premergătoare alegerilor din noiembrie. [...]
